Bazele

Bazele chimioterapiei
chimioterapiei
antiinfec
antiinfecţioase
ţioase
 Utilizarea antibioticelor, alături de
seruri şi vaccinuri, reprezintă o armă
esenţială în profilaxia şi tratamentul
unor boli infecţioase.
 Chimioterapicele
antiinfecţioase
• Definiţie: un grup de medicamente, cu toxicitate
selectivă, capabile să distrugă şi să stânjenească
multiplicarea unor anumite organisme patogene,
implicate etiologic în variate infecţii.
• Antibacteriene
• Antivirale
• Antifungice
• Antiprotozoare
• Antihelmintice
 Spectrul de acţiune
• Spectrul natural - cuprinde toate speciile
bacteriene sensibile la un chimioterapic în
momentul introducerii sale în terapie – este
trecut pe prospectul care însoţeşte
antibioticul.
• Importanţa cunoaşterii spectrului natural:
dacă nu există posibilitatea efectuării
antibiogramei, se va alege un antibiotic la
care microbul este în mod natural sensibil.
• Spectrul actual - cuprinde tulpinile
microbiene sensibile la un anumit antibiotic, la
un moment dat, într-o zonã limitatã şi depinde
în mare mãsurã de antibioticele utilizate în
zona respectivã.
• Spectrul actual este mai restrâns decât cel
natural, deoarece în timpul scurs de la
introducerea chimioterapicului în practicã are
loc apariţia tulpinilor rezistente.
 Lista neagră
• Se elaborează prin monitorizarea strictă a
sensibilităţii la chimioterapice antiinfecţiose a
tuturor tulpinilor izolate într-un spital, într-un
număr stabilit de ani (4-6).
• Antibioticele la care tulpinile prezintă un grad
mare de rezistenţă se scot din uz pentru o
perioadă lungă de timp, în care tulpinile îşi
recâştigă sensibilitatea.
 Clasificarea chimioterapicelor
antibacteriene:

1. După origine

• Antibiotice - produşi naturali ai fungilor şi

bacteriilor
• Chimioterapice - compuşi obţinuţi prin sinteză
chimică
 Clasificarea chimioterapicelor
antibacteriene:
2. După acţiunea bactericidă sau bacteriostatică
• Bactericidă - distruge microorganismele
• Bacteriostatică – opreşte multiplicarea bacteriilor
• Acţiunea depinde de doză
Unii agenţi, (ex.cloramfenicolul), pot fi bactericizi
pentru unele specii (ex. H. influenzae), dar
numai bacteriostatici pentru altele (ex. E. coli).
Clasificarea chimioterapicelor
antibacteriene:

3. După structura chimică

 Clasificarea chimioterapicelor
antibacteriene:
4. După ţinta activităţii (selectivitatea)
• Sinteza peretelui celular
• Sinteza proteică (ribozomi)
• Sinteza acizilor nucleici
• Lezarea membranei citoplasmatice
Structura celulei bacteriene
Structura peretelui celular
Structura peretelui celular
la bacteriile gram pozitive
Structura peretelui celular
la bacteriile gram negative
1. Inhibitori ai sintezei peretelui
celular

a. Beta-lactaminele
b. Glicopeptidele (vancomicina, teicoplanina)
c. Bacitracina
d. Izoniazida, cicloserina şi etionamida
 Peptidoglicanul (mureina) – ţinta
inhibitorilor sintezei peretelui celular
a. Antibiotice beta-lactamice

• Penami: peniciline naturale şi semisintetice

• Carbapeneme
• Cefalosporine
• Monobactami
• Cefamicine
 Inelul beta-lactamic
R CO NH S

N
O COOH

R S R S

N N
O COOH O R
COOH
Penicilinele, ex. penicilina, cloxacilina, Cefalosporine, ex. cefalexin, cefaclor,
flucloxacilina, ampicilina, amoxicilina, cefadroxil, cefuroxim, cefamandol,
carbenicilina, ticarcilina, azlocilina, cefotaxim, ceftazidim, cetriaxonă,
mezlocilina, piperacilina ceftibuten, cefepim
 Inelul beta-lactamic
R Monobactami ex. aztreonam

N
O OSO3

OCH3
R C R S
R
N N
O COOH O R
COOH
Carbapeneme ex. imipenem Cefamicine ex. cefoxitin
 Acţiunea beta-lactaminelor
• Toate acţionează prin legarea de proteine denumite penicillin-
binding proteins (PBP) prezente în membrana citoplasmatică cu
blocarea activităţii acestora.
• PBP sunt enzime implicate in sinteza compuşilor de perete ce
solidarizează transversal lanţurile de peptidoglican, cu rol precis
în morfologia celulară şi diviziunea bacteriei.
• Spectrul de activitate a antibioticului este în funcţie de
capacitatea lui de a se leaga de PBPs conţinute în microorganismul
implicat.
• Bactericide
 Peniciline naturale (V şi G)
• GRAM POZITIVI • GRAM NEGATIVI
• S. aureus • Neisseria
• S. pneumoniae
• Streptococi • BACILI GRAM POZITIVI
• Streptococi viridans • GERMENI ANAEROBI
• Enterococi – Clostridium
• GERMENI AEROBI
– Bacillus
ALTII
•Treponema pallidum
Peniciline rezistente la penicilinază:
nafcilina, oxacilina, meticilina
Gram-pozitivi
S. aureus sensibili la meticilina
streptococci
streptococci viridans
 Aminopeniciline
(ampicilină, amoxicilină)
• Active pe unele bacterii gram negative aerobe
Gram-pozitivi Gram-negativi
S.aureus Proteus mirabilis
streptococi Salmonella, Shigella
streptococi viridans E. coli
Enterococcus sp. H. influenzae
Listeria monocytogenes
 Carboxipeniciline
(carbenicilină, ticarcilină)
Gram-pozitivi Gram-negativi
Proteus mirabilis
Salmonella, Shigella
E. coli
H. influenzae
Enterobacter sp.
Pseudomonas aeruginosa
 Ureidopeniciline
(piperacilină, azlocilină)

Gram-pozitivi Gram-negativi
strep. viridans Proteus mirabilis
Salmonella, Shigella
Enterococcus sp. E. coli
H. influenzae
Anaerobi Enterobacter sp.
Activitate relativ bună Pseudomonas aeruginosa
Serratia marcescens
Klebsiella sp.
 Inhibitori ai beta-lactamazelor
• Betalactamazele inactivează penicilina V, penicilina G,
aminopenicilinele, carboxipenicilinele şi ureidopenicilinele,
dar nu inactivează penicilinele M – grup din care fac parte
meticilină, nafcilina şi izoxazolilpenicilinele (oxacilină,
nafcilina) şi cefalosporinele.
• Betalactamazele sunt inhibate de inhibitorii de
betalactamaze (acid clavulanic, sulbactam şi tazobactam).
Când un antibiotic (amoxicilină, ampicilină, ticarcilina,
piperacilina etc.) este asociat cu un inhibitor de
betalactamază, inhibitorul de beta-lactamază acţionează ca
un „partener de sacrificiu”, combinându-se ireversibil cu
betalactamaza, protejând antibioticul din asociere.
Inhibitori ai beta-lactamazelor
• Acidul clavulanic:
- utilizat cu amoxicilină (Augmentin, Amoxiclav)
- utilizat cu ticarcilină (Timentin)
• Sulbactamul:
- utilizat cu ampicilină (Unasyn)
• Tazobactamul
- utilizat cu piperacilină (Tazocin)
 Cefalosporinele
Generaţia Spectrul de acţiune

1 spectru larg, asemãnãtor aminopenicilinelor, activ mai ales pe coci

Cefalotin gram pozitivi (S. aureus,);

2 active asupra unor bacili gr.neg. din familia Enterobacteriaceae, genul

Cefamandol Haemophilus, anaerobi mai puţin active faţa de cocii gram pozitivi
Cefuroxim
3 spectru foarte larg cu activitate foarte bunã asupra baciilor gram
Cefotaxim negativi, inlusiv Pseudomonas aeruginosa; puţin active aupra cocilor
Ceftriaxona gram pozitivi

4 Spectru foarte larg, antibiotic de rezervă, active pe bacili gram

Cefepim negativi, inclusiv Pseudomonas şi pe cocii gram pozitivi (S. aureus)
Nu induce secreţia de BLSE
 Carbapeneme
Imipenem
Meropenem
•Cel mai larg spectru de acţiune indicat in
infecţii mixte
•Administrare parenterală
 Monobactami: Aztreonam
E. coli, K. pneumoniae, P. mirabilis, S. marcescens
H. influenzae, M. catarrhalis
Enterobacter, Citrobacter, Providencia, Morganella
Salmonella, Shigella
Pseudomonas aeruginosa

• Slabă acţiune asupra cocilor gram pozitivi şi anaerobi

 Toxicitatea beta-lactaminelor
 netoxice în general, dar în doze ce depăşesc zeci de
milioane de unităţi: febră, diaree, vasculită,
depresie medulară, colită pseudomembranoasă,
neurotoxicitate
 alergizante, mai ales penicilinele

0.7% - 10% din alergiile la antibiotice

Şoc anafilactic 0.004% - 0.04%
Moarte: 0.001% (1/100.000)
Efecte secundare ale beta-
lactaminelor
Rash cutanat
 Rezistenţa bacteriilor la beta-lactamine

• secreţia de beta-lactamaze (penicilinaza,

cefalosporinaze) codificate plasmidic (BLSE), dar
şi cromozomial
• modificarea ţintei: PBP (proteinelor de legare a P)
MRSA
 b. Glicopeptidele
Glicopeptide: Gram (+) Gram (-)
Stafilo Strepto Entero Pseudo
coci coci coci E. coli monas
Vancomicină + + + R R
Teicoplanină + + + R R

• Molecule mari polare, se administrează în general iv

• Sunt active pe MRSA (S. aureus meticilino R)
• Pe cale orală vancomocina este utilizată în tratamentul
infecţiilor produse de C. difficile
• Vancomicina este nefrotoxică, teicoplanina mai puţin
 c. Bacitracina

• Datorită toxicităţii se utilizează doar în

aplicaţii locale
• Activă numai pe germenii gram pozitivi
 d. Izoniazida, cicloserina şi
etionamida

• Se utilizează în tratamentul tuberculozei

2. Inhibitori ai sintezei proteice

• Aminoglicozidele
• Tetraciclinele
• Cloramfenicolul
• Macrolidele
• Lincosamidele
• Acidul fusidic
 Aminoglicozidele
• Descoperite in 1940
• Produse de actinomycete (semisinteză)
• Spectru larg, active mai ales pe bacili gram negativi
• Flora anaerobă este rezistentă la aminoglicozide
• Mijloace majore de tratament al septicemiilor
• Lipoinsolubile, deci nu se absorb pe cale digestivă
• Oto şi nefrotoxice – obligatorie monitorizarea nivelurilor
serice
• amik>tobra>gent
 Spectrul de acţiune
Gram-pozitivi aerobi
S. aureus şi SCN
streptococi viridans
Enterococcus sp.
Gram-negativi aerobi (nu streptomicina)
E. coli, K. pneumoniae, Proteus sp.
Citrobacter, Enterobacter sp.
Morganella, Providencia, Serratia, Salmonella, Shigella
Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter
Mycobacteriaceae
– tuberculoză - streptomicină
Streptomicina – tratamentul tuberculozei
Kanamicina
Gentamicina
Tobramicina
Amikacina
Neomicina – toxică – utilizată extern
Spectinomicina - Spectrul de acţiune – îngust -
Neisseria gonorrhoeae – administrare în doză unică
în tratamentul uretritei gonococice
R1 R2 R3 R4
OH

OH O
OH
OH O
CONH2
Tetraciclinele
Naturale: clortetraciclina, oxitetraciclina, tetraciclina etc.
Semisintetice: doxiciclina, minociclina, etc.

• Spectru
– bacteriile comune gram (+) şi (-),
– chlamydii, rickettsii, coxiella,
– spirochete,
– unele mycobacterii,
– E. histolytica, plasmodii.

– Absorbţia pe cale digestivă este influenţată de alimente (lactate)

– Penetrare intracelulară
Efecte secundare
Tulburări gastrointestinale
diaree,
greţuri şi vărsături
crampe
Perturbă metabolismul osos
Nu se administrează la copii şi gravide !!!
Colorarea maronie a dinţilor
Suprainfecţie
C. difficile
S. aureus
Candida
Hepatotoxicitate
Nefrotoxicitate
http://www.vvm.com/~bond/tetracycline.jpg
 Cloramfenicolul
 Acţiune bacteriostatică prin blocharea legăturilor peptidice
 Spectru foarte larg:
 bacterii G(+), Gram (-) (nu P. aeruginosa),
 leptospire, T. pallidum,
 bacterii intracelulare (chlamydii, rickettsii)
 Efecte secundare:
 imunodepresor
 toxicitate medulară
legată de doză
prin mecanism alergic care duce la anemie aplasticã
ireversibilã (1/24.000).
 Macrolidele
• Eritromicină
CH3
• Azitromicină
O
• Claritromicina
H3 C OH
HO CH3
O OH N(CH3)

HO O CH3
H3 C CH3
H5 C 2
O
CH3 O
OCH3
O O OH
CH3
 Macrolide - proprietăţi generale

• Spectrul de acţiune cuprinde:

– patogeni respiratori: coci gram pozitivi (stafilococi, streptococi),
Legionella sp., mycoplasme, H. influenzae, Bordetella pertusis,
– bacilul difteric,
– bacterii cu habitat intracelular (chlamydii, rickettsii),
– Campylobacter, Helicobacter,
– Borrelia burgdorferi,
– Neisseria, Treponema pallidum & alţi patogeni genitali
– Azitromicina foarte activă pe Chlamydia trachomatis
• Efecte secundare: gastrointestinale, hepatotoxice,
• Se administrează oral, dar absorbţia şi timpul de
înjumătăţire variază de la un macrolid la altul

• Înlocuieşte penicinilina la persoane alergice

• Înlocuieşte tetraciclina în tratamentul infecţiilor
chlamydiene la gravide şi copii
 Lincosamidele
Lincomicina
Clindamicina
• Acţiune bacteriostatică
• Spectrul de acţiune – asemănător eritromicinei,
mai active pe anaerobi
• Absorbţie: iv şi po rapid
• Distribuţie:
– concentraţii serice eficiente
– bună penetrare a ţesutului osos
 Acidul fusidic

• Activ faţă de majoritatea

bacteriilor Gram (+) şi cocilor
Gram (-), MRSA
COOH • Oarecare activitate asupra G.
HO
H
OAc lamblia, P. falciparum
• Utilizat mai ales in infecţii
H stafilococice
HO H • bună penetrare a ţesutului
osos
3. Inhibitori ai sintezei acizilor
nucleici

• Rifampicinele
• Chinolonele
• Sulfamidele
 Rifampicinele
• Spectrul de acţiune:
- coci gram-pozitivi, stafilococi meticilino-
rezistenţi
- bacilul tuberculos
 Chinolonele
• Prima chinolonă: Negramul – în ITU, utilizare
restrânsă datorită toxicităţii
• Fluorochinolonele: Ciprofloxacin, Norfloxacin,
Ofloxacin, Pefloxacin etc.
• Spectru larg de acţiune, inclusiv Pseudomonas sp.
• Indicaţii clinice: ITU, infecţii sistemice, febra
tifoidă, infecţii osteo-articulare
 Sulfamidele
• Se utilizează mai ales în ITU
• Sulfanilamida, Sulfametoxazol, Sulfurazol, etc.
• Sulfametoxazol + Trimetoprim = Biseptol, Cotrimoxazol

• Sulfonele – substanţe înrudite cu sulfamidele:

Dapsona – tratamentul leprei
4. Agenţi tensioactivi ce lezează
membrana citoplasmatică
• Polimixinele: Polimixina B, Colistinul
• Active numai pe bacilii gram negativi, inclusiv pe
Pseudomonas spp.
• Se administrează local în otite externe, infecţii
oculare, infecţii cutanate
Vă mulţumesc!