ELECTROCARDIOGRAFIE

I
 PLAN
 Noţiuni introductive
 Tehnica
 Axul electric
 ECG normală
 Hipertrofii
 Tulburări de conducere
 Sindrom preexcitaţie
 Tulburări de ritm
 Cardiopatia ischemică
 Alte afecţiuni cardiace
 Modificări ECG secundare
 Holter-vecto-potentiale tardive-stress
 Notiuni introductive
 Definiţie: înregistrarea potenţialelor electrice la nivelul
cordului şi transpunerea lor grafică

 Potenţialul electric celular  potenţial electric cardiac

 Vectorul
 Direcţie
 Sens
 Mărime
Potenţialul de acţiune
CELULA NOD SINOATRIAL

CELULA MIOCARDICĂ
 Tehnica

1mV
1s

0.20s 0.04s

 Înregistrare pe hârtie milimetrică 5/5mm

 Viteza 10, 25, 50mm/sec
 Amplitudine 5, 10, 20mm/mV
 Tehnica
 Derivaţiile membrelor
 Membru superior drept roşu
 Membru superior stâng galben
 Membru inferior stâng verde
 Membru inferior drept negru – electrod indiferent
 Derivaţii precordiale
 V1 – Spaţiul 4 intercostal parasternal drept
 V2 – Spaţiul 4 intercostal parasternal stâng
 V3 – între V2-V4
 V4 – Spaţiul 5 intercostal pe linia medioclaviculară
 V5 – Spaţiul 5 intercostal pe linia axilară anterioară
 V6 – Spaţiul 5 intercostal pe linia axilară medie
 Derivaţii speciale
 V7-V9 – linia axilară posterioară, linia scapulară posterioară,
marginea stângă a vertebrelor
 V2R-V6R – simetric faţă de V2-V6, de partea dreaptă
Sistemul Wilson
 L
aV
 I
aV
R L
aV

II aVF III
 (–) II (–) aVF (–) III
-90º -60º

(+) (+)
-30º
aVR aVL

(–) I 180º 0º (+) I

30º

(–) +30º (–)

150º
aVL aVR
120º +90º +60º

(+) III (+) aVF (+) II

 (–) aVF
Dreapta Stânga

Deviaţie Deviaţie
axială axială
extremă stângă
(–) I (+) I
Deviaţie
axială Normal
dreaptă

(+) aVF
 Reguli de determinare a axului electric
 Unda cea mai amplă este paralelă cu derivaţia

 Unda echidifazică este perpendiculară pe derivaţie

 Toate undele echidifazice în derivaţiile membrelor 

vector perpendicular pe planul frontal
 (–) aVF
Dreapta Stânga
(–) I (+) I
(–) aVF Deviaţie Deviaţie (–) aVF
axială axială
extremă stângă
(–) I (+) I
Deviaţie
axială Normal
dreaptă
(–) I (+) I
(+) aVF (+) aVF
(+) aVF
Planul transvers
Posterior

+V6
+ 5
V
V4
+
V1 V2 V3
Anterior
ECG normală
Punctul
J
 Unda P
 Exprimă depolarizarea
atrială pornită din NSA

 P pozitiv în DI, DII, aVL,

aVF

 P +/- (egale) V1, V2

 Durata < 120ms

 Amplitudine < 0.25mV

 Unda negativă < 0.10mV
 Intervalul PR
 Propagarea impulsului de la
nivel atrial la nivel ventricular

 Unda P + segment PR

 Durata normală 120-200ms

 +/- 10ms pt fiecare -/+ 10/min

 Potenţiale de amplitudine redusă

 Include repolarizarea atrială

 Complexul QRS
 Exprimă depolarizarea
secvenţială a miocardului
ventricular
 Durata normală <120ms
 Vectorul normal iniţial către
dreapta apoi rapid se
orientează către stânga
V1 V6
 Segmentul ST – unda T
 Repolarizarea miocardului
ventricular
 Polaritate în general identică cu
QRS
 + I, II, aVL, aVF, V3-V6
 - aVR
 Variabil III, V1-V3
 Intervalul QT
 Reprezinta depolarizarea+repolarizarea
ventriculara
 De la începutul q la sfârşitul T
 Dependent de frecvenţă
 Formula Bazett QTc= QT/ (RR)1/2
 Variante normale

 Unda T negativă V1-V2

 Depolarizare precoce
Modificări ECG
1. Hipertrofii
 Hipertrofii atriale
 HAS – “P mitral”
 Durata P > 120ms în DII
 P bifid în DII
 Durata P/segment PR > 1.6
 Unda negativă V1 amplă

 HAD – “P pulmonar”
 P amplu în DII
 Unda pozitivă în V1 amplă
 Hipertrofie ventriculară stângă
 Indicele Sokolow-Lyon
 SV1 + RV5 sau V6 > 35mm
 R aVL > 11mm

 Indicele Cornell

S V3 + S aVL > 28mm ♂

S V3 + S aVL > 20mm ♀

 Ax QRS normal sau uşor

la stânga
 Hipertrofia ventriculară dreaptă
 Unde R ample în derivaţiile
anterioare (V1, V2, aVR)
 Unde S ample în derivaţiile
laterale (I, aVL, V5, V6)
 R>S în V1
 R<S în V5-V6
 Deviaţie axială QRS la dreapta
 S1Q3
 S1S2S3
 P “pulmonar”
Hipertrofia ventriculară dreaptă
2. Tulburări de conducere
 Tulburări de conducere
 Sediul blocului
 Severitatea blocului
 Grad I – prelungirea constantă a conducerii
 Grad II Mobitz I (perioade Luciani-Wenckebach) – creşterea
progresiva a conducerii până la blocare (3:2, 4:3, 5:4, etc)
 Grad II Mobitz II – suprimarea intermitentă, sistematizată a
conducerii (2:1, 3:1, 4:1)
 Grad III – suprimarea completă a conducerii
 Dependenţa de frecvenţă
 Etiologia
 Degenerare, ischemie, boli de ţesut conjunctiv, congenitale
 Blocul sinoatrial
 Blocarea transmiterii de la NSA la atriul drept
 Dg. Diferenţial:
 Aritmia extrasistolică
 Extrasistole atriale blocate incluse în QRS
 Pauza sinusală
 Bradicardia sinusală
 Blocul AV grad I
 PR > 0,20s
 Numărul de unde P este egal cu numărul de unde QRS
(conducere 1:1)
 Morfologia QRS normală
 Blocul AV grad I I tip Mobitz I
 Conducerea atrioventriculară se prelungeşte progresiv până
când una din undele P nu mai este transmisă către ventricul
 Perioade Luciani-Wenckebach
 Blocul AV grad I I tip Mobitz II
 Suprimarea intermitentă (sistematizată sau nu) a conducerii
atrio-ventriculare
 Blocul AV grad I II
 Absenţa conducerii stimulilor atriali către ventriculi
 Disociaţie atrio-ventriculară
 Blocuri de ramură
 Scăderea până la blocarea V1 V6

completă a conducerii sub

fasciculul His Normal
 pe ramurile principale (BRS,
BRD complete)
 Pe ramurile fasciculare ale
ramului stâng (HBSA, HBSP)
BRD
 Pe ramuri distale

 Durata QRS>120ms

BRS
 Blocuri fasciculare
Hemibloc stâng anterior Hemibloc stâng posterior

QRS < 120ms

BRS
BRD
 REŢINEŢI !!
Bloc de ram drept 
recalculaţi axul QRS
 La dreapta – OK
 La stânga ? – hemibloc anterior stâng
Bloc bifascicular

BRD+HBSA
 Bloc trifascicular

BRD+HBSA+BAV grad II 2:1

3. Sindroame de
preexcitaţie
 Sindroame de preexcitaţie
 Conducerea impulsurilor de la nivel atrial către ventriculi
(şi/sau retrograd) se face pe alte căi decât cele normale
numite căi accesorii

 Sindrom Wolff-Parkinson-White (WPW)

 PR scurt, QRS > 120ms, modificări ST-T secundare
 Unda delta

 Sindrom Lown-Ganong-Levine (LGL)

 Fascicul atrio-hisian
 PR scurt, QRS normal

 Conducere prin fibre Mahaim

 Căi atriofasciculare sau nodofasciculare
 PR scurt sau normal
 QRS normal, aspect BRS
 Localizarea fasciculului accesor

V1
Delta şi QRS Delta şi QRS
negative pozitive

Ventricul drept Ventricul stâng

Delta negativ Ax QRS Ax QRS Delta negativ Delta negativ

II, III, F la stânga inferior II, III, F lateral

Posteroseptal Perete liber VD Antero-septal Postero-septal Lateral

 Sindromul de preexcitaţie
 Conducerea atrio-ventriculară pe calea rapidă poate duce la
frecvenţe foarte mari ventriculare
BAV GRD I
BAV COMPLET
BAV GRD II TIP II, 2:1
BAV COMPLET
BAV GRD II TIP I
BAV PAROXISTIC DE FAZA 4
HIPERPOTASEMIE
HIPOPOTASEMIE
IMPREGNARE DIGITALICA
QT LUNG - AMIODARONA
AVC HEMORAGIC