CAPITOLUL III

ORGANIZAREA STRUCTURALA A
EXPLOATATIILOR AGRICOLE
Cuvinte si expresii cheie
• structura organizatorica
• organigrama
• subdiviziuni organizatorice (operationale, de servire, functionale)
• structura organizatorica integrata
• variabile organizationale
• relatii de cooperare
• structura organizatorica de productie (operationala)
• analiza structurii organizatorice
• structura organizatorica manageriala (functionala)
• diagnostic structural
• ferma
• perfectionarea structurii
• sectie de mecanizare
3.1. Organizarea structurala - concept , rol,
componente, variabile organizationale
Exercitarea functiunilor unei exploatatii agricole, cu statut de
întreprindere, unde ele se regasesc în totalitatea lor, solicita existenta
unui cadru organizatoric. În acest fel, se asigura premise necesare
realizarii activitatilor, de diferite feluri, pe care si le-a fixat exploatatia.
Este vorba, de fapt, de un proces organizatoric cu valente multiple,
specific societatilor comerciale agricole pe actiuni, putând fi regasit, cu
o sfera de cuprindere mai redusa, si în cazul unor societati comerciale
create pe baza de initiativa privata sau al societatilor agricole.
 În mod concret, în cazul unei societati comerciale agricole pe
actiuni, organizarea structurala presupune constituirea unor
subsisteme ale sale, avânt caracter:
 a) de executiile (operationale);
 b) de servire sau ajutatoare;
 c) functional.
 Activitatea societatii si eficienta ei, fiind obtinute prin agregarea
celor ale fiecarui subsistem, vor depinde, desigur, de ceea ce se va
realiza la nivelul fiecaruia dintre ele.

Ca urmare, atentia celor care exercita managementul societatii va fi

îndreptata spre modul în care se constituie si functioneaza
subsistemele, cu referire speciala la: obiectul de activitate pe care îl vor
avea; dimensiune lor; sistemul de legaturi dintre componentele
structurale si impactul lor asupra functionarii fiecareia si a societatii, în
ansamblu; încadrarea cu personal, derivând din consumul de munca
fizica si intelectuala, solicitat de catre fiecare subsistem, ceea ce are
influenta atât asupra realizarii obiectivelor subsistemelor, cât si a
cheltuielilor cu salariile; asigurarea înzestrarii tehnice, acolo unde este
cazul, în corelatie, ca nivel si structura, cu volumul si componentele
domeniului de activitate.
 Felul si, mai cu seama, numarul subsistemelor (subdiviziunilor) cunosc o
anumita varietate de la societate la alta, în functie de o serie de variabile
organizationale:
 caracteristicile procesului tehnologic;
 complexitatea productiei si, legat de aceasta, profilul si specializarea
unitatii;
 gradul de specializare si de cooperare în productie;
 conditiile naturale, dispunerea teritoriala a trupurilor de teren.
 sfera atributiilor,
 dimensiunea unitatii,

Adoptarea unei structuri eficiente presupune cunoasterea factorilor sai

de influenta si a modificarilor lor în timp, facând posibila luarea de
masuri pentru adaptarea ei la noile conditii.
 Structura poate fi privita si în sens larg, adaugând elementelor din
definitia de mai sus si pe cele de servire socialculturale : camine,
cantine, gradinite, cluburi , gospodarii anexe etc.
Structura organizatorica se împarte în:
a) structura organizatorica de productie concretizata în numarul si felul
subdiviziunilor de productie, de servire si ajutatoare si amplasarea lor
teritoriala, precum si prin relatiile de cooperare dintre ele în activitatea de
obtinere a produselor agricole si agroalimentare. Ea se deosebeste de structura
de productie a unei unitati, aceasta referindu-se la ramurile de productie pe
care le practica;
b) structura manageriala, care se concretizeaza în ansamblul subdiviziunilor
functionale, al posturilor si al organelor de management participativ, precum si
al relatiilor dintre acestea, distribuite pe niveluri ierarhice.
3.2. Subdiviziunile organizatorice din societatile
comerciale agricole pe actiuni
Diversitatea societatilor comerciale agricole pe actiuni în ceea ce
priveste domeniul în care actioneaza (vegetal, zootehnic, mixt,
organizarea unor activitati de prelucrare a produselor agricole), profilul
si gradul de integrare conduc la constituirea de subdiviziuni variate în
ceea ce priveste felul, dimensiunea si, desigur, si numarul acestora.
Ferma vegetala
Ferma vegetala se organizeaza pentru a practica culturi de câmp,
legumicole, pomicole sau viticole. Suprafata ei variaza în functie de
domeniul de care se ocupa, fiind mai mare în cazul culturilor de câmp
si mai mica în cel al pomiculturii, al viticulturii si, mai cu seama, al
culturilor legumicole, datorita cunoscutelor particularitati ale
legumiculturii.
Ferma vegetala are urmatoarele caracteristici:
 este organizata spatial,
 asigura obtinerea productiei,
 are centru de productie individual sau unul comun pentru mai multe
ferme;
 dispune de tractoare si masini agricole,
 pentru activitatea pe care o desfasoara recurge la forta de munca cu
caracter permanent sau sezonier
 În ceea ce priveste ferma zootehnica, sunt de subliniat ca trasaturi :
 are în exploatare sau în crestere un anumit efectiv de animale,
 fermele dispun de suprafete de teren pentru culturi furajere,
 ferma are centrul de productie care cuprinde adaposturile pentru
animale si alte cladiri cu destinatie productiva sau administrativa,
Fermele zootehnice sunt diferite: de crestere a vacilor de lapte, a
taurinelor la îngrasat, a ovinelor, a porcinelor, a pasarilor etc. Ele au
specializari diferite, inclusiv în obtinerea materialului biologic.
Atât ferma vegetala, cât si cea zootehnica, în relatiile lor cu
societatea comerciala de care depind, dispun, cel putin pâna acum, de
gestiune interna (nu au personalitate juridica).
 Sectoarele (compartimentele) ajutatoare sprijina activitatea de
obtinere a produselor agricole, prin asigurarea de servicii tehnice
subdiviziunilor de baza (ferme).

Potrivit profilului societatii, pot exista:

• sector mecanic – asigura asistenta tehnica pentru functionarea
tractoarelor, a masinilor etc.;
• sector de chimizare (administrarea de îngrasaminte, de insecticide etc.),
cum este, de exemplu cazul societatilor de sere;
• sector de hidroamelioratii, care efectueaza lucrari specifice, existent în
societati unde conditiile specifice le solicita ;
• sector de service, specializat în asistenta tehnica pentru unele tipuri si
marci de masini agricole din import;
• sector de întretinere si reparatii, la AGROMEC-uri;
• sector de constructii, având activitati în acest domeniu
3.3. Formalizarea
Structura organizatorica structurii
a unei societatiorganizatorice
comerciale agricole este
redata, în principal, prin intermediul organigramei. Ea contine o serie
de elemente comune, dar, având în vedere masura în care se regasesc o
serie de factori de influenta.
În principiu, structura unei societati comerciale agricole se
realizeaza prin îmbinarea în anumite proportii a fermelor si a
sectoarelor.
 In organigrama 2 este vorba de o societate comerciala viticola care
are si ferme de culturi de câmp si zootehnice, desfasoara activitati mai
ample de desfacere si de marketing si are si compartimente cu caracter
social (brutarie, cantina, gradinita).
 Structura organizatorica a unei societati comerciale cu profil avicol
este prezentata în organigrama 3. Observam existenta fermelor care
functioneaza pe linie tehnologica: reproductie, incubatie, cresterea
puilor de carne. Integrarea a condus la înfiintarea unui abator.
Activitatea comerciala este puternica, cuprinzând asa dupa cum se
observa, compartimente numeroase.
 În procesul de transformare a factorilor unitatii agricole de
stat si societatii comerciale s-a manifestat tendinta de creare a
unor unitati de tip holding. Holding-ul este o unitate tot de tip
integrat. Structura sa organizatorica este complexa,
componentele structurale, de genul departamentelor, cunosc o
gama larga, de la cele vegetale pâna la cele de comercializare. Nu
lipsesc, desigur, componente tehnice si economice . Integrarea
presupune o mai buna punere în valoare a produselor, exercitând
un management specific fiecaruia.
3.4. Perfectionarea structurii organizatorice
Structura organizatorica, privita în ansamblu, trebuie sa satisfaca
la un nivel corespunzator cerintele tehnice de productie, economice si
de management al societatii si sa contribuie la utilizarea eficienta a
resurselor de care aceasta dispune.
Analiza structurii existente, a modului sau de functionare
constituie un mijloc important de relevare a faptului daca ea
corespunde desfasurarii rationale a activitatii fiecarei societati, de a
surprinde, deci, incidenta sa asupra rezultatelor obtinute. Intereseaza
functionarea societatii ca sistem:
· legaturile de natura diversa dintre subdiviziuni;
· masura în care sunt satisfacute cerintele conditionarilor dintre ele;
· influenta pozitiva sau negativa exercitata de activitatea unei
subdiviziuni asupra alteia cu care se afla în relatii de cooperare, cum ar
fi cele dintre sectoarele de servire si ferme sau dintre fermele vegetale si
fermele zootehnice.
 Tinând seama de necesitatea adaptarii societatilor comerciale la
conditiile economice actuale, pot exista diverse directii de actiune
pentru perfectionarea structurii organizatorice, cum ar fi:
a) Reproiectarea unor elemente ale structurii organizatorice,
b) Delimitarea si redimensionarea fermelor în vederea gasirii acelei
dimensiuni care sa permita organizarea rationala a proceselor de
munca, punerea în valoare a resurselor si cuprinderea tuturor
activitatilor în procesul managerial,
c) c) Perfectionarea relatiilor dintre subdiviziuni,
d) d) Crearea unor noi tipuri de subdiviziuni,
e) e) Adaptarea atributiilor subdiviziunilor la cerintele economiei de
piata.
Întrebari de verificare
1. Cum se defineste si care este rolul structurii organizatorice a unei societati
comerciale agricole ?
2. Care sunt principalele componente ale structurii organizatorice a
societatilor comerciale agricole ?
3. Care sunt variabilele organizationale care diferentiaza structura
organizatorica a societatilor comerciale agricole?
4. Prin ce se caracterizeaza ferma vegetala si cea zootehnica ?
5. Care sunt principalele componente de servire tehnica si functionale si care
sunt trasaturile lor ?
6. Prin ce se formalizeaza structurile organizatorice întâlnite în cazul
societatilor comerciale agricole si prin ce se caracterizeaza ele ?
7. În ce consta analiza structurii organizatorice si care ar fi unele directii de
perfectionare a acesteia în perspectiva restructurarii si a privatizarii
societatilor comerciale agricole pe actiuni ?