Analiza costurilor - 1

Analiza economica in inginerie se orienteaza spre

compararea alternativelor de proiecte avand
drept criteriu principal eficienta economica.

Utilitatea este o masura a valorii pe care

consumatorii o asociaza unui produs/serviciu.
Valoarea este o reflectare a utilitatii si este
reprezentata de pretul asociat unei cantitati de
iesire.
Cererea corespunzatoare profitului maxim (C*)
apare atunci cand:

• VT depaseste CT cu valoarea maxima,

• Cmg = Vmg.
Categorii de costuri:
• costul ciclului de viata;
• costuri istorice si costuri nerecuperabile;
• costuri viitoare si de oportunitate;
• costuri directe, indirecte si de regie;
• costuri fixe si variabile;
• costuri unice si recurente;
• costuri medii si cost marginal;
• costuri relevante si nerelevante.
 1. Costul ciclului de viata
Reprezinta totalitatea costurilor cu bunul respectiv
de-a lungul intregii sale perioade de viata.
Acest cost include:
• costuri de proiectare si de dezvoltare, costuri de
fabricatie si de testare, costuri de exploatare si
de intretinere, costuri de depozitare;
• costuri de achizitie, operare, intretinere si casare.
Acest cost urmareste explicitarea efectelor
corelate ale diferitelor categorii de cost de-a
lungul duratei de viata a unui produs.

Se urmareste minimizarea costului ciclului de

viata prin realizarea unei balansari corecte
intre valoarea costurilor din etapa de
dezvoltare si cea a costurilor din etapa de
operare.
El cuprinde:
• costul initial (investitia initiala);
• costuri de exploatare si de intretinere;
• costuri de casare.

Costul initial este dat de investitia necesara

pentru aducerea lui in stare de functionare.
Sunt costuri unice, care nu mai apar niciodata.
Costuri de exploatare si de intretinere sunt
costuri periodice (costuri recurente), necesare
pentru functionarea si intretinerea produsului
in timpul perioadei sale de viata.

Costurile de exploatare cuprind costuri cu

salariile, cu materialele si de regie.
Costuri cu casare apar cand durata de viata a
unui produs s-a incheiat.

Pot include:
• cheltuieli cu salariile si cu materialele pentru
retragerea produsului;
• cheltuieli de transport;
• cheltuieli speciale.
Valoarea reziduala/neta se obtine din diferenta
dintre valoarea de piata sau de schimb si
costurile de casare.

Valoarea de schimb este valoarea actuala care s-

ar obtine prin vanzarea produsului in
momentul lichidarii.
Valoarea reziduala exprima valoarea posibil de
recuperat dupa incheierea duratei de viata a
proiectului analizat prin:

• vanzare;
• valorificarea pieselor, subansamblurilor
rezultate la casare etc.
Din punct de vedere contabil, valoarea reziduala
reprezinta:
• valoarea imobilizarilor corporale la pretul de
revanzare estimat, corectat cu impozitele sau
cu economia de impozit aferente valorii
rezultate pozitive/negative;
• valoarea imobilizarilor necorporale si a celor
financiare la pretul de piata sau cel estimat de
expertii financiari;
• suma cumulata a cresterii anterioare a nevoii
de fond de rulment.
 Exemplu - problema

Se achizitioneaza un sistem hardware si software

pentru integrarea intr-o echipa de proiectare
formata din laboratoare situate in 3 judete
diferite. Vor aparea mai multe categorii de
cheltuieli prezentate mai jos.
Care este costul initial pentru implementarea
sistemului si costul periodic?
1. Inchiriere unei linii de comunicatii dedicate
de mare viteza: 1.100 lei/luna;
2. Inchiriere soft (inclusiv instalare si depanare
periodica): 550 lei/luna;
3. Cumparare hardware: 20.000 lei;
4. Cumparare modem special: 2.500 lei;
5. Imprimanta laser de mare viteza: 1.500 lei;
6. Ploter color (4 culori): 10.000 lei;
7. Costuri de transport: 500 lei;
8. Instruire initiala personal: 6.000 lei.
2. Costuri istorice si costuri nerecuperabile

Costurile istorice sunt costuri care apar in

tranzactiile cu bunul considerat.

Costurile nerecuperabile sunt costuri istorice

care nu pot fi recuperate.