Curs 9 și curs 10

1
Partea I: Finalităţile educaţiei în noul Curriculum
Naţional (curs 9)
Profilul de formare a absolventului de

învățământ obligatoriu
Competențele generale
Competențele specifice

Partea a doua (curs 10)

Planul de învățământ:
Programa școlară
Manualul școlar

2
Curriculumul Național românesc propune,
pornind de la LEN 1/2011 și de la cadrul
competențelor europene – cele 8 competențe
cheie, un ansamblu de termeni cu caracter
finalist, după cum urmează:

◦ profilul de formare al absolventului de

învățământ (pe niveluri)

◦ competenţele generale;

◦ competenţele specifice.

3
 Curriculumul naţional pentru învăţământul primar
şi gimnazial se axează pe formarea competenţelor
cheie, iar curriculum-ul naţional pentru
învăţământul liceal este centrat pe dezvoltarea şi
diversificarea acestor competenţe. Pornind de la
această premisă, profilul de formare al
absolventului de învăţământ preuniversitar este
structurat pe baza a 8 competenţe cheie, care
reprezintă un ansamblu de cunoştinţe, abilităţi şi
atitudini necesare oricărei persoane pe parcursul
întregii vieţi.

4
Cele 8 competențe cheie:

 comunicare în limba maternă;

 comunicare în limbi străine;

 competenţe matematice şi competenţe de bază în

ştiinţe şi tehnologii;
 competenţă digitală;

 a învăţa să înveţi;

 competenţe sociale şi civice;

 spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;

 sensibilizare şi exprimare culturală.

5
 Analizați profilul de formare al
absolventului de gimnaziu. Care
competențe cheie sunt vizate de disciplinele
pe care le veți preda?

 În ce măsură regăsim cele 8 competențe

cheie la absolventul de gimnaziu?

6
 Competenţele generale se definesc la nivelul unei
discipline de studiu şi se formează pe durata unui
ciclu de învăţământ.

 Ele au un grad ridicat de generalitate şi

complexitate şi au rolul de a orienta demersul
didactic către achiziţiile finale dobândite de elev
prin învăţare.

 Se regăsesc în programele școlare, la începutul

acestora.

7
 Competenţele specifice din programele școlare:

 Se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe

parcursul unui an şcolar.
 Ele sunt derivate din competenţele generale,

reprezentând etape în dobândirea acestora.

 Competențele specifice sunt însoțite de exemple de

activități de învățare, care constituie modalități

de organizare a activității didactice cu elevii.
 Competenţelor specifice li se asociază în

programele școlare unităţi de conţinut.

8
 Planul de învățământ: definiție, premise,
principii de construcție.

 Programa școlară: definiție, structură.

 Manualul școlar: definiție, caracteristici,

cerințe de realizare.
 Reprezintă un document şcolar emis de
Ministerul Educaţiei şi are funcţia de a
orienta procesul instructiv-educativ. Planul
de învăţământ are caracter unitar şi
obligatoriu pentru toate unităţile de acelaşi
grad şi tip.

 Un plan de învăţământ cuprinde în esenţă

următoarele elemente: disciplinele şcolare
care urmează a fi studiate de-a lungul
anului (anilor) şcolar (şcolari) şi numărul
săptămânal de ore alocat fiecărei discipline.
 Premisele care stau la baza configurării planului
de învățământ:
 Planul de învăţământ reflectă modul în care sunt
convertite valorile culturale sociale în sarcini
educative generale, ilustrate de numele
disciplinelor şcolare. De mare importanţă sunt în
acest sens următoarele aspecte:
- Ordinea disciplinelor pe ani şcolari
- Momentul inserării sau eliminării unei discipline
- Numărul de ore alocat fiecărei discipline
Comentați cele trei aspecte de mai sus prin prisma
disciplinei/disciplinelor pe care o/le veți preda.
 În România, planul de învăţământ pentru
învăţământul obligatoriu se numeşte Plan
Cadru. El respectă o serie de principii specifice:

1. Principiul selecţiei şi ierarhizării culturale:

domeniile culturii şi cunoaşterii umane sunt
convertite în discipline şcolare. Ca urmare a
acestui principiu s-a optat pentru gruparea
domeniilor cunoaşterii în 7 arii curriculare.

2. Principiul funcţionalităţii: disciplinele şi ariile

curriculare vor fi racordate la vârstele şcolare.
Ca urmare a acestui principiu s-au diferenţiat 4
ciclurile curriculare.
3. Principiul coerenţei – are în vedere integrarea
verticală şi orizontală a ariilor curriculare şi, în
interiorul lor, a disciplinelor. Ca urmare a acestui
principiu fiecare disciplină are o anumită pondere
procentuală într-un an şcolar.

4. Principiul egalităţii şanselor are în vedere ca

fiecare elev să descopere şi să valorifice maximal
potenţialul propriu. Ca urmare a acestui principiu
s-a instituit învăţământul obligatoriu de 10 ani şi
trunchiul comun.
5. Principiul flexibilităţii şi parcursului individual
urmăreşte trecerea de la învăţământul pentru toţi la
învăţământul pentru fiecare. Ca efecte ale acestui
principiu a apărut plaja orară, adică diferenţa dintre
numărul minim şi maxim de ore din CDŞ.

6. Principiul racordării la social implică necesitatea ca

planurile de învăţământ să fie concepute astfel încât
să permită ieşiri diferite din sistem: către pregătirea
postliceală, universitară sau piaţa muncii. Ca urmare
a acestui principiu au apărut diverse tipuri de liceu:
teoretic, tehnologic, vocaţional, postliceal, SAM.
 Programa şcolară

Este un document care configurează competențele

generale, competențele specifice și conţinutul
procesului instructiv-educativ la o disciplină de
învăţământ.

Pentru profesor, programa şcolară este principalul

ghid în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor.

Programa școlară este asociată cu un alt instrument

didactic, manualul școlar.
 Structura programelor şcolare în
învăţământul obligatoriu:

1. Notă de prezentare

2. Competenţele generale
 Se definesc pe obiect de studiu şi se
formează pe durata unui ciclu de
învățământ.
 Ele au un grad ridicat de generalitate şi
complexitate
3. Competențele specifice se formează pe
parcursul unui an școlar, sunt derivate din
competențele generale și reprezintă etape în
dobândirea acestora. Competențele specifice
sunt însoțite de exemple de:

4. Activități de învățare, adică modalități de

organizare a activității didactice în scopul
formării competențelor la elevi. Programa
școlară propune, cu caracter de exemplu,
diferite tipuri de activități de învățare, care
integrează strategii didactice și care valorifică
experiența concretă a elevului. Cadrul
didactic are libertatea de a utiliza exemplele
de activități de învățare.
5. Conținuturile învățării sunt organizate pe
domenii și reprezintă achiziții de bază,
mijloace informaționale prin care se
urmărește formarea competențelor la elevi.

6. Sugestiile metodologice sunt recomandări

referitoare la proiectarea didactică, la
strategiile didactice care contribuie
predominant la realizarea competențelor,
precum și elemente de evaluare.
4. Competente specifice
 Componenta fundamentală a programei este
cea referitoare la competenţe specifice.
 Competenţele specifice se definesc pe obiect
de studiu şi se formează pe parcursul unui
an şcolar. Ele sunt derivate din competenţele
generale, fiind etape în dobândirea acestora.

5. Conținuturi :
Competenţelor specifice li se asociază prin
programă unităţi de conţinut.
 Sugestiile metodologice

Cuprind recomandări generale privind

metodologia de aplicare a programei. Acestea
se pot referi la:
- desfăşurarea efectivă a procesului de predare-
învăţare centrat pe formarea de competenţe;
- sugestii privind cele mai adecvate metode şi
activităţi de învăţare;
- dotări materiale necesare pentru aplicarea în
condiţii optime a programei;
- sugestii privind evaluarea continuă.
 Manualul şcolar este unul dintre instrumentele de lucru
pentru elevi, poate cel mai important pentru ei, care
detaliază sistematic temele recomandate de programele
şcolare la fiecare obiect de studiu şi pentru fiecare
clasă.
 Funcții ale manualului școlar:
 Din punctul de vedere al activităţilor învăţământului,
manualul are trei funcţii principale:
 1. Funcţia de informare
 2. Funcţia de structurare a învăţării
 3. Funcţia de ghidare a învăţării

Credeți că vă este necesar un manual școlar pentru a

preda disciplina de specialitate? Argumentați.
 În manual sunt cuprinse informaţii prelucrate
şi integrate după principii didactice,
psihologice şi praxiologice.
 El este instrumentul de lucru al elevului şi,
prin urmare, în afară de informaţii, acesta
trebuie să conţină şi modalităţi sau
metodologii de lucru.
 Pentru realizarea unui manual se cer a fi
respectate o serie de exigenţe:
 cerinţe didactice (modalităţi convenabile de
înfăţişare a informaţiei, respectarea unui stil
cognitiv adecvat vârstei etc.);
 cerinţe igienice (lizibilitatea textului sau a
materialului iconografic, calitatea hârtiei şi a
cernelii tipografice, formatul manualului) şi
 cerinţe estetice (calitatea tehnoredactării, a
ilustraţiilor utilizate, a legării, a coloritului).
 Care sunt avantajele și dezavantajele
manualelor alternative?
 Ce părere aveți despre utilitatea manualul
digital in actuala perioadă generată de criza
coronavirusului?