CURS - CARDIOLOGIE INTERVENTIONALA

CURSUL NR 6 - COMPLICATIILE ANGIOGRAFIEI

Prof. Dr. Popescu Mircea Ioachim

 COMPLICATIILE ACUTE
• OCLUZIA ACUTA = cea mai redutabila complicatie;
reprezinta obliterarea completa a vasului abordat.
Consecinte: infarct miocardic acut, edem pulmonar,
tulburari de ritm, soc cardiogen sau deces!
• Cel mai frecvent implicate - leziunile tip B sau C; depind si
de contextul clinic: sindrom instabil, prezenta trombului,
etc.
• Ocluzii acute periprocedurale - 2%-13,5 %.
• Majoritatea apar in primele 6 ore de la procedura.
 COMPLICATIILE ACUTE

• Cauzele ocluziei acute- multiple, deseori cumulate -

combinatii ale disectiei cu tromboza si spasmul.

• Identificarea disectiei (cea mai frecventa cauza de ocluzie

acuta) impune stentarea, prevenindu-se ocluzia acuta.

• Prezenta spasmului - necesita administrarea de NTG, iar

prezenta trombozei impune verificarea eficientei
anticoagularii si reajustarea dozelor de heparina.
 COMPLICATIILE ACUTE

• Disectia - clasificare din pct de vedere angiografic:

– tip A: zona mica liniara de transparenta in vas in timpul injectarii substantei
BENIGNE de contrast;
– tip B: apare lumen dublu sau zone multiple de transparenta, ca si in tipul
A, fara persistenta substantei de contrast in aceasta arie;
– tip C: substanta de contrast se vizualizeaza in staza in afara vasului;
– tip D: zona de transparenta este intinsa, spiralata, cu staza importanta a
substantei de contrast in vas;
COMPLICATII
ACUTE – tip E: in care practic apare imaginea tipica de tromb (arie omogena,
nonopaca, inconjurata de substanta de contrast pe cel putin 3 laturi);
– tipul F: in care zona de disectie este deja ocluzionata.
DISECTIA
TROMBOZA SI SPASMUL CORONARIAN
 COMPLICATII ACUTE
• FENOMENUL NO REFLOW = lipsa fluxului anterograd, in
lipsa obstacolului din vasul epicardic dilatat cu succes,
dar cu blocarea microcirculatiei distale.
• Cauza: - alterare a microcirculatiei posibil secundar
microemboliilor. Apare in sdr. acute si grafturile venoase
degenerate.
• Tratament: administrarea de vasodilatoare si spalare cu
sol heparinata sau chiar balon de contrapulsatie.
• Profilaxia acestui fenomen: inhibitorii plachetari,
dispozitive de extractie, sisteme de captura a
microemboliilor (angioguard).
 COMPLICATII ACUTE
• PERFORAREA CORONARIANA -> se trateaza prin
aplicarea de stent graft.
• PIERDEREA STENTULUI -> necesita extragerea lui.
• TROMBOZA SUBACUTA - apare in 5-6 zile.
– evolutia este dramatica
– tratamentul - presupune redilatarea de urgenta si rezolvarea
viciului patogenetic: expandarea corecta la presiuni mari,
acoperirea disectiei, eventual administrarea inhibitorilor GP
IIb/IIIa.
 COMPLICATII ACUTE

• COMPLICATII LOCALE LA LOCUL PUNCTIEI:

– Hemoragiile inghinale si retroperitoneale in abordul femural -
necesita hemostaza locala manuala, folosirea adecvata a
anticoagulantelor si mai ales a dispozitivelor ocluzive.

– Pseudoanevrismul femural - daca dimensiunile sunt moderate

(<4 cm) se poate trata prin compresiune locala; altfel se impune
tratamentul chirurgical.
 RESTENOZA
• Poate afecta vasele native, grafturile si stenturile.
• Restenoza coronariana apare uzual la 3-6 luni dupa
procedura coronariana si se defineste prin 2 tipuri:
– restenoza clinica
– restenoza angiografica.
• Restenoza angiografica - stenoza >50% in zona dilatata.
Poate sa se asocieze sau nu cu fenomene clinice.
• Restenoza clinica - aparitia simptomelor de angor sau/si
pozitivarea testelor care obiectiveaza ischemia.
 RESTENOZA
• Mecanismul restenozei - aparitia unei proliferari fibro si miointimale
abundente, alaturi de revenirea elastica a zonei dilatate si a constrictiei
vasculare remodelatoare prin fibroza.
• Leziunile susceptibile de a avea o rata ridicata de restenoza:
– grafturile venoase;
– leziunile ostiale;
– ocluzia cronica; !!!!
– vasele mici;
– leziunile de bifurcatie;
– leziunile bolnavilor diabetici;
– leziunile pacientilor cu insuficienta renala.
 RESTENOZA
• Restenoza in stent:
– similara cu cea a vaselor native;
– poate fi - focala (<10 mm in stent) - evolutie mai buna
postprocedural.
- difuza (>10 mm lungime, uneori proliferativa, depasind
lungimea stentului sau chiar ocluziva) - rata mai mare de
rerestenoza dupa revascularizatie.
• Rata de restenoza dupa prima dilatatie cu balon - 30%; dupa
stentare - 20%.
• Restenoza post PTCA se trateaza prin stentare, iar restenoza in
stent se trateaza prin ,,cutting balloon”, ulterior expandare cu
balon cu diametru adecvat.
RESTENOZA
 RESTENOZA

• Mijloacele cele mai eficiente - brachytherapia si plasarea

de stenturi speciale ,,drug eluting stent” sau chiar ,,stent
graft”.

• Cel mai promitator mijloc => stentul tratat cu citostatice

(drug eluting stent) - ex. stentul cu Rapamycina
(Sirolimus) - a demonstrat o rata de restenoza zero chiar
si la pacientii diabetici !!!
 BRACHYTHERAPIA INTRAVASCULARA
IRADIEREA INTRAVASCULARA
• Consta in plasarea unei surse radioactive in vecinatatea
imediata a zonei dilatate pentru a impiedica proliferarea
neointimala, responsabila in mare parte de restenoza.
• Se folosesc 2 tipuri de iradiere: beta si gama.
• Efect demonstrat in reducerea restenozei - trialul START
si registrul RENO.
• Indicatiile brachytherapiei:
– restenoza in stent;
– prevenirea restenozei dupa revascularizatie la cei cu risc inalt
pentru restenoza.
 COMPLICATII PERIPROCEDURALE
• Pierderea stentului
• Disectia distala de stent
• Ruptura vasculara !!!!!!!
• Ocluzionarea unei colaterale de vecinatate

• Toate aceste complicatii - rezolvate prin extragerea

stentului cu catetere speciale, dilatarea cu balon prin
stent a vasului colateral ocluzionat, acoperirea disectiei
cu alt stent.
COMPLICATII PERIPROCEDURALE