MBD SP-27237

IP UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
„NICOLAE TESTEMIŢANU”
CATEDRA MEDICINA SOCIALĂ ȘI MANAGEMENT

„NICOLAE TESTEMIŢANU”
MEDICINA BAZATĂ PE DOVEZI

ÎN SĂNĂTATE PUNBLICĂ
Larisa Spinei,
d.h.m.,profesor universitar
1
Re
vie
w
Studii clinice
randomizate
Studii de cohortă
Studii caz-control
Studii descriptive
04/01/2021
TIPURI DE STUDII
PRIMARE
CANTITATIVE CALITATIVE
04/01/2021
STUDIILE EPIDEMIOLOGICE PRIMARE
ANALITICE DESCRIPTIVE
OBSERBAȚIONALE EXPERIMENTALE
De cohortă Studii clinice
Caz-control Studii comunitare
Rapor tăr i de caz
Serii de cazur i
Transver sal e
E col ogi ce
04/01/2021
STUDII EPIDEMIOLOGICE SECUNDARE
Ghiduri Studii de analiza Studii

Reviu
clinice deciziei economice
04/01/2021
STUDIILE DESCRIPTIVE
INTREB
ĂRI
Unde? Ce?
Când? Cine?
04/01/2021
STUDIILE DESCRIPTIVE
Vârsta bolilor
Distribuția bolilor
Caracteristici
Caracteristici
Distribuția
●
●
●
●
Sex
Distribuția
Distribuția factorilor
●
personale
temporale
spațiale
Categoria
factorilor
de risc socialăde
●
●Perioada
TA
risc anilor 2009-
● ”Când?”
”Unde?”
”Cine?”
2013
Mediul urban/rural
Colesterolemia
04/01/2021
STUDII OBSERVAȚIONALE
Caz-control De cohortă
04/01/2021
STUDIU CAZ-CONTROL
CALCULAREA RP (eng.OR)
Displazie a Utilizarea contraceptivelor

colului uterin
DA NU TOTAL
(+) 100 40 140

a b m1
(-) 69 71 140
c d m0
TOTAL 169 111 280
n1 n0 t
04/01/2021
STUDIU DE COHORTĂ
CALCULAREA RISCULUI RELATIV
Efect Efect absent Total
prezent
Factor de a b a+b
risc prezent
Factor de c d c+d
risc absent
Total a+c b+d a+b+c+d
04/01/2021
STUDII EXPERIMENTALE
TESTAREA
IPOTEZELOR
 Individuale
Studii clinice randomizate
Studii clinice controlate
Studii de diagnostic
 De grup
Studii comunitare
Thursday, April 01, 20

21
STUDII EXPERIMENTALE
 Toate studiile precedente au fost pasive
 În studii experimentale cercetător activ

administrează tratament / intervenţia
04/01/2021
STUDII CLINICE RANDOMIZATE: testarea medicamentelor noi
I etapă – studii preclinice

II etapă – studii clinice
04/01/2021
SCR: I etapa
Obiectivul
 Studii preclinice furnizează informaţii
farmacologice şi toxicologice necesare

pentru pregătirea studiilor planificate pe
oameni
 Experimente de laborator
- în vitro
- pe animale (!!!!!)
04/01/2021
SCR: II etapa 1 faza
Obiectivul
 Evaluarea siguranţei şi toleranţei
medicamentului nou
 Administrarea tratamentului
(20 – 100 voluntari sănătoși)
04/01/2021
Obiectivele
 Evaluarea eficacităţii potenţiale ale
tratamentului
 Aprecierea metodei/dozei optime de
administrare a tratamentului
 100 – 200 de respondenți

(fără lot de control)
04/01/2021
Obiectivele
 Evaluarea eficacităţii tratamentului nou
 Colectarea informaţiilor suplimentare
referitor la siguranţa tratamentului
 500 – 1500 de participanţi

(cu lotul de control)
04/01/2021
Obiectivul
 Cercetarea efectelor pe termen lung ale
tratamentului (Post-marketing)
 Tratamentul este aprobat pentru utilizarea

(Farmocovigilența!)
04/01/2021
RANDOMIZAREA (ALOCAREA ASCUNSĂ)
 Procedurăce asigură alocarea

întâmplătoare a pacienţilor în lotul
experimental şi lotul de control
04/01/2021
“ORBIREA”
 Procesul utilizat pentru prevenirea cunoaşterii

dinainte a loturilor cu tratament /placebo
căruia îi va fi alocat un pacient la intrarea într-
un SCR
04/01/2021
“ORBIREA”
 Metoda “orb”
- Simplu “orb”
- Dublu “orb”
- Triplu “orb”
- Patru ”orb”
04/01/2021
SCR: Tabelul de contingență 2x2
Efect Efect Total

prezent absent
Tratament a b a+b
”nou”
Tratament c d c+d
”control”
Total a+c b+d a+b+c+d
04/01/2021
STUDIILE CLINICE COMUNITARE
Exemple
 Testarea vaccinului Salk pentru prevenirea
poliomelitei
 Prevenirea bolii coronariene la adulții
 Testarea unor metode de protecție vs. efectul
pesticidelor
 Evaluarea impactului eliminării vopselelor pe bază
de Pb din mediul domestic asupra plumbemiei la
copii
04/01/2021
 Studiile clinice comunitare vizează grupuri

din comunități
 Sunt recomandate pentru bolile

determinate/influențate de condițiile sociale
ale comunității respective
04/01/2021
Exemplu
 Impactul unui program de educație în 2 populații cu
risc crescut cu privire la scăderea incidenței și

mortalității prin BCV (consiliere individuală și
generală, prin mass-media cu privire la reducerea
consumului de grăsimi, etc)
 Rezultatele au fost mai bune în populația la care s-

au aplicat metode individuale
04/01/2021
 Implică persoane care nu prezintă semne de

boală dar sunt expuşi la riscuri
 Datele sunt colectate din populația generală,

nu din rândul populației țintă
 Scopul: prevenirea apariției unor boli
04/01/2021
STUDII DE DIAGNOSTIC
04/01/2021
Boală
Tabelul
2X2 Prezentă Absentă
Pozitiv Pozitiv
Pozitiv
adevărat fals
a b
Test
c d
Negativ Negativ
Negativ
fals adevărat
04/01/2021
Sensibilitatea = a / (a + c)
 Rata pozitiv adevărat = D ND

PA / (PA + NF)
 Sensibilitatea = RPA = + 9 5 14
9 / (9+6) = 9/15 = 60%
 Rata persoanelor cu boală
care au rezultat pozitiv la - 6 20 26
acest test
 Rata negativ fals =
1 – sensibilitate = 40% 15 25 40
04/01/2021
Specificitatea = d / (b + d)
 Rata negativ adevărat = D ND

NA / (PF + NA)
 Specificitatea = RNA = + 9 5 14
20 / (5+20) = 20/25 = 80%
 Rata persoanelor fără boală - 6 20 26
care au rezultat negativ la
acest test
15 25 40
 Rata pozitiv fals =
1 – specificitate = 20%
04/01/2021
Valoare pozitiv predictivă= a / (a + b)
 VPP = PA / (PA + PF)

D ND
 VPP = 9 / (9+5) = 9/14 =
64% + 9 5 14
 Procentul testaţi pozitiv
care sunt clasificaţi corect - 6 20 26
ca purtători de boală
15 25 40
04/01/2021
Valoare negativ predictivă = d / (c + d)
 VNP = NA / (NA + NF)

D ND
 VNP = 20 / (6+20) = 20/26 =
77% + 9 5 14
 Procentul testaţi negativ
care sunt clasificaţi corect - 6 20 26
ca NEavînd boala
15 25 40
04/01/2021
RAPORTURILE DE PROBABILITATE
 Raportul de probabilitate pozitiv (RP+) - de câte

ori se majorează probabilitatea bolii în cazul
testului pozitiv
 Raportul de probabilitate negativ (RP-) - de câte

ori se micşorează probabilitatea bolii în
cazul testului negativ
04/01/2021
MBD
 Nu este o ştiinţa nouă
 Este o direcţie nouă în tehnologia de
culegere, analiză şi interpretare informaţiei

ştiinţifice
 Este strâns legată cu farmacologia clinică
 Nu este limitată cu efectuarea analizei SCR
 Principiile ei sunt utile în orice domeniul
medicinii

Ce previne MBD
Erori medicale
 Aplicare excesivă
 Aplicare insuficientă
 Aplicare nerezonabilă

MBD
 În 1972 Archie Cochrane, epidemiolog engl.,
a constatat, că majoritatea deciziilor clinice
sunt bazate:
dar penuunile articole, opinia
pe cercetări experţilor
ştiinţifice sau metoda
sau reviu de
sistematice,
«incercări»

“… utilizare conştiincioasă, exactă şi

judicioasă a celei mai bune dovezi
curente pentru luarea deciziilor despre
îngrijirea individuală a fiecărui pacient …
prevede integrarea experienţei clinice
individuale cu cea mai bună dovadă
clinică accesibilă”
David Sackett
BMJ 1996;312:70-71
Principiile MBD trebuie să fie utilizate de asemenea pentru

evaluarea tehnologiilor şi luarea deciziei
DE CE APĂRUT MBD ? (1)
500 m  Mărimea volumului

informaţiei ştiinţifice
15 mii de reviste ştiinţifice
10 mln de articole ştiinţifice
 Învechirea rapidă a
surselor tradiționale
de informații

 Intensificarea activității medicului și
complexitatea luării deciziilor clinice
 Umanizarea societății, cu accent pe auto-

încredere și auto-suficiență a individului
 Informatizarea și computizarea
 Pacienţi bine familirizaţi cu “medicina”

 Introducerea de noi tehnologii complexe în
medicină, metode precise de diagnostic
 Schimbarea structurii morbidității
 Mărimea cheltuielilor în acordarea asistenţei

medicale

Şase paşi ai MBD I
 Transformarea problemei clinice în întrebare din
4 componente
Pacient / (P) Descriere pacientului sau maladiei ţintă

Problemă
Intervenţie (I) Test diagnostic. factor de risc, metoda de tratament
Control (C) Grupul de control (relevant pentru studiile ce

testează tratamente, factorii de risc)
?
Outcome (O) Rezultatul clinic prezintă interes pentru Dvs.
şi pacientul Dvs.
Această abordare se numeşte "PICO"

Şase paşi ai MBD II
 Căutarea de răspuns la întrebarea din 4

componente în baza numai a DOVEZILOR INTERNE
 Dovezi interne:
• Cunoştinţele din universitare
• Experienţa acumulată de-a lungul practicii
• Informaţia obţinută de la pacientul individual

Întrebări pentru evaluarea
DOVEZILOR INTERNE
1. Ce fac?
2. De ce fac?
3. Atinge oare ceea ce fac scopul propus?
4. Există oare modalităţi mai bune/mai
acceptabile de a atinge acest scop?

Şase paşi ai MBD III
 Căutarea şi găsirea DOVEZILOR EXTERNE

pentru a răspunde la întrebarea din 4
componente

Şase paşi ai MBD III
◦ Ce este dovada externă?

Colegi experimentaţi,
Medline, raporturile de caz,
Reviurile Cochrane, trialurile
controlate/ randomizate,
manualele, The Lancet, ...

Nivele «dovezilor externe»
Nivel
analitic:
înţelegerea
Nivel designului
cognitiv:
testarea
conţinutului
Nivel
formal:
căutare în
termeni Thursday, April 01, 2
NICIODATĂ NU AVEM TIMP SĂ CITIM!
 «...medic trebuie să citească 10 reviste, 70 de
articole în lună...»
Sackett D.L. (1985)
 «...câte 15 articole 365 de zile în an...»
McCrory D.C. (2002)
 Timpul de care dispune un medic – mai puţin
de 1 oră în săptămână

NICIODATĂ NU AVEM TIMP SĂ CITIM !
 Literatura medicală este vastă, dezorganizată
şi eronată
 Informaţia se dublează odată la 2 ani
 6000 articole în Obstetrică şi Ginecologie se
publică anual – un medic dedicat ar trebui să
citească peste 20 articole pe zi
 95% din articole din reviste medicale nu
corespund nici chiar unui minim de criterii
de calitate şi relevanţă clinică

Şase paşi ai MBD IV
 Evaluarea critică a dovezii externe găsite

• Validitatea
• Relevanţă clinică
• Aplicabilitatea

Design cercetării “tipice” în medicină
14 Rezultate pozitive
20
Supraveghere
6 Rezultate negative
Intervenţia
Thursday, April 01,

Transpunerea dovezilor din
cercetare în practică
Expertiza
clinică
Dovada
Pacientul
ştiinţifică

Şase paşi ai MBD
 Transformarea problemei clinice în întrebare din 4

componente
 Căutare de răspuns la întrebarea din 4
componente în baza numai a DOVEZILOR
INTERNE
 Căutarea şi găsirea DOVEZILOR EXTERNE pentru
a răspunde la întrebarea din 4 componente
 Evaluarea critică a dovezii externe găsite
 Integrarea DOVEZILOR EXTERNE în DOVEZILE
INTERNE
 Evaluarea rezultatului

The Cochrane Collaboration
Preparing, maintaining and disseminating

systematic reviews of the effects of health care
Forest plot
TIPURI DE REVIU
 Narativ (descriptiv)
 Sistematic
 Metaanaliza
Reviu narativ Reviu

(descriptiv) sistematic Metaanaliza

TIPURI DE REVIU
Reviu studiilor primare

Acoperă multe Focusat
întrebări Răspunde la o întrebare
Este supus devierilor
Foloseşte o metodologie
exactă
Minimalizează devierea
Reviu narativ Reviu sistematic

REVIU SISTEMATIC
 Evaluarea importanţei cercetării
 Evaluarea design-lui cercetării
 Evaluarea rezultatelor cercetării
 Combinarea datelor – meta-analiză
 Medicina informatico semnificativă

21
METAANALIZA
 Metaanaliza – sinteza matematică a

rezultatelor a două sau mai multe studii
primare, care are ca scop creşterea
preciziei rezultatelor

Reviu sistematic/meta-analiză
RS МА
 Reviu studiilor primare  Analiza matematică a
cu metodologia corectă citeva studii similare
şi reproductibilă primare, cu scop de a
mari validitatea/precizia
rezultatelor
 Reviu calitativ
 Reviu cantitativ
The Cochrane Library
PubMed
Forest Plot
Interpretarea rezultatelor МА
 Linia orizontală – rezultat (cu cât linia este

mai scurtă, cu atât rezultat este mai bun)
 Linia verticală indică poziţia pentru diferite

rezultate obţinute
Crowley P. Prophylactic corticosteroids for preterm birth (Cochrane
Review). In: The Cochrane Library, Issue 3, 2004. Chichester, UK:
John Wiley & Sons, Ltd
DIFERENȚE ÎN ABORDĂRI ÎN MBD CLINICĂ/SP
Caracteristici MBD clinică MBD în SP

Calitatea datelor Studii experimentale Studii observaționale,
quazi randomizate
Volumul dovezilor Mărit Scăzut
Timpul de la intervenție Scurt Lung
până la rezultat
Trening profesional Mai mult formale cu Mai puțin formale fără
certificare/licențiere certificare
Decizii Individuale De echipă
64
TIPURI DE DOVEZI ÎN SP
Caracteristici Tip 1 Tip 2
Tipuri de date/ asociere Asociere puternică Dovezi despre
dintre riscul și maladie intervenție în SP
Grupe comune Clinic sau control Toată populație/
comunitar comunitate
Cantitatea dovezilor Multe Puține

Acțiune ”Trebuie de făcut ceva” ”Acest lucru ar trebui
să se facă”
65
EFICACITATEA MĂSURILOR PROFILACTICE
ÎN TIP 1 DE DOVEZI*
Rezultat Incidența Metodă de Eficacitate Analiză Acoperire
nedorit anuală prevenire (%) economică persoanelor
fără cu metodă
prevenție (%)
Primară Rujeolă 4.000.000 Vaccinare 95.0-98.0 $17.0 per caz <2 ani 50,0-
80,0
<6 ani 98,0
Secundară Incidența 50.000 Mammogr., 20.0-70.0 $45.000- 15,0-38,0
CGM femeile $165.000 pe
>40 ani an de viață
salvată
Terțiară Orbire DZ 24.000 Screening 50.0 $100 pe an 60,0-80,0
de vedere
salvată
*Thacker SB,et al.Assessing prevention effectiveness using to drive program

decisions..1994.
66
Fig. 1. Un cadru secvențial pentru obținerea
dovezilor în Sănătate Publică
1.
Problemă de Diseminare pe scară largă
sănătate
6.
Instumente
Rate, riscuri, date din
2. Evaluare
chestionar
Programului
Cantitatea
problemei e r
d er telo
eve en
R rum Implementare
st
Rafinare im
Instumente
problemei Reviu sistematice, analize
deciziei,date economice 5.
Dezvoltare
3. planului de
4.
Analiză Dezvoltare și acțiuni și
bibliografică priotizare implementare
opțiunilor acțiunilor
Programului
67
ANALIZA DECIZIEI
1 ●
Identificare problemei
2 ●
Structurare problemei
3 ●
Obținerea de informații pentru creare arbore de decizii
• Analiză arbore de decizii

4
5 ●
Valorificarea incertitudinei după o analiză sensibilă
68
Ex.: bărbați, vârsta 35 ani, supravegheați
20 de ani*
Exerciții + Exerciții -
n=1000 n=1000
Fără BC 867 743
Infarct miocardic acut 52 110
Alte BC 50 80
Decese de BC 32 56
*HatziandreuEI et al.A cost-effectiveness analysis of exercise as a health

promotion activity.1988.
69
DEFINIŢIA CONCEPTULUI DE
„BUNĂ PRACTICĂ”
 Construirea unui parcurs care să conducă la
acreditarea calităţii trebuie să includă şi
stabilirea de proceduri şi standarde de
referinţă, precum şi definirea criteriilor
 Bunele practici reflectă posibilităţile de
îmbunătăţire a calităţii formării şi de

introducere a unor elemente utile pentru
schimbare
 Constituie o ţintă uşor de atins şi de realizat
70
DEFINIŢIA CONCEPTULUI DE
„BUNĂ PRACTICĂ”
 Bunele practici sunt considerate motorul
multiplicator al comportamentelor şi al
procedurilor care pot produce efecte
culturale şi procese inovatoare, reflectându-
se în mod pozitiv asupra orientărilor
instituţiilor, prin definirea de standarde de
calitate
71
”BUNĂ PRACTICĂ”
 O ”Bună practică” este rezultatul

interacţiunii a patru elemente:
• Strategiile de proiectare
• Calitatea acţiunilor
• Capacitatea de reproductibilitate
• Transferabilitatea
72
Elemente cheie
 Eficacitatea acţiunilor
 Capacitatea creării unor modele de inovare în
scopul reproductibilităţii
 Atenţia deosebită asupra transferabilităţii
 Capacitatea de creare a parteneriatelor prin
implicarea unor actori noi
73
 Obiectivele strategice pentru educaţie şi

formare profesională, definite de către
Comisia Europeană în anul 2002 în cadrul
Consiliului European de la Barcelona,
precum şi deciziile adoptate la nivel
european în cadrul procesului de la Bologna
au determinat accelerarea procesului de
reformă a sistemului de educaţie în USMF
”Nicolae Testemițanu”
74
REGULI DE ”BUNĂ PRACTICĂ”
FARMACEUTICĂ
 Informarea pacientului
 Organizarea spațiului în dotarea unității
farmaceutice
 Personalul de specialitate al unității
farmaceutice
 Eliberarea medicamentelor
 Încurajarea utilizării raționale a
medicamentelor
 Preparare medicamentelor în farmacie
75
e-learning
 Orientările europene în ceea ce priveşte
calitatea
 Impactul noilor tehnologii asupra sistemelor
de formare la distanţă
76
Evaluarea Politicelor și Programelor
Naționale
 Analiza SWOT
 Analize economice
77
Analiza SWOT
 Denumirea provine din limba engleza şi este un

acronim cu următoarea semnificaţie:
 Strengths Puncte tari

 Weaknesses Puncte slabe
 Opportunities Oportunități
 Threats Amenințări
Analiza SWOT
S - PUNCTE TARI W - PUNCTE SLABE
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
O - OPORTUNITĂȚI T - AMENINȚĂRI
1. 1
2. 2
3.
Analiza SWOT
 Oferă o radiografie a unei organizații la un

moment dat
 Constituie cea mai importantă tehnică
managerială utilizată pentru ințelegerea

poziției strategice a unei companii/organizații
 De ce?
Analiza SWOT
 Oferă un tablou cuprinzător ce arată valorile

interne și punctele critice interne care sunt
definite in raport cu obiectivele pe care
trebuie să le atingă organizația
 Ajută să identifice forțele externe care

influențează, pozitiv sau negativ, succesul
companiei /organizației către atingerea
obiectivului propus
Analiza SWOT
 Ajută să obțină un răspuns la intrebarea:

“Putem să mergem pe calea aceasta pentru
atingerea obiectivului organizației ?”
 Ajută să se evidențieze rapid punctele forte

si punctele slabe ale organizației
Analiza SWOT
 Punctele tari si Punctele slabe sunt elemente

din interiorul companiei asupra cărora aveți
un control direct
 Oportunitățile și Amenințările vin din mediul

exterior și va pot influența pozitiv sau
negativ, in funcție de cât de dinamică este
organizația și de cât de prevăzător sunteți
atunci când luați deciziile
Analiza SWOT
 Acest instrument va ajuta să construiți o

imagine de ansamblu a activității Dstră astfel
incât să valorificați Punctele tari și
Oportunitățile pe de o parte și pe de altă
parte să reduceți sau chiar să indepartați
Punctele slabe și Amenințările
EXEMPLE DE INTREBĂRI LA CARE AR TREBUI SĂ
RĂSPUNDĂ ANALIZA SWOT
S – Puncte tari
 La ce suntem cei mai buni?
 Ce aptitudini specifice are forța de munca?
 Ce resurse unice deținem?
 De ce resurse financiare dispunem?
 Ce tehnologie folosim?
 Care este gradul de optimizare al proceselor
interne?
EXEMPLE DE INTREBĂRI LA CARE AR
TREBUI SĂ RĂSPUNDĂ ANALIZA SWOT
W – Puncte slabe
 La ce suntem cei mai slabi?
 Ce fel de instruire le lipseste angajaților?
 Care este nivelul de atașament al
angajaților?
 Care e poziția noastră financiară?
O – Oportunități
 Ce schimbări ale mediului extern putem
exploata?
 La ce tehnologie noua am putea avea
acces?
 Ce piețe noi ni s-ar putea deschide?
 Cum s-a modificat comportamentul de
consum al potențialilor clienți?

T – Amenințări
 Ce ar putea face concurența in detrimentul
nostru?
 Ce legislație nouă ne-ar putea lovi
interesele?
 Ce schimbări sociale ar putea fi o
amenințare pentru noi?

BIBLIOGRAFIE
1.Griffin R.W. Management. South-Western College Pub, 11 ed., 720 p. 2012

2.Fine L.G. The SWOT Analysis: Using your Strength to overcome Weaknesses, Using
Opportunities to overcome Threats. CreateSpace Independent Publishing Platform, 1 ed.,
2009. 78 p.
3.Pahl N., Richter A. SWOT Analysis - Idea, Methodology And A Practical Approach. GRIN
Verlag, 2009. 92 p.
4.Brownson R., Baker E., Leet T., Gillespie K. Evidence-Based Public Health.
OXFORD,2003,235p.
5.Williamson D. et al. Strategic Management and Business Analysis. Routledge, 2003. 278 p.
6. https://www.google.md. Analiza SWOT
7. Spinei L. Abordări metodice în aprecierea calităţii serviciilor medicale. Sănătate Publică,
Economie şi Management în Medicină. Nr3,Chişinău, 2010, p.8-10.
8. Spinei L. Medicina bazată pe dovezi – o transformare a modului de activitate în medicină
practică. Materialele Congresului III al Medicilor de Familie, mai 2012. Curier
Medical,Chișinău,2012,p.. 329-331

MBD SP-27237

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MBD SP-27237

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IP UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

CATEDRA MEDICINA SOCIALĂ ȘI MANAGEMENT

MEDICINA BAZATĂ PE DOVEZI

Ghiduri Studii de analiza Studii

Displazie a Utilizarea contraceptivelor

(+) 100 40 140

Total a+c b+d a+b+c+d

Thursday, April 01, 20

 Toate studiile precedente au fost pasive

 În studii experimentale cercetător activ

I etapă – studii preclinice

farmacologice şi toxicologice necesare

 100 – 200 de respondenți

referitor la siguranţa tratamentului

 500 – 1500 de participanţi

 Tratamentul este aprobat pentru utilizarea

 Procedurăce asigură alocarea

 Procesul utilizat pentru prevenirea cunoaşterii

Efect Efect Total

 Studiile clinice comunitare vizează grupuri

 Sunt recomandate pentru bolile

risc crescut cu privire la scăderea incidenței și

 Rezultatele au fost mai bune în populația la care s-

 Implică persoane care nu prezintă semne de

 Datele sunt colectate din populația generală,

 Scopul: prevenirea apariției unor boli

 Rata pozitiv adevărat = D ND

 Rata negativ adevărat = D ND

 VPP = PA / (PA + PF)

 VNP = NA / (NA + NF)

 Raportul de probabilitate pozitiv (RP+) - de câte

 Raportul de probabilitate negativ (RP-) - de câte

culegere, analiză şi interpretare informaţiei

Thursday, April 01, 2

Thursday, April 01, 2

Thursday, April 01, 2

“… utilizare conştiincioasă, exactă şi

Principiile MBD trebuie să fie utilizate de asemenea pentru

500 m  Mărimea volumului

Thursday, April 01, 2

 Umanizarea societății, cu accent pe auto-

 Pacienţi bine familirizaţi cu “medicina”

Thursday, April 01, 2

 Schimbarea structurii morbidității

 Mărimea cheltuielilor în acordarea asistenţei

Thursday, April 01, 2

Pacient / (P) Descriere pacientului sau maladiei ţintă

Intervenţie (I) Test diagnostic. factor de risc, metoda de tratament

Control (C) Grupul de control (relevant pentru studiile ce

Această abordare se numeşte "PICO"

Thursday, April 01, 2

 Căutarea de răspuns la întrebarea din 4

Thursday, April 01, 2

Thursday, April 01, 2

 Căutarea şi găsirea DOVEZILOR EXTERNE

Thursday, April 01, 2

◦ Ce este dovada externă?

Thursday, April 01, 2

Thursday, April 01, 2

Thursday, April 01, 2

 Evaluarea critică a dovezii externe găsite

Thursday, April 01, 2

Thursday, April 01,