Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ”Nicolae Testemiţanu ”
Catedra de Ortodonție
Tema:Forma anatomică a inocluziei verticale.Cauzele și descrierea
aspectului facial al pacientului Inocluzia verticală este un sindrom caracterizat de existența unor tulburari în plan vertical, reprezentate de lipsa contactelor dintre cele două șiruri dentare antagoniste, conturate și extinse în mod variat.De cele mai multe ori anomalia se prezintă sub forma unei entități de sine stătătoare dar cu etiologie și evoluție foarte variate. Școala franceză, reprezentată de Izard și Chateu, considerând anomaliile dento-alveolar maxilare ca tulburări de dezvoltare neproporționale la nivelul celor 3 segmente ale aparatului dento-maxilar(maxilare,alveole,dinți),împarte factorii cauzali în factori ereditari, factori congenitali,factori generali,factori funcționali,factori locali. Cea mai frecventă cauză generală implicată în etiologia ocluziei deschise este rahitismul.Din cauza calcificării defectuoase,în rahitism,oasele rămân plastice și deformabile sub influența contracțiilor musculare antagoniste(mușchii coborâtori și tidicători ai mandibulei) apărând deformări caracteristice ale arcadelor maxilare și mandibulare,bolții palatine și mandibulei. Se produce o deformare a unghiului ramului orizontal al mandibulei și o deschidere mai mare a unghiului format de marginea posterioară și marginea inferioară a mandibulei(unghiul Go mai mare de 120*) Apare o infraalveolo-denție frontală agravată de reducerea dimensiunilor dinților prin prezența hipoplaziilor și hipocalcifierilor dentare.