GHIDUL ERC 2010

Principalele modificari fata de ghidul

ERC 2005
Conf dr. Cimpoies Diana
Dr. Popa Ovidiu
 1.Suportul vital de baza( BLS)
 Antrenarea dispecerilor 112 pt.obtinerea
informatiilor pe baza unui protocol strict,care sa
se focalizeaza pe obtinerea informatiilor despre
starea de inconstienta si calitatea respiratiilor(pt.
depistarea respiratiilor de tip gasp-ing ca semn
de SCR)
 Asigurarea de compresiuni toracice de calitate
victimei in SCR,cu o adancime de 5cm si o
frecventa de 100 compresiuni/minut
 Asigurarea calitatii ventilatiilor, cu un raport de
C-V 30:2
 In cadrul terapiei electrice, se va minimiza
pauza pre si post soc electric, prin
continuarea compresiunilor toracice
inclusiv in timpul incarcarii defibrilatorului
 Importanta reluarii imediate a
compresiunilor dupa defibrilare,care in
combinatie cu efectuarea compresiunilor
in timpul incarcarii defibrilatorului ar trebui
sa permita o pauza de maxim 5 secunde
intre compresiunile toracice
 Securitatea salvatorilor ramane
importanta,dar cu efectuarea unei evaluari
rapide a sigurantei defibrilarii,pentru a
minimiza pauza pre si post soc
 Personalul serviciilor de urgenta ce
trateaza in prespital un SCR,trebuie sa
asigure manevre RCP de calitate pana au
disponibil un defibrilator functional si
incarcat,iar analiza ritmului si livrarea
socului la 2-3 minute de RCP nu mai este
recomandata,cu exceptia echipelor ce au
implementate protocoale in acest sens
 Administrarea a trei socuri electrice
consecutive se ia in considerare doar daca
apare FV/TV in timpul cateterismului
cardiac sau in perioada precoce
postoperatorie cardiaca
 Implementarea AED in spatiile publice si in
ariile rezidentiale
 SUPORT VITAL AVANSAT(ALS)
la adult
 Copresiunile toracice se intrerup timp scurt doar
pentru interventii specifice
 Se subliniaza importanta utilizarii sistemelor de
monitorizare si alarmare a functiilor vitale si
initierea tratamentului pt. prevenirea SCR in
spital
 Se renunta la un timp prestabilit inaintea
defibrilarii la pacientii aflati in SCR,in afara
spitalului si fara martori din cadrul echipei
medicale in momentul instalarii SCR
 Lovitura precordiala este considerata mai putin
importanta
 Utilizarea a pana la 3 socuri electrice
consecutive,pt.FV/TV instalate in timpul
cateterismului cardiac,si precoce post-
operator in chirurgia cardiaca
 Administrarea drogurilor prin sonda de
intubatie oro-traheala nu mai este
recomandata,se va accesa calea
intraosoasa daca I.V.nu este posibil
 Atropina nu mai este recomandata de
rutina in asistola sau AEP
 In terapia SCR asociat FV/TV
adrenalina,1mg,este administrata dupa cel
de-al treilea soc electric,odata cu reluarea
compresiunilor toracice,apoi la fiecare 3-5
minute in timpul ciclurilor RCP
 Amiodaraona 300 mg se administreaza
dupa cel de-al treilea soc electric
 Se reduce accentul pus pe intubatia oro-
traheala precoce cu exceptia cazurilor
cand este efectuata de persoana
experimentata,cu o minima intrerupere a
compresiunilor toracice
 Se subliniaza rolul folosirii capnografiei
pentru a confirma si monitoriza plasarea
corecta a sondei traheale ,monitorizarea
calitatii manevrelor RCP si detectarea
precoce a semnelor de restabilire a
circulatiei spontane
 Se recunoaste rolul ultrasonografie in
timpul ALS
 Recunoasterea posibilelor complicatii ale
hiperoxemiei,dupa restabilirea circulatiei
spontane(prin monitorizarea SaO2 sau
analiza gazelor sanguine)prin
administrarea de oxigen titrata de
mentinerea unei SaO2 de 94-98%
 Se accentueaza importanta terapiei post
RCP
 Se va evita si trata post RCP o valoare a
glicemiei >180 mg/dl,iar hipogicemia va fi
evitata
 In hipotermia indusa terapeutic se pot
include si pacientii aflati in coma ce au
supravietuit unui SCR cu ritm nesocabil,la
fel cu cei cu ritm socabil
 SUPOTUL VITAL PEDIATRIC
 Recunoasterea SCR,prin cautarea
semnelor vitale,palparea pulsului
 personalul antrenat in palparea pulsului,
va adauga ca metoda de diagnostic al
SCR,prezenta sau absenta acestuia,iar
decizia de incepere a RCP trebuie luata in
mai putin de 10 secunde prin compresiuni
toracice
 In functie de varsta copiilor se poate palpa
pulsul carotidian(copii)brahial(sugar) sau
femural(copii si sugari)
 Raportul de compresiuni/ventilatii va tine
cont de prezenta unui singur salavtor sau
a doi salvatori
 Laicii vor folosii un raport de 30:2 si la
adult si la copil,iar profesionistii antrenati
vor folosii un raport de 15:2 daca sunt doi
salvatori,cand exista doar un singur
salvator rapotul folosit poate fi de 30:2
 Ventilatia ramane o componenta
importana in RCP situatiile asfixie
 Adancimea compresiilor este de 4 cm la
ccopii sugari si 5cm la copii,cu revenirea
completa a toracelui intre compresiuni
 Frecventa copresiilor este de cel putin100
dar nu mai mult de 120
 Salvatorul unic va face compresii cu doua
degete la sugari,iar cand exista doi
salvatori cu cele doua police si celelalte
degete sustin corpul
 La copii mari se poate folosi o singura
manasau ambele
 Compresiile se vor aplica inclusiv in timpul
aplicarii padelelor autocolante,se intrerup
doar in timpul defibrilarii,se va administra
preferabil un singur soc electric de 4 J/kg
corp(de preferat bifazic)
 DEA cu padele de uz pediatric se vor folosi
la copii intre 1-8ani cu doza de 50-75 J
 La copii mai mici de un an si pana la 8 ani
se atenueaza doza de soc electric,daca se
utilizeaza DEA cu padele de adulti
 Sondele IOT cu balonas se pot folosi in
siguranta la sugari si copii mici
 Capnografia(monitorizarea CO2 expirat)
confirma pozitia corecta a tubului traheal
si a calitatii ventilatiei
 Dupa restabilirea circulatiei spontane se va
evita aparitia hiperoxemiei prin
monitorizarea gazelor arteriale si a SaO2
 PRINCIPIILE EDUCATIEI IN
RESUSCITARE
 Evaluarea interventiilor educative
 Cursuri scurte combinate cu practica
propriu-zisa
 NOTIUNILE DE BLS SI ALS SE PIERD
INTR-UN INTERVAL DE 3-6 LUNI
 Accentuarea cunostiintelor de munca in
echipa,gestionarea sarcinilor si
comunicarea vor imbunatatii randamentul
RCP