Antropologie

Curs2

Prof. Florica Petrila

 II.Notiuni de antropologie:
 

 
 Teme:
 1)Antropologie fizica
 2)Antropologie culturala
 3) Religia din punct de vedere al sociologiei
 4) Socio-Antropologia (Elemente ce stau la

baza constituirii societatii romanesti)

ANTROPOLOGÍE s. f. Știință care studiază
originea, evoluția și diversele tipuri fizice ale
omului, în corelație cu condițiile naturale și
social-culturale.(DEX)
 gr. anthropos – om, logos – studiu. condițiile

naturale și social-culturale.(DEX)
 ANTROPOLOGÍE s.f.
  1. Învățătură despre om.
  2. Știință care studiază apariția omului și a

raselor umane, evoluția biologică a omului.

 Antropologie filozofică = ramură a filozofiei

care studiază esența și perspectivele omului;

concepție despre om;
  antropologie socială și culturală = disciplină

care studiază omul în ambianța socială,

economică și culturală.

1.Antropologia fizica
 Despre homo sapiens nu se poate spune ca in
ultimii 3000 de ani, asupra corpului sau s-a
produs vreo modificare structurala din punct
de vedere biologic sau fiziologic .
 Cu toate astea , odata cu evolutia societatii ,
 necesitatile fiziologice (de hrana ,de igiena
,etc.) au cunoscut numeroase modificari , in
functie de adaptarea individului la mediul
inconjurator , concomitent cu momentul dat in
care s-a aflat la momentul respectiv societatea .
 de la o tara la alta , diferentele intre practile
de igiena pot fi uriase.
 In multe tari, de pilda , este obisnuinta sa faci

dus si sa-ti schimbi hainele zilnic. Nevoia de

igiena intalnita la membrii acestor societati
nu este resimtita cu aceeasi intensitate in
altele .
 In multe tari, de altfel, deprinderile de igiena

din tarile dezvoltate sunt imposibile,

indeosebi datorita lipsei de apa .
 Aceste moduri de a gandi ,de a simti si de a
actiona ,in materie de practica de igiena ,

 formeaza cultura spontana si comuna mai

multor membrii dintr-o anumita societate .

 Ea se distinge de cultura secundara care se

exprima in productia de bunuri culturale.
2.Antropologie culturala
 Sociologul E.B.Taylor cuprinde in
definitia culturii “ toate cunostintele si
aptitudinile pe care le-a acumulat
omul in lupta cu natura , dar si
legile ,obiceiurile ,arta ,moravurile ,
credintele insusite in decursul istoriei
sale “.
 Culturaare o baza biologica
,elementele ei fiind inventate pentru
satisfacerea nevoilor elementare ale
oamenilor .

 Eaeste un tot constand din bunuri de

consum, drepturi constitutionale
acordate grupurilor sociale ,idei si
mestesuguri , credinte si obiceiuri .
 Antropologii americani A.Kroeber si K.
Kluckhohn ,care au consacrat o lucrare
speciala istoriei conceptului de cultura,
privesc cultura intr-o relatie tridimensionala
si anume:
◦ Relatia omului cu natura
◦ Relatia omului cu valoarea
◦ Relatia omului cu omul
 Cultura consta din metodele implicite
si explicite ale comportarii si pentru
comportare , acumulate si transmise
prin simboluri, incluzand si realizarea
lor in unelte.
 Miezul esential al culturii consta din

idei traditionale aparute si selectionate

istoric si in special din valorile ce l-i
se atribuie
 Leslie A. White axioma este
 “ Omul si cultura constituie un tot

inseparabil”
 El distinge doua planuri ale culturii :
 cel care reprezinta “cultura reala”
 si cel logic in care include credinte obiceiuri,

arta, institutii,etc. , pe care le are orice popor.

 Cronologic , societatea este prima iar cultura
o urmeaza Societatile dezvolta culturi iar
culturile isi pun amprenta asupra societatii .
 Cultura este un produs specific
uman de interactiune sociala .
 Ea ofera modele sociale acceptate de
membrii societatii:
◦ Este cumulativa
◦ Este transmisa din generartie in generatie
◦ Este semnificativa pentru ca este simbolica
◦ Este un determinant de baza al
personalitatii
◦ Depinde de functionarea continua a
societatii
◦ Este independenta de orice individ sau grup
Clasificarea teoriilor antropologice
ale culturii
 Ele se clasifica in trei mari grupuri:
 A)Cele care urmeaza traditia si care

abordeaza cultura din unghiul istoriei

culturale
 B)Scolile care analizeaza cultura in raport cu

anumite tipuri de personalitate(apoliniene si

dionisiace)
 c) Cele care studiaza cultura in raporturile

sale cu teoria comunicarii ,ajungand la

structuralism si functionalism
3.Religia din punct de vedere al sociologiei
 Tipuri de religie  
 În mãsura în care se poate stabili o formã

oarecare de religie a existat în toate

societãtile cunoscute.
 Dar formele pe care le-a luat au variat în

mod considerabil.
 Diferiti oameni au adorat toate felurile de

obiecte si fiinte si s-au angajat într-o ordine

de comportament “religios.”
a) Supranaturalismul
 Supranaturalismul este o formã de religie
care presupune existenta unor forte în afara
lumii obisnuite, în supranatural, care
influenteazã evenimentele umane atât în bine,
cât si în rãu.
 Nu este implicat un anumit zeu sau spirit, doar

forte supranaturale impersonale.

 Desi, în general, un element al societãtilor

preindustriale, unele aspecte ale

supranaturalismului pot fi vãzute în practica
contemporanã de a purta laba de iepure sau de
a crede în noroc.
 b) Animismul
 o credintã în activitatea “spiritelor” în lume.
Aceste spirite pot exista în oameni sau în orice
fiinte din lumea naturalã, cum sunt arborii si
animalele.
 Aceste forte spirituale pot fi folositoare sau

dãunãtoare fiintelor umane sau indiferente fatã

de ele.
 Spiritele pot fi influentate prin magie, practici

rituale care permit oamenilor sã foloseascã

puterea supranaturalã sau spiritualã pentru
propriile lor scopuri.
 Religia animistã a fost obisnuitã printre diverse

triburi din Africa si din alte locuri.

c) Teismul
 credinta în existenta unor zei despre care se
presupune cã sunt puternici si interesati de
activitãtile fiintelor umane.
 Acesti zei trebuie sã fie venerati si cinstiti

într-un fel oarecare.

 Existã douã forme majore de teism:
 Politeismul
 monoteismul
Politeismul
 credinta în existenta mai multor zei.
 Deseori, un zeu este considerat mai puternic

decât ceilalti, un zeu al zeilor.

   Monoteismul
 este credinta într-un zeu.
 Desi monoteismul nu este la fel de obisnuit

ca politeismul, cele trei religii monoteiste –

iudaismul, crestinismul si islamismul – au,
laolaltã, mai multi membri decât orice formã
de religie.
d) Idealismul transcendent
 Idealismul transcendent nu implicã venerarea
nici unui zeu, spirit sau fortã supranaturalã;
 el se bazeazã pe principii sacre de idei si

actiuni.
 Scopul sãu este sã dea fiintelor umane

posibilitatea de a atinge cel mai înalt

potential.
 Forme de idealism transcendent se gãsesc

îndeosebi în Asia;
 budismul este un exemplu.
Teorii sociologice asupra naturii
religiosului

 A) Perspectiva functionalistã
 În general, functionalistii considerã religia
o fortã pozitivã în societate.

 Ea îndeplineste functii sociale importante si,

ca atare, existã într-o oarecare formã în toate
societãtile.
1. Functiile religiei
 
 functia cognitivã: explicarea lumii în
conditiile lipsei de cunoastere
stiintificã si chiar în prezenta acesteia,
dar ca revers al saturatiei de
tehnicism;
 functia actionalã: religia este o formã de
extensie a capacitãtilor umane de actiune
inevitabil limitate.
 Omul a încercat sã subordoneze lumea prin

magie;
 când a constatat imposibilitatea acestui

demers a apãrut religia,

 omul subordonându-se fortelor naturale

pentru a le îndupleca (FRAZER);

 functia de coeziune socialã: religia actioneazã
ca o fortã unificatoare în societate, asigurând
un ansamblu împãrtãsit de idei, valori si
norme în jurul cãruia oamenii pot forma o
identitate comunã.
 Religia devine un unificator, o modalitate de

a stabili un limbaj comun; ea este liantul care

leagã un grup laolaltã, oferindu-i un
ansamblu comun de valori.
 De pildã, evreii, rãspânditi pe glob în diferite

culturi timp de secole, si-au mentinut

identitatea caracteristicã în mare mãsurã prin
ideile si practicile religioase comune.
functia de oferire a unui sens în viatã: în
general, religia oferã rãspunsuri
satisfãcãtoare emotional “marilor” întrebãri în
legãturã cu existenta umanã si scopul ei.
 În particular, ea rezolvã problemele vietii si

ale mortii, descrie felul de viatã pe care

oamenii trebuie sã-l ducã – scopul lor în
viatã - si explicã ce li se întâmplã dupã ce
mor.
 Religia este, esentialmente, singura institutie

socialã care încearcã sã rezolve aceste

probleme importante;
 functia de control social: normele societãtii sunt,
deseori, bazate pe un ansamblu de idei
religioase.
 Cele mai multe dintre cele mai importante legi

din societatea americanã (e.g., legea care

interzice omorul) dobândesc o fortã moralã,
precum si una legalã, deoarece ele sunt incluse
în valorile religioase; li se dã o legitimitate sacrã.
 În evul mediu, se credea cã regii domnesc prin

drept divin, iar legea în tãrile islamice este

justificatã prin Coran, cartea sfântã a islamului.
 functia de sprijin psihologic: religia oferã
multor oameni sprijinul afectiv si psihologic de
care au nevoie ca sã supravietuiascã într-o
lume complexã si nesigurã.

 Ea este deosebit de utilã în vremuri

de crizã, cum este moartea cuiva apropiat.

 Ea sugereazã un oarecare scop în a muri si

oferã un ansamblu de practici rituale pentru
doliu (“priveghiul” la crestini sau “siva” la
evrei, de pildã) care usureazã suferinta
supravietuitorilor.
2. Ideologiile seculare: echivalentele
functionale ale religiei

 Functionalistii aratã cã existã echivalente

functionale (caracteristici sociale si culturale
care au acelasi efect si pot substitui alte
caracteristici sociale si culturale) ale religiei.
 Adicã, sistemele de idei seculare

(nereligioase, e.g., stiinta) pot îndeplini

aceleasi functii mentionate mai sus pentru
religie.
 Multe din “ism”-ele lumii – fascismul,
socialismul, comunismul, umanismul – pot fi
considerate religii seculare.
 Ele toate promoveazã solidaritatea socialã si

coeziunea printre credinciosii lor.

 Ele dau vietii un scop si un sens si justificã

comportamentele necesare în cadrul grupului

practicant.
Deosebirea între religie si ideologii seculare
constã în faptul
 cã religia este orientatã spre tãrâmul

supranaturalului si îsi trage puterea din acel

tãrâm.

 Aceastã credintã în supranatural mãreste

stabilitatea religiei si o împiedicã sã se
schimbe drastic.
 
B) Perspectiva conflictualistã în
abordarea religiei

 Teoreticieniiconflictului prezintã
câteva caracteristici negative ale
societãtii care îsi au originea direct
în religie sau sunt apãrate de ea
 religia ca “opiu al poporului”

 Religia, sustin teoreticienii conflictului,

sustine si legitimeazã sistemul existent.

 Ea realizeazã aceasta prin abaterea atentiei

celor oprimati de la problemele lor si de la
orice încercare de a le rezolva.

 Într-o expresie memorabilã, Marx (1848) a

numit religia “opiului poporului”.
 religia un alt element în luptele pentru putere
în societate.
 Ea este folositã de cei de la putere atât
 pentru a-si justifica pozitia, cât si
 pentru a descuraja orice încercare a celor fãrã

putere sã-si schimbe situatia.

 religia si conflictul social
 În societãtile în care existã mai multe

religii, în loc de una majorã,

probabilitatea ca religia sã creeze
dezbinare socialã si conflict decât sã
promoveze coeziunea socialã este mai
mare.
Productiile sociale ale religiei
 Organizarea socialã a religiei

 Pe lângã ansamblul de credinte si ritualuri,

religia, ca si alte institutii sociale, are o
structurã organizatoricã ce ia diverse forme.

 Cele mai obisnuite patru forme de

organizare religioasã sunt descrise mai jos.
 
 a) Biserica
 Biserica este o organizatie religioasã

stabilã care este integratã bine în

societate si care pretinde cã este
singura cale spre adevãrul religios.
 b) Secta
 În unele privinte, sectele se aseamãnã

cu biserica.
 La fel ca biserica, sectele pretind

singura legitimitate pentru adevãrul

religios, dar ele nu se încadreazã la fel
de confortabil în cultura majoritãtii.
 c) Confesiunea
O confesiune este o organizatie la fel
ca biserica, în general integratã în
societate, dar nu pretinde legitimitate
exclusivã pentru sistemul sãu de
credinte.
 Acceptarea pluralismului în religie este

una dintre caracteristicile unei

confesiuni.
 d) Cultul
 Cultul este o formã de organizare religioasã

care are o relatie antagonistã cu societatea

înconjurãtoare. Cultele, ca si sectele,
deseori depind de o conducere
charismaticã.
 Cultele încearcã sã le ofere membrilor un

stil de viatã complet care, deseori, este cu

totul diferit de cel avut anterior intrãrii în
cult.
 Apartenenta la un cult deseori implicã o

transformare personalã considerabilã.

Productiile sociale ale religiei
 A) Solidaritatea religioasã;
 B) riturile:
 pelerinajul;
 rugãciunea;
 sacrificiul;
 C) credintele (ideologia centralã)
 D)regulile de viatã.
 4. Elemente de antropologie ce stau la baza
constituirii societatii romanesti  
 Psihologia popoarelor se
configureaza prin intrepatrunderea
 factorilor fizici -rasa, clima, configuratie

geografica, si a celor
 istorico-sociali –relatiile cu vecinii, situatia

geografica, institutiile politice, sociale si

economice.
 Rasa

 Nemul romanesc nu apartine unei

singure rase istorice –se compune dintr-un
amestec nedefinit, haotic de rase multiple si
felurite (in proportii diferite)
 Izvoarele entice ale sufletului romanesc:
  dacii
 Romanii
 slavii
 Pastrand sirul cronologic, fara a tine
cont de proportii se pot desprinde
urmatoarele elemente:
 Primul fond etnic este stratul tracic,

format din geto-dacii care au absorbit

la venirea lor elementele ramase intre
Dunare si M-tii Carpati de la vechile
populatii ale acestori tari: scytii si
agatirisi. [geto-dacii ar fi un trunchi
despartit din marele trunchi de rase
germanice –frati cu scandinavii, danezii,
saxonii].
 Pe acest fond etnic s-a altoit sangele si
civilizatia latina.
 Sangele roman nu era nici el limpede si

nici curat, deoarece, Traian a adus din

intreaga lume romana o multime de
oameni pentru a munci campul si pentru a
reface orasele.
 Printre acestia se numarau galii –cautatori

de aur, asiatici, egipteni etc, veniti din

Galia, Iliria, Dalmatia, Asia Minor, Italia.
 Toate aceste populatii vorbeau o limba

comuna pentru a se putea intelege, limba

oficiala a Imperiului Roman, limba latina.
 Ilirii
au constituit cea mai mare proportie
dintre aceste populatii. Ei veneau din
dreapta Dunarii, din Macedonia si
Albania de astazi.
 Dupa ce o parte din populatia coloniilor

a fost retrasa din Dacia si Moesia,

populatia ramasa s-a contopit din nou.
 Aceste populatii romanizate din mijlocul

provinciei Dacice au fost din nou

imprastiate pe ambele maluri ale Dunarii
o data cu navala hunilor, gotilor si
avarilor.
 Inprima jumatate a secolului al IV-lea
au venit si triburile slave impinse de
valurile navalitorilor.
 Ei veneau ca fugari, singuri si linistiti

cu turme de oi si de boi, traind alaturi

de populatiile romanice, in M-tii
Daciei (N.Iorga).
O data cu inaintarea lor spre Apusul
Europei, avarii au coborat si spre
campiile sudice unde au continuat
procesul de cotropiri reciproce.
 A.D.Xenopol a observat si afirmat ca

elemental roman a fost mai puternic

deznatiolizand populatia slava.
 La jumatatea secolului al VII-lea vin
triburile bulgare –denumite si barbare.
 O ramura a lor se aseaza intre Nistru,

Prut si Dunare.
 Cu timpul acestia vor trece pe malul

drept al Dunarii si se amesteca cu

populatia traco-germanica.
 Limba, moravurile si credinta le

imprumuta de la slavi, care aveau o

cultura mult mai puternica.
 La sfarsitul secolului al IX-lea, inceput de
secol XI, pe teritoriul tarii noastre isi fac
aparitia triburile pecenege, ungurii si
cumanii care au avut si ele destule
influente.
 In secolul al XII-lea isi fac aparitia
hoardele salbatice ale tatarilor.
 Dintre toate aceste cotropiri cele care

au influentat populatia bastinasa au fost

bulgarii, ungurii si cumanii –in Muntenia
si Moldova timp de 200 de ani.
 Aceasta a fost evidentiata prin studierea

numelor localitatilor.
 Timp de cateva veacuri, neamurile

neolatine s-au limpezit si s-au separat

de unguri care s-au retras.
 Din secolul al XIV-lea apar turcii si
tulbura linistea stabilita de doua secole.
 La sfarsitul secolului, Principatul

Munteniei se supune turcilor, apoi

Moldova, iar in secolul XV si Transilvania.
 Influenta turcilor dureaza de la 1320 la

1880.
 Turcii nu au avut o influenta covarsitoare

asupra romanilor.
 Dupa 1880, navalirile barbare inceteaza si

fac loc navalirilor semi-civilizate, cele

grecesti si ruse.
 Grecii moderni vin la sfarsitul
secolului XIX, inceput de secol XX.
 Acestia sunt negustori si se aseaza in

special in orasele de la malul Marii

Negre.
 Ne-au influentat prin economia si

religia lor.
 “Veneau spre noi grecii lihniti de

foame si inraiti de robia si mizeria

turceasca.” (sec XV-XVII).
 Rusiiveneau pe urmele vechilor
navaliri slave.
 S-au stabili mai ales in Moldova si

Basarabia.
  
 La inceputul secolului XIX, apare o
inraurire franceza prin plecarea la
studii in Franta –la Paris a tinerilor
intelectuali romani.
 Limba romana, gramatica si sintaxa

propozitiei s-au resimtit profound

incercand sa imite limba franceza.
 Un scriitor anonim francez spunea:
“Romanii au imprumutat moravurile si
viciile popoarelor care i-au guvernat
sau protejat:
 ei au imprumutat de la greci lipsa lor

de buna-credinta in afaceri;
 de la principii fanarioti amestecul lor

de josnicie si de vanitate;
 de la rusi desfraul lor;
 de la turci lenevia;
 polonezii i-au inzestrat cu divortul lor.”
Izvoarele entice ale sufletului
romanesc
 Dacii. In constiinta (filosofia)
poporului romanesc apare idea
nemuririi (ca la toate triburile de rasa
tracica).
 Aceasta credinta a influentat viata

morala si sufletul romanesc.

 Inlupte dacii erau de neinvins, erau
foarte curajosi, nu se temeau de
moarte; o doreau si chiar o
binecuvantau.
 Simteau dispret fata de viata (de aici

decurge mandria pe care o aratau) si

preferau sa moara decat sa traiasca in
rusine (pg. 119 sus).
 Cruzimea era o caracteristica a lor; a
omori un dusman inseamna ai face un
bine, de aceea acesta trebuia chinuit
pentru a simti pedeapsa
 Ascetism, preotii si calugarii nu se
casatoreau, nu mancau carne –Nirvana
budista.
 Putere de vointa si de a se stapani (pg.

119 jos).
 Minte activa, agera, dispusa sa ia lectii

de la dusmani si sa imite.
 Popor razboinic urau munca
campului, o considerau injositoare,
preferand sa traiasca din prada.
 Si-au dezvoltat duplicitatea, viclenia,

prefacatoria si dibacia de a insela.

 Decebal era cunoscut ca un bun

diplomat si strateg.
 Romanii, popor de plugari soldati,
 aveau o fire violenta, vointa tenace,

prevazatoare, impulsiva si stapana pe sine;

 masurati politic, spirit de ordine si

disciplina de regularitate statornica;

 distingea partea esentiala de cea

neesentiala a lucrurilor;
 predilectie pentru ideile si vederile

universale, pentru ideile largi, pentru

sinteze elocinte.
 Elocinta –puterea de convingere si spiritul

batjocoritor al satirei.
 Caracter- egoist, hraparet, aspru,
perfid,
 sentiment religios superficial redus

la implinirea formalitatilor
exterioare, practice si lipsit de orice
temelie mistica sau metafizica.
 Ingaduitori cu toate religiile, nu

cunosteau fanatismul si erau

inclinati spre superstitii.
 Slavii,
popor de plugari si de pastori
cu moravuri blande, pasnice, idilice,
iubitori de dans, cantec, libertate,
anarhie.
 Sensibilitate impresionabila,

nestatornicie, elasticitate ii ingradeau

de a reveni si de a se regasi.
 Ospitalieri, primitori, sociabili,

inteligenta vioaie, simplista,

indrezneata;
 logica radicala inclinata spre absolut.
 Cultivau orice stiinta si arta, invatau
limbile popoarelor cu care veneau in
contact.
 Se mladiau la toate obiceiurile,
 puteau lua infatisarea si purtarea tarii

in care traiau, dar nu isi schimbau

fondul.
 Au devenit ortodoxi,
 credeau in viata de dupa moarte,
 considerau moartea ca o calatorie

pentru o alta viata;

 credeau in fiinte nevazute care aduc

boli contagioase atat omului cat si

animalelor.

Din toate aceste neamuri,
psihologia romanilor s-a format
ca o rasa occidentala cu obiceiuri
orientale.