RECUPERAREA IN LEZIUNILE

MAINII
DR. CABA BOGDAN
FRACTURILE MAINII
FRACTURILE MAINII
 FRACTURILE MAINII

• FRACTURILE POT FI CU SAU FARA DEPLASARE, INCHISE SAU DESCHISE

• SE POT REDUCE SI IMOBILIZA INCHIS
• SE POT OPERA SI IMOBILIZA, IMPORTANTA ESTE STABILITATEA FOCARULUI
• VINDECAREA UNEI FRACTURI DUREAZA 4-6 SAPTAMANI
• INDICATII DE OPERATIE: DESCHISE, SPIRALE, OBLICE, COMINUTIVE, DIAFIZAREA,
ARTICULARE, LIPSA DE TESUT MOALE CARE SA ACOPERE OSUL/ TENDONUL
 FRACTURILE MAINII

• AVANTAJELE OPERATIEI: REDUCEREA ANATOMICA PRECISA, EVITAREA UNUI

CALUS VICIOS, INCEPEREA PRECOCE A KINETOREAPIEI
• MOBILIZAREA SE POATE INCEPE DUPA REDUCREREA EDEMULUI SI A PERIOADEI
INFLAMATORII
• KINETOTERAPIA TREBUIE SA MENTINA LUNGIMEA LA NIVELUL CAPSULELOR
ARTICULARE SI SA PREVINA CONTRACTURA LOR
• ALUNECAREA TESUTURILOR MOI PERIFRACTURA
• PREVENIREA ADERENTELOR DINTRE TENDON SI OS
 FRACTURILE MAINII

• VINDECAREA ESTE FAVORIZATA DE REPAUSUL INITIAL, REDUCEREA EDEMULUI

SI A INFLAMATIEI
• INITIEREA PROGRESIVA A MOBILITATII
• UTILIZAREA UNOR FORTE CARE SA DUCA LA O REMODELARE OPTIMA A
FOCARULUI DE FRACTURA
• POZITIA DE IMOBILIZARE A MAINII ESTE CEA DE REDUCERE A CONTRACTURILOR
ARTICULARE ( PLUS INTRINSEC)
• MOBILIZARI PASIVE SI ASIGURAREA FUNCTIONALITATII MUSCULARE SI
NEURALE
PLUS INTRINSEC
FRACTURILE DISTALE DE RADIUS
 FRACTURILE DISTALE DE RADIUS

• DE OBICEI SE OPEREAZA PENTRU A STABILIZA FOCARUL DE FRACTURA

• MOBILIZARE PRECOCE IN PRIMELE ZILE
• SE INDICA O ATELA DE GHIPS PENTRU SUSTINEREA PUMNULUI, CARE SE
INDEPARTEAZA DE 4 ORI PE ZI, PENTRU EXERCITII
• EXERCITII DE EXTENSIE/FLEXIE A DEGETELOR, ROTATIA ANTEBRATULUI, SI
MOBILIZAREA PASIVA A DEGETELOR CU AMPLITUDINE MAXIMA TIMP DE 6
SAPTAMANI
• DUPA 6S SE INCEP EXERCITII CU REZISTENTA GRADATA
FRACTURILE DISTALE DE RADIUS
FRACTURILE DISTALE DE RADIUS
FRACTURILE DE SCAFOID
 FRACTURILE DE SCAFOID

• LEZIUNI FRECVENTE
• SE POT IMOBILIZA SAU TRATA CHIRURGICAL
• IMOBILIZARE IN GHIPS TIMP DE 6 SAPTAMANI
• DACA DUPA 6S NU SE VINDECA SA POATE INDICA INTERVENTIA CHIRURGICALA
• CELE CU DEPLASARE SE OPEREAZA ( SURUB)
• MOBILIZAREA ACTIVA SE INCEPE IN PRIMA SAPTAMANA POSTOPERATOR
• DUPA 6 SAPTAMANI SE POT INCEPE EXERCITII CONTRA REZISTENTEI
FRACTURILE DE SCAFOID
 COMPLICATII

• SINDROM DE CANAL CARPIAN

• LEZIUNI TENDINOASE
• INFECTII
• VINDECARE INTARZIATA
• NECROZA VASCULARA
• CALUS VICIOS
 COMPLICATII

• VINDECAREA INTARZIATA: DACA NU ARE LOC FORMAREA CALUSULUI LA 3-4

LUNI DE LA FRACTURA
• OPERATIA SCADE RISCUL DE VINDECARE INTARZIATA ( OSTEOSINTEZA, GREFA
DE OS)
• LPISA CALUSULUI: PSEUDARTROZA
• INTRE CELE 2 CAPETE OSOASE SE OBSERVA O CAVITATE CU TESUT FIBROS
• EXCIZIA TESUTULUI INUTIL SI FIXARE ( PLACA CU SURUBURI, GREFA DE OS)
 COMPLICATII

• NECROZA AVASCULARA: AFECTAREA VASCULARIZATIEI LA NIVELUL UNUI

FRAGMENT OSOS
• SCAFOIDUL SAU OSUL LUNAT ( BOALA KIENBOCK)
• CALUS VICIOS: FRAGMENTELE OSOASE SE VINDECA INTR-O POZITIE ANORMALA
SI POT DETERMINA INCRUCISAREA DEGETELOR LA MISCARI
• OSTEOTOMIA DE CORECTIE SI MOBILIZARE PRECOCE
INTARZIEREA IN VINDECARE
 TEHNICI AUXILIARE

• ORTEZAREA: PENTRU PUMN SI ANTEBRAT, CU SCOPUL DE A PROTEJA FOCARUL

DE FRACTURA
• ORTEZA SE CONSTRUIESTE PE MULAJ
• IN CAZUL INTERVENTIILOR CHIRURGICALE POATE FI DE AJUNS SI O ATELA DE
GHIPS
• ATELA ARE CA SCOP IMPIEDICAREA MISCARILOR FORTATE/ NECONTROLATE ALE
MEMBRULUI
• BUDDY-TAPING PENTRU FRACTURILE DE FALANGA CU PERMITEREA MISCARILOR
DIN ARTICULATIILE NEAFACTATE
BUDDY TAPE
PLACA VOLARA
 LUXATIA SI RUPTURILE LIGAMENTARE

• LUXATIILE ARTICULARE POT DETERMINA RUPTURI LIGAMENTARE SI

INSTABILITATE
• CEL MAI FRECVENT SUNT LEZATE ARTCILATIILE AIFP ALE DEGETELOR SI MCF
POLICE
• RX: FRACTURI CU AVULSIE
• INSTABILITATEA SEVERA SE CORECTEAZA CHIRURGICAL
• UNEORI ESTE DE AJUNS IMOBILIZAREA CARE TREBUIE SA PREVINA INTINDEREA
TESUTURILOR LEZATE
 TRAUMATISMELE AIFP

• SE DATOREAZA FORTELOR DE HIPEREXTENSIE

• LEZIUNI LIGAMENTARE/ CAPSULARE VOLARE
• AVULSII DE FRAGMENTE OSOASE / OBLIGATOR RX
• EX CLINIC: OBSERVAREA STABILITATII LATERALE SI IN EXTENSIE
• TRATAMENT CHIRURGICAL SAU CONSERVATOR
• IMOBIIZAREA: ATELA DORSALA CU 20-30 DE FLEXIE CARE PERMITE FLEXIA
COMPLETA, DAR BLOCHEAZA EXTENSIA
 TRAUMATISMELE AIFP

• EXERCITIILE SE FAC PE ORTEZA PENTRU A MENTINE STABILITATEA

• INTERVENTIA CHIRURGICALA POATE REPARA LIGAMENTELE SAU POATE FIXA
OSUL
• COMPLICATII: REDOARE ARTICULARA, INFLAMATIE PRELUNGITA, DEFORMARE
IN GAT DE LEBADA A AIFP
• IN CAZ DE CONTRACTURA IN FLEXIE SE REALIZEAZA O ORTEZA DE EXTENSIE
PENTRU AIFP
• 4-6 LUNI FARA ACTIVITATI SPORTIVE
LEZIUNILE PUMNULUI
 LEZIUNILE PUMNULUI

• INSTABILITATEA SCAFO-LUNARA POATE APAREA DUPA O CADERE CU MANA

INTINSA
• DUCE LA INSTABILITATE CARPIANA SI LA UN GRAD DE DISFUNCTIE A PUMNULUI
• RX: SE POATE VIZUALIZA UN SPATIU INTRE SCAFOID SI SEMILUNAR
• DURERE, SCADEREA FORTEI MUSCULARE SI AFECTAREA FUNCTIONALITATII
PUMNULUI
• TRATATE INCORECTE ACESTE LEZIUNI DUC LA ARTROZE LA ART RADIO-
SCAFIODA SI CAPIT—ULNARA
LEZIUNILE PUMNULUI
 LEZIUNILE PUMNULUI

• TRATAMENTUL: RESTAURAREA CONTINUITATII LIGAMENTARE SI

NORMALIZAREA CINETICII CARPIENE
• IMOBILIZARE 6 SAPTAMANI
• EXECITII DIGITALE SI DE ROTATIE A ANTEBRATULUI PRECOCE
• DUPA SUPRIMAREA FIRELOR SI A GHIPSULUI SE INCEP EXERCITII DE
MOBILIZAREA ( ARUNCARE SAGETI)
• DUPA 8-10 SAPTAMANI SE INCEP EXERCITII DE FLEXIE/EXTENSIE
 LEZIUNILE DE NERVI PERIFERICI

• POT AVEA CA URMARI DISFUNCTII ALE MAINII, DURERE, TULBURARI DE

SENSIBILITATE SI INTOLERANTA LA FRIG
• REZULTATELE DEPIND DE: VITEZA REGENERARII AXONALE, TIPUL LEZIONAL,
TIPUL NERVULUI, NIVELUL LEZIUNII, COMPLIANTA, VARSTA PACIENTULUI
• INTARZIEREA RELUARII ACTIVITATII PROFESIONALE
• PERIOADA MEDIE DE INTRERUPERE 31 DE SAPTAMANI
 LEZIUNILE DE NERVI PERIFERICI

• IN PRIMELE 3 SAPTAMANI NU SE SUPUNE SUTURA NERVULUI LA NICI O TENSIUNE

• DACA AVEM SI LEZIUNI DE FLEXORI SE PREFERA O ORTEZA KLEINERT CU
PUMNUL IN FLEXIE 30 DE GRADE, MCF IN FLEXIE 60-70 DE GRADE, IF LA O GRADE
• EVITAREA FLEXIEI COTULUI
• EXERCITII DE FLEXIE PASIVA A DEGETELOR
• STIMULAREA ELECTRICA ESTE CONTROVERSATA
NERVUL ULNAR
 PARALIZIA DE NERV ULNAR

• AFECTAREA MUSCHILOR INTEROSOSI SI CEI 2 LOMBRICALI ULNARI

• PIERDEREA ADDUCTIEI SI ABDUCTIEI DEGETELOR
• ASPECT CLASIC AL DEGETELOR 4 SI 5
• PREVENIREA CONTRACTURII IN FLEXIE A AIFP
• ORTEZAREA PUNE MCF IN FLEXIE SI AIFP IN EXTENSIE
• EXERCITIILE PRESUPUN BLOCAREA AMF SI EXTENSIA ACTIVA/PASIVA A AIFP
PARALIZIA DE NERV ULNAR
PARALIZIA DE NERV ULNAR
 PARALIZIA INALTA DE NERV ULNAR

• ZONA DE LEZIUNE ESTE LOCALIZATA DESUPRA ZONEI DE INERVARE A

MUSCHILOR FP A D4,5 SI FCU
• PARALIZA ACESTOR MUSCHI PLUS A CELOR INTRINSECI
• SCADEREA FORTEI SI AMPLITUDINII FLEXIEI D4,5
• SCADE FORTA DE PREHENSIUNE
• MENTINEREA LUNGIMII FLEXORILOR PRIN EXERCITII SI ORTEZARE
• PREVENIREA CONTRACTIEI AIFP
PARALIZIA INALTA DE NERV ULNAR
NERVUL MEDIAN
 PARALIZIA DISTALA DE NERV MEDIAN

• PIERDEREA SENSIBILITATII IN ZONA RADIALA A MAINII

• PIERDEREA ACTIUNII MUSCHILOR TENARI SI A PENSELOR POLICE- DEGETE
• ACESTEA POT FI PASTRATE DACA FPB ESTE INERVAT DE ULNAR
• PIERDEREA LOMBRICALILOR PT DEGETELE 2,3
• PRINCIPALA DEFORMARE CARE TREBUIE PREVENITA ESTE CONTRACTURA IN
ADDUCTIE A SPATIULUI COMISURAL I ( POLICE-INDEX)
PARALIZIA INALTA DE NERV MEDIAN
 PARALIZII COMUNE

• PARALIZIA TUTUROR TENDOANELOR FLEXOARE SUPERFICIALE SI PROFUNDE,

TOTI MUSCHII TENARI, INTEROSOSI, LOMBRICALI
• FUNCTIONEAZA NUMAI EXTENSORII PUMNULUI SI A DEGETELOR
• NU SE VA PUTEA REALIZA FLEXIA DEGETELOR
• PENSELE POLICE-DIGITALE SUNT SLABE SI PRINDEREA OBIECTELOR MARI
DEVINE IMPOSIBILA
PARALIZIA DE NERV RADIAL
 PARALIZIA DE NERV RADIAL

• PIERDEREA EXTENSIEI LA NIVELUL PUMNULUI SI LA NIVELUL AMF

• EXTENSIA POSIBILA LA NIVELUL AIFP, AIFD
• FORTA DE PREHENSIUNE ESTE SLABA
• SCURTAREA ADAPTATIVA A FLEXORILOR AFECTEAZA SI EXTENSIA
• ORTEZA PENTRU MENTINEREA LUNGIMII FLEXORILOR ( PUMNUL IN EXTENSIE)
• POSIBILA ASOCIERE CU SDR DE CANAL CARPIAN CARE SE POATE PRODUCE
DATORITA FLEXIEI PRELUNGITE
PARALIZIA DE NERV RADIAL