Componentele educaţiei

Educaţia morală
Curs 4
Cuprins:

• Delimitări conceptuale, definiţii

• Paradigme ale educaţiei morale
• Finalităţi şi obiective ale educaţiei morale
• Metode de educaţie morală
 Delimitări conceptuale, definiţii

• Ethos (gr.) = obicei, morav, uz

• Mos, mores (lat.) = obicei, stil de viaţă
• Etica este un domeniu teoretic, academic, preocupată de
cunoaşterea Binelui
• Morala este un domeniu practic, acţional, preocupată de
înfăptuirea Binelui
• ”Virtute”: integritate, forţă morală
• Morala (etica) constă dintr-un ansamblu de norme şi de valori
morale definite care determină în mod imperativ conduita.
• Întrebare: Care domeniu este mai important pentru
educatie: Etica ori Morala?
Delimitări conceptuale, definiţii

Definiție
• Educaţia morală este un proces complex, constând din
transformarea normelor/valorilor morale externe în
norme/valori morale interne, adică din trecerea de la
heteronomie la autonomie morală.

• Educaţia morală îşi propune informarea morală şi modelararea

caracterului.

• Întrebare: Când putem vorbi de suficientă autonomie morală a

individului?
Paradigme ale educaţiei morale
1. Paradigma socratică
• Teza socratică este: “orice virtute (valoare morală) este o
ştiinţă”. Așadar, morala se învață.

Socrate argumentează astfel:

Nu este posibilă o conduită justă fără cunoaştere
Unde există cunoaştere, conduita justă urmează cu
necesitate

Întrebare: Susțineți afirmația lui Socrate: Unde există

cunoaştere, conduita justă urmează cu necesitate?
 Paradigme ale educaţiei morale
2. Paradigma spiritual-religioasă
Se defineşte esenţial prin raportul religie-morală, caracterizat prin
următoarele:
Asemănări:
a)Ambele consideră omul drept o fiinţă înzestrată cu voinţă liberă;
b)Ambele operează cu ideea de răsplată şi sancţiune;
Deosebiri:
a)Principiile morale ale religiei nu provin din experienţa socială,
precum în cazul moralei, ci sunt de natură transcendentală.
b)O parte dintre valorile morale ale religiei sunt formulate într-o
manieră negativă; ele nu prescriu, ci proscriu.

Întrebare: Care valori morale sunt mai ”înalte”: ale religiei sau ale
moralei laice?
Paradigme ale educaţiei morale
3. Paradigma socială: E. Durkheim
• Educaţia morală trebuie să fie pur laică, raţionalistă, întrucât nu
există nimic în real care să fie în mod radical refractar explicaţiei
ştiinţifice

• Un fapt nu poate fi apreciat din punct de vedere moral decât dacă cel
care l-a înfăptuit a fost liber

• Educaţia morală trebuie să se bazeze pe: spiritul de disciplină

(respectarea regulilor), ataşament faţă de grupuri sociale şi libertatea
voinţei.

• A preda morala înseamnă a o explica rațional.

• Întrebare: Cât de corectă considerați că este ultima din afirmațiile

de mai sus?
 Paradigme ale educaţiei morale
4. Paradigma constructivistă – Piaget,
Kohlberg
• Piaget:

• Moralitatea se construieşte în stadii, prin elaborarea,

construirea regulilor de către copii înşişi, spontan, în jocurile
lor.

• Există două tipuri de morală: una eteronomă,

constrângătoare, autoritară, a familiei şi lumii adulţilor, şi
una autonomă, a cooperării cu covârstnicii.

• Întrebare: Cum poate evolua morala eteronomă în morală

autonomă?
 Paradigme ale educaţiei morale
Paradigma constructivistă – Piaget, Kohlberg
• Kohlberg:

• Judecata morală a copiilor evoluează în niveluri şi stadii.

a) nivelul preconvenţional (4-10 ani), când un act este bun sau rău
prin consecinţele pe care le produce.
b) Nivelul convenţional (10-13 ani), când un act este bun sau rău
dacă respectă ordinea socială, rolurile atribuite fiecăruia.
......?
c) Nivelul postconvenţional (20-25 de ani), sau al moralei
autonome, când principiile sunt definite abstract.

• Întrebare: De ce nu există ”nimic” între 13 și 20 de ani?

Finalităţi şi obiective ale educaţiei morale
• Finalităţi:
A) Formarea conştiinţei morale
B) Formarea conduitei morale
Formarea conştiinţei morale implică trei dimensiuni: cea cognitivă,
cea afectivă şi cea volitivă, din care rezultă trei obiective:

Obiective privind formarea conştiinţei morale:

a) Formarea reprezentărilor, noţiunilor, judecăţilor şi teoriilor
morale
b) Formarea sentimentelor morale
c) Formarea convingerilor morale
Întrebare: care e cel mai important element al conștiinței morale?
Finalităţi şi obiective ale educaţiei morale

Obiective privind formarea conduitei morale:

• Formarea deprinderilor morale

• Formarea obişnuinţelor morale
• Formarea capacităţii de a săvârşi mari acte morale

• Întrebare: Ce legătură ar putea exista între autonomia

morală și obiectivele privind formarea conduitei morale?
Metode de educaţie morală

• Supravegherea
• Exemplul
• Sancţionarea şi aprecierea pozitivă şi negativă: laudă,
aprobare nonverbală, recompensă, respectiv somaţia,
admonestarea, mustrarea, pedeapsa.

• Întrebare: Ce metode de educație morală ar putea

funcționa pentru copiii lumii de mâine?