Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Specializarea - Mediul Actual Și Dezvoltare Durabilă

Studiul climatic al fronturilor atmosferice

la nivelul României cu privire specială
asupra precipitațiilor atmosferice

Candidat – Florin TĂNASE

Profesor Coordonator – Conf. dr. Lucian SFÎCĂ

Iași, iulie 2019

 Structura lucrării

1.Descrierea fronturilor atmosferice

2. Aspecte statistice ale prezenței fronturilor la
nivelul României
3. Condiții pluviometrice asociate pasajului
fronturilor atmosferice
 1. DESCRIEREA FRONTURILOR ATMOSFERICE
Frontul cald se formează atunci când
aerul cald se deplasează spre cel rece
și ascensiunea acestuia peste aerul
rece care se retrage. Condensarea
vaporilor se realizaeză prin
alunecarea ascendentă a aerului cald
și se formează un sistem noros de tip
stratiform caracteristic acestui tip de
front.
Fig. 6 - Elementele unui front cald (Thomson Higher Education )

Câteva dintre caracteristicile frontului atmosferic cald:

• panta frontului cald este mai mică decât a celui rece
• tinde să se deplaseze cu viteze mai mici
• sunt mai puțin violente decât fronturile reci
• pot genera furtuni, dar în general sunt asociate cu regiuni vaste dominate de
ascensiune lentă(nori stratiformi și ploi continue slabe sau moderate).
• sunt precedeți de nori Cirrus (cu cca. 1000 km în avans), apoi Altostratus și
Altocumulus (cu 500 km înainte), iar apoi Stratus și posibil ceață.
•În fața frontului cald cerul este senin (nebulozitatea crește progresiv)

Fig. 8 - Situația sinoptică la nivelul Europei la data de 07.11.2013

15:00 UTC, sursa : http://www1.wetter3.de
1. DESCRIEREA FRONTURILOR ATMOSFERICE

Fig. 10 - Imagine satelitară la nivelul Europei la data de 07.11.2013 12:00 UTC, sursa : sat24.com
 1. DESCRIEREA FRONTURILOR ATMOSFERICE
Frontul rece reprezintă o masă de aer rece Câteva din caracteristicile frontului rece:
ce se deplasează spre o masă de aer cald pe • pantă mare;
care o înlocuiește. Densitatea masei de aer • deplasare mai rapidă comparativ cu celelalte fronturi;
rece mai mare față de cea caldă și din • cel mai frecvent asociat condițiilor de vreme severă;
această cauză pătrunde ca o pană sub masa • își păstrează intensitatea pe distanțe mari;
de aer cald, care este obligat să se ridice • dezvoltarea norilor e mai limitată în fața frontului, furtunile sunt posibile în lungul frontului sau în spatele său;
brusc pe verticală. •aduce vreme mai rece, cer senin și o schimbare bruscă a direcției.

Fig. 16 - Situația sinoptică la nivelul Europei la data de 08.02.2015 19:00

Fig. 13 - Schema unui front rece
UTC, sursa : http://www1.wetter3.de
 1. DESCRIEREA FRONTURILOR ATMOSFERICE

Fig. 15 - Imagine satelitară în infraroșu la nivelul Europei la data de 08.02.2015

12:00 UTC, sursa : sat24.com
 II. ASPECTE STATISTICE ALE PREZENȚEI FRONTURILOR LA NIVELUL
ROMÂNIEI
Au fost identificate pe baza criteriilor de manifestare a
fronturilor prezentate anterior :
- Frontul rece
- Frontul cald
- Frontul cald regresiv
- Frontul oclus central
- Frontul oclus periferic
- Frontul staționar rece
- Frontul staționar cald
- Frontul staționar oclus

Datele au fost colectate în mod empiric

deoarece au fost analizate hărțile sinoptice
de pe site-ul wetter3.de, hărțile sunt etalate
cronologic din șase în șase ore.

Fig. 26 - Arhiva serviciului meteorologic german disponibilă pe

weter3.de
 II.1 Analiza statistică
II.1.1 Numărul total de fronturi în perioada (2004-2018)

Numărul total de fronturi

652

172

95 101
65
31
Rece Cald Cald regresiv Oclus central Oclus periferic 13 rece
Saționar Staționar cald 4 oclus
Staționar Staționar oclus

Fig. 27 - Numărul total de fronturi pe fiecare categorie de front la nivelul României în

intervalul (2004 – 2018)
 II.1 Analiza statistică

II.1.4 Numărul mediu anual pe categorii de fronturi în perioada (2004-2018) II.1.3 Numărul total a celor două reliefuri de geopotențial „cut-off low’’și talveg (2004-2018)

50.0 100

45.0 90
43.5 86
40.0 80

35.0 70
70
30.0
60
25.0
50
20.0
40
15.0
30
10.0 11.5
20
5.0 6.3 6.8
4.3 10
0.0 2.1
Rece Cald Cald regresiv Oclus cald Oclus 0.9 rece Staționar cald
Saționar 0.3
Staționar
periferic oclus 0
Cut-off low
cut-of low talveg
talveg
low
Fig. 30 - Numărul mediu anual pe categorii de fronturi în perioada 2004-2018 Fig. 29 - Frecvența structurilor de geopotențial de tip cut-off low și talveg asociate fronturilor
atmosferice prezente pe hărțile sinoptice la sol în regiunea României (2004-2018)
 II.1 Analiza statistică
II.1.5 Numărul de cazuri pe categorii de fronturi la nivel anotimpual în perioada (2004-2018)

IARN A PRIMAVARA
60.0 70.0
54.7
60.0 57.7
50.0
50.0
40.0
40.0
30.0
24.3 30.0
20.0 15.7 20.0 17.0
9.3 9.3 12.0 10.0 9.0
10.0 7.0 6.0 6.3 6.3
3.7 2.0
10.0
3.0
0.7 0.0 0.0 0.0
0.0 0.0
ce d siv al
d ric ec
e
al
d s
iză ă eg w ce d iv al
d ric 1.3
ce l d 0.3
lu
s
liz
ă 2.0
ez
ă eg w
Re Ca
l
ife clu ol ez v lo Re Ca
l es ife re ca oc lv lo
g re sc er rr rc ro nt en al ff gr sc er r r r to en Ta ff
re lu na na na ro
g T
t-o re lu na na na on og t-o
Oc s p
ț io țio to
Cu d Oc sp ț io țio
r t
Cu
Ca
l d lu a țio F on Ca
l lu a ț io F on
Oc Sa St St
a Fr Oc Sa St St
a Fr

Fig. 31 - Numărul de cazurpe categori de i fronturi la nivelul anotimpului de Fig. 32 - Numărul de cazuri pe categori de fronturi la nivelul
iarnă în perioada 2004-2018 anotimpului de primăvară în perioada 2004-2018

V ARA TOAMAN A
60.0 60.0
53.0 52.0
50.0 50.0

40.0 40.0

30.0
30.0

20.0
20.0 16.3 14.0 9.3 8.0
7.7 10.0 7.0 5.3 6.0
10.0 7.0 6.3 2.3 3.0
3.3 3.0 3.0 0.7 1.7 0.3 1.0
1.7 2.0 0.7 0.0
0.0 ce d iv d r ic ce d s ă ă eg
Re
l es al re ca
l lu liz ez lo
w
ce d iv al
d ric e
al
d s ă ză g w Ca gr sc ife oc to en lv
Re Ca
l es ife ec clu liz ne ve lo lu er na
r
na
r r on og Ta ff
gr sc r rc ro to Ta
l ff re c p na r t t-o
re lu er ar na on ge t-o l d O s ț io țio țio F on Cu
Oc p on iț o na Fr nt
o Ca lu
Sa a
Fr
l d lu
s ți io Cu Oc St St
a
Ca Oc Sa St
a aț ro
St F

Fig. 33 - Numărul de cazuri pe categori de fronturi la nivelul Fig. 34 - Numărul de cazuri pe categori de fronturi la nivelul
anotimpului de vară în perioada 2004-2018 anotimpului de toamnă în perioada 2004-2018
 II.1 Analiza statistică
II.1.6 Numărul de fronturi la nivel lunar pe decade

Cald Rece
40 30

35
25
30
20
25

20 15

15
10
10
5
5

0 0
1 3 1 3 2 1 3 1 3 1 3 2 1 3 2 1 3 2 1 3 1 3 1 3 2 1 3 1 3 1 3 2 1 3 2 1 3 2 1 3
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d
n an e b eb ar r r ai ai n n
ju
l g g p ct ct o
v ec ec n n b eb ar r r i
a a i n n
ju
l g g p ct ct v ec ec
ja j f f m ap ap m m ju ju au au se o o n d d ja ja fe f m ap ap m m ju ju au au se o o n
o d d

Fig. 36 - Numărul de fronturi calde lunar la nivel decadic în perioada 2004-2018 Fig. 35 - Numărul de fronturi reci lunar la nivel decadic în perioada 2004-2018
 II.1 Analiza statistică
II.1.7 Numărul de fronturi la nivel de semestru respectiv clad și rece

60.0

50.0

40.0

30.0

20.0

10.0

0.0
iv l
ce l d
es tra ric ec
e
al
d
cl u
s
l iz
ă z ă
Re Ca gr e n if e rr rc o to e ne
re sc er a a r n og
p n
țio
n na ro nt
l d clu lu
s ți o țio F
Ca O Oc Sa St
a
t a Fr
o
S

semestrul cald semestrul rece

Fig. 37 - Numărul de fronturi la nivel semestrial respectiv clad și

rece în perioada 2004-2018
 III. Condiții pluviometrice asociate pasajului
fronturilor atmosferice
III.1 Analiza pluviometrică a fronturilor
Studiul este alcătuit din toate cele opt categorii de fronturi enumerate în capitolul doi. Pentru efectuarea graficelor a
fost nevoie de date zilnice de la 22 de stații meteorologice cu intervalul de timp (2004-2015).
Vom evidenția diferențele pluviometrice între cele 22 de stații pe fiecare timp de front, tabelele vor conține
precipitații medii multianuale zilnice adică precipitațiile din tot intervalul de ani menționat mai sus și precipitațiile
medii zilnice căzute în timpul unui anumit front.
Analiza se va axa pe comparația dintre precipitațiile medii și precipitațiile în zilele cu front.
 III. Condiții pluviometrice asociate pasajului
fronturilor atmosferice
III.1 Analiza pluviometrică a fronturilor
III.1.1 Frontul rece
1.6 4.5
4
1.4
3.5
1.2
3
1 2.5
0.8 2
0.6 1.5
1
0.4
0.5
0.2
0
ad j N eva ibiu Ciuc bes S a V e n u si s i i
au san lati lina lcea nta aca mu
l
0 Ar Clu DT aiov icu Ved c Ba uza lara Ia c a a
D S rc se Cr mn de Bu B Ba to G S u u t T o O
ns u Vf.
Arad

Cluj N

Deva

Sibiu

Mierc Ciuc

Caransebes

DTS

Craiova

Ramnicu V

Rosiori de Vede

Buc Ban

Buzau

Calarasi

Iasi

Bacau

Botosani

Galati

Sulina

Tulcea

Constanta

Ceahlau Toaca

Vf. Omul
an Ca T
ie
M Car Bo Co hla
-0.2 Ra iori a
s Ce
Ro
-0.4
Precipitații medii zilince în timpul frontului Precipitațiile medii zilnice

Fig. 39 - Diferența dintre cantitățile medii zilnice de precipitații și cantitățile medii de precipitații exprimate în Fig. 38 - Cantitățile de precipitații medii zilnice generate de frontului rece și pricipitațiile medii zilnice
mm/zi în timpul frontului rece în intervalul 2004-2015 exprimate în mm/zi
 III. Condiții pluviometrice asociate pasajului
fronturilor atmosferice
III.1 Analiza pluviometrică a fronturilor
21°0'0"E 24°0'0"E 27°0'0"E 30°0'0"E

III.1.1 Frontul rece

48°0'0"N

48°0'0"N
± BOTOSANI

CEAHLAU TOACA
IASI

CLUJ-NAPOCA

BACAU

MIERCUREA CIUC

ARAD

DEVA
SIBIU

GALATI
CARANSEBES VF. OMU
45°0'0"N

TULCEA

45°0'0"N
BUZAU
RM. VILCEA

DROBETA TR.SEVERIN
BUC-BANEASA
Legendă (mm/zi)
CRAIOVA
CONSTANTA
CALARASI
-0.29 - 0.036
ROSIORII DE VEDE
0.037 - 0.24
0.25 - 0.4
0.41 - 0.58
0.59 - 0.76
0.77 - 0.93
0.94 - 1.1
0 15 30 60 90 120
1.2 - 1.4 Km

21°0'0"E 24°0'0"E 27°0'0"E

Fig. 40 - Harta distribuției precipitațiilor la nivelul României privind diferența dintre cantitățile medii zilnice de precipitații și cantitățile medii de
precipitații exprimate în mm/zi în timpul frontului rece în intervalul 2004-2015
 III. Condiții pluviometrice asociate pasajului
fronturilor atmosferice
III.1 Analiza pluviometrică a fronturilor
III.1.2 Frontul cald
2.5 4.5

2 3.5

1.5 2.5

1 1.5

0.5 0.5

0
ad j N eva ibiu Ciuc bes S a V e n u si si i
au san lati lina lcea nta aca mu
l
Ar Clu DT aiov icu Ved c Ba uza lara Ia c a a
D S rc se Ba o u u t o O
0
ie ran Cr mn de Bu B
Ca Bo
t G S T ns u T Vf.
ad j N eva ibiu Ciuc bes S a V e n u si si u i ti a a a a l
Ra iori Co hla
Ar Clu DT aiov icu Ved c Ba uza lara Ia aca san ala ulin lce ant oac mu M Ca a
D S rc se r n B B oto G S u t T O
Ro
s Ce
ie ran C m de Bu Ca B
T ns u Vf.
M Ca Ra iori Co hla
-0.5 s a
Ro Ce
Precipitații medii zilnice în timpul frontului Precipitații medii zilnice

Fig. 42 - Diferența dintre cantitățile medii zilnice de precipitații și cantitățile medii de precipitații exprimate în Fig. 41 - Cantitățile de precipitații medii zilnice generate de frontului cald și pricipitațiile
mm/zi în timpul frontului cald în intervalul 2004-2015 medii zilnice exprimate în mm/zi
 III. Condiții pluviometrice asociate pasajului
fronturilor atmosferice
III.1 Analiza pluviometrică a fronturilor
21°0'0"E 24°0'0"E 27°0'0"E 30°0'0"E

±
III.1.2 Frontul cald

48°0'0"N

48°0'0"N
BOTOSANI

IASI

CEAHLAU TOACA

CLUJ-NAPOCA

BACAU

MIERCUREA CIUC

ARAD

DEVA
SIBIU

GALATI
CARANSEBES VF. OMU
45°0'0"N

45°0'0"N
TULCEA SULINA
BUZAU
RM. VILCEA

Legendă
DROBETA TR.SEVERIN
Valori în mm/zi BUC-BANEASA
0.33 - 0.40
CRAIOVA
0.40 - 0.53 CALARASI
CONSTANTA
0.53 - 0.64 ROSIORII DE VEDE
0.64 - 0.75
0.75 - 0.84
0.84 - 0.95
0.95 - 1.06
1.06 - 1.17
1.17 - 1.31
1.31 - 1.39 0 35 70 140 210 280
Km

21°0'0"E 24°0'0"E 27°0'0"E

Fig. 43 Harta distribuției precipitațiilor la nivelul României privind diferența dintre cantitățile medii zilnice de
precipitații și cantitățile medii de precipitații exprimate în mm/zi în timpul frontului cald în intervalul 2004-2015
 III. Condiții pluviometrice asociate pasajului
fronturilor atmosferice
III.1 Analiza pluviometrică a fronturilor
III.1.3 Frontul oclus central
8 10

9
7
8
6
7

5 6

5
4
4
3 3

2
2
1
1
0
ad j N va iu iuc es TS ova u V de an zau asi si u i ti a a a a
Ia aca san ala ulin lce ant oac m u
l
Ar Clu De Sib c C seb D ai ic V e c B B u a l ar o u t
0 r Cr mn de Bu B ot G S T ns u T f. O
si i i l ie ran C
ad j N eva ibiu Ciuc bes S a V e n u
DT aiov icu Ved c Ba uza lara Ia
s u ti a a
ca san ala ulin lce ant oac mu
a a M Ca Ra iori
B Co hla V
Ar Clu D S rc se a o u t O s a
ie ran Cr m n de Bu B
Ca
B ot G S T ns u T Vf. Ro Ce
B Co hla
M Ca Ra iori a
s Ce
Ro
Precipitații medii zilnice în timpul frontului Precipitații medii zilnice

Fig. 45 - Diferența dintre cantitățile medii zilnice de precipitații și cantitățile medii de precipitații exprimate în Fig. 44 - Cantitățile de precipitații medii zilnice generate de frontului oclus și
mm/zi în timpul frontului oclus central în intervalul 2004-2015 pricipitațiile medii zilnice exprimate în mm/zi
 III. Condiții pluviometrice asociate pasajului
fronturilor atmosferice
III.1 Analiza pluviometrică a fronturilor
21°0'0"E 24°0'0"E 27°0'0"E 30°0'0"E

±
III.1.3 Frontul oclus central
48°0'0"N 48°0'0"N

BOTOSANI

IASI

CEAHLAU TOACA

CLUJ-NAPOCA

BACAU

MIERCUREA CIUC

ARAD

DEVA
SIBIU

GALATI
CARANSEBES VF. OMU

TULCEA SULINA

45°0'0"N
Legendă RM. VILCEA
BUZAU
45°0'0"N
Valori în mm/zi
2.06 - 2.71 DROBETA TR.SEVERIN
BUC-BANEASA
2.71 - 3.14
CRAIOVA
3.14 - 3.53 CONSTANTA
CALARASI
ROSIORII DE VEDE
3.53 - 3.95

3.95 - 4.48

4.48 - 4.87

4.87 - 5.26
0 55 110 220 330 440
5.26 - 5.38 Km

21°0'0"E 24°0'0"E 27°0'0"E 30°0'0"E

Fig. 46 - Harta distribuției precipitațiilor la nivelul României privind diferența dintre cantitățile medii zilnice de
precipitații și cantitățile medii de precipitații exprimate în mm/zi în timpul frontului oclus central în intervalul 2004-
2015
 III. Condiții pluviometrice asociate pasajului
fronturilor atmosferice
III.1 Analiza pluviometrică a fronturilor
III.1.4 Frontul oclus periferic
2 4.5

1.5 3.5

3
1
2.5

2
0.5
1.5

0 1
Arad

Cluj N

Deva

Sibiu

Mierc Ciuc

Caransebes

DTS

Craiova

Ramnicu V

Rosiori de Vede

Buc Ban

Buzau

Calarasi

Iasi

Bacau

Botosani

Galati

Sulina

Tulcea

Constanta

Ceahlau Toaca

Vf. Omul
0.5
-0.5 0
ad j N eva ibiu Ciuc bes S a V e n u si si u i ti a a a a l
Ar Clu DT aiov icu Ved c Ba uza lara Ia aca san ala ulin lce ant oac mu
D S rc se Cr mn de Bu B B oto G S u t
T ns u T f. O
ie ran Ca B
-1 M C a Ra iori Co hla V
s a
Ro Ce

-1.5 Precipitații medii zilnice în timpul frontului Precipitații medii zilnice

Fig. 48 - Diferența dintre cantitățile medii zilnice de precipitații și cantitățile medii de precipitații exprimate în Fig. 47 - Cantitățile de precipitații medii zilnice generate de frontului oclus periferic și pricipitațiile medii
mm/zi în timpul frontului oclus periferic în intervalul 2004-2015 zilnice exprimate în mm/zi
 III. Condiții pluviometrice asociate pasajului
fronturilor atmosferice 21°0'0"E 24°0'0"E 27°0'0"E 30°0'0"E

±
III.1 Analiza pluviometrică a fronturilor

48°0'0"N
48°0'0"N
III.1.4 Frontul oclus periferic
BOTOSANI

IASI

CEAHLAU TOACA

CLUJ-NAPOCA

BACAU

MIERCUREA CIUC

ARAD

DEVA
SIBIU

GALATI
CARANSEBES VF. OMU

45°0'0"N
45°0'0"N
TULCEA SULINA
Legendă RM. VILCEA
BUZAU

Valori în mm/zi
-1.07 - -0.60 DROBETA TR.SEVERIN
BUC-BANEASA
-0.60 - 0.27
CRAIOVA
-0.27 - 0.05 CONSTANTA
CALARASI
ROSIORII DE VEDE
0.05 - 0.32

0.32 - 0.61

0.61 - 0.88

0.88 - 1.10
0 37.5 75 150 225 300
1.10- 1.45 Km

21°0'0"E 24°0'0"E 27°0'0"E 30°0'0"E

Fig. 49 - Harta distribuției precipitațiilor la nivelul României privind diferența dintre cantitățile medii zilnice de
precipitații și cantitățile medii de precipitații exprimate în mm/zi în timpul frontului oclus periferic în intervalul 2004-
2015
 III. Condiții pluviometrice asociate pasajului
fronturilor atmosferice
III.1 Analiza pluviometrică a fronturilor
III.1.5 Frontul staționar
12 12

10
10

8
8

6
6
4
4
2
2
0
si i i ul
ad j N eva ibiu Ciuc bes S a V e n u
DT aiov icu Ved c Ba uza lara Ia
s
ca
u
an lati in
a
ce
a
nt
a
ac
a
0 Ar Clu D S rc se r n B Ba tos G a Sul Tul sta To . Om
si i i l ie an C m de Bu Ca Bo n u Vf
ad j N eva ibiu Ciuc bes S a V e n u
DT aiov icu Ved c Ba uza lara Ia
s u ti a a a
ca san ala ulin lce ant oac m u
a M Car Ra iori Co hla
Ar Clu D S rc se Ba o u t O s a
an Cr m n
de Bu
B
Ca
t G S T ns u Vf.T
Ro Ce
ie
M Car Bo Co hla
Ra iori a
s Ce
Ro
Precipitații medii zilnice în timpul frontului Precipitații medii zilnice

Fig. 51 - Diferența dintre cantitățile medii zilnice de precipitații și cantitățile medii de precipitații exprimate în Fig. 50 - Cantitățile de precipitații medii zilnice generate de frontului staționar și pricipitațiile medii zilnice
mm/zi în timpul frontului oclus periferic în intervalul 2004-2015 exprimate în mm/zi
 III. Condiții pluviometrice asociate pasajului
fronturilor atmosferice
21°0'0"E 24°0'0"E 27°0'0"E 30°0'0"E

±
III.1 Analiza pluviometrică a fronturilor

48°0'0"N
III.1.5 Frontul staționar

48°0'0"N
BOTOSANI

IASI

CEAHLAU TOACA

CLUJ-NAPOCA

BACAU

MIERCUREA CIUC

ARAD

DEVA
SIBIU

GALATI
CARANSEBES VF. OMU

45°0'0"N
45°0'0"N
Legendă BUZAU
TULCEA SULINA
RM. VILCEA
Valori în mm/zi
1.26 - 2.51
DROBETA TR.SEVERIN
2.51 - 3.39 BUC-BANEASA

3.39 - 4.23 CRAIOVA

CONSTANTA
CALARASI
ROSIORII DE VEDE
4.23 - 5.10

5.10 - 6.08

6.08 - 7.23

7.23 - 8.52
0 37.5 75 150 225 300
8.52 - 10.17 Km

21°0'0"E 24°0'0"E 27°0'0"E 30°0'0"E

Fig. 52 -Harta distribuției precipitațiilor la nivelul României privind diferența dintre cantitățile medii
zilnice de precipitații și cantitățile medii de precipitații exprimate în mm/zi în timpul frontului staționar
în intervalul 2004-2015
Concluzii
Studiul climatologiei și frecvenței fronturilor atmosferice reprezintă un aspect
primordial și de interes socio-economic, deoarece o cunoaștere detaliată poate
furniza indirect informații asupra precipitațiilor dintr-o anumită zonă.
Cantitatea de precipitații poate fi amplificată sau micșorată de un lanț montan,
amplasrea Carpaților sub formă de semicerc induce un dinamism pluviometric
la trecerea peste România a fronturilor cu diferite caracteristici ale masei de aer.
Pentru o mai bună analiză pe viitor, este necesară creșterea numărului de stații
pentru creșterea gradului de precizie a rezultatelor.
 Bibliografie
1. Apostol Liviu (2000), Precipitațiile atmosferice în Subcarpații Moldovei, Ed. Editura Universiății Suceava, Suceava.
2. Carmen-Sofia Dragotă (2006), Precipitațiile excedentare în România, Ed. Editura Academiei Române, București
3. Ciulache, S. (1985), Meteorologie, Tipografia Uniersităţii Bucureşti, Bucureşti
4. Drăghici Ion (1988). Dinamica atmosferei. Ed. Tehnică
5. Elena Erhan (1988), Considerații asupra precipitațiilor atmosferice din partea de est a României, Lucrările seminarului geografic ,,Dimitrie Cantemir” 1987, Iași
6. Eugenia Stanciu (2005), Precipitațiile atmosferice din Banat, Ed. Eurostampa, Timișoara
7. Eugenia Șerban (2010), Hazardele climatice generate de precipitații în Câmpia de Vest, situată la nord de Mureș. Ed. Editura Universității din Oradea, Oradea.
8. F. Mihăilescu, F Popescu, Gh. Solomon, I. Bucsă, I.C. Păltineanu, Anca Barbu (1988), Probabilitatea de producere a cantităților de precipitații atmosferice și unele particularități în
stabilirea regimului de irigație din Dobrogea de sud, Lucrări științifice Vol. IX, Academia de Științe Agricole și Silvice
9. Gabriela Cazacu (1979), Rolul circulației atmosferice și al reliefului în producerea precipitațiilor
10. Gaceu Ovidiu (2012). Elemente de climtologie aplicată. Ed. Universității din Oradea
11. Gheorhe Măhăra (1979). Circulația aerului pe glob. Ed. Editura Științifică
12. Măhăra, Gh. (2001), Meteorologie, Edit. Universităţii din Oradea, Oradea.
13. Mihai IELENICZ (2005).Geografia Fizică a României . Ed. Universitară București
14. Mihăila D. (2017), "Atmosfera terestra", Editura Univ. "Stefan cel Mare” din Suceava
15. Nicolaie Ion-Bordei (2008). Fenomene meteoclimatice induse de configurația Carpaților în Câmpia Română. București. Ed. Academiei Române
16. Ştefan, Sabina (2004), Fizica atmosferei. Vremea şi clima, Edit. Universitară Bucureşti.
17. http://www.meteoromania.ro/ - A.N.M.
18. www.britannica.com – ENCICLOPEDIA BRITANNICA
19. www.metoffice.gov.uk – Met Office
20. en.sat24.com – Sat24
21. www.tropicaltidbits.com –Tropical Tidbits
22. www.weatheronline.co.uk – Weather Online
23. www1.wetter3.de/ - wetter3.de
24. www.wetterzentrale.de – Wetterzentrale