7/6/21

FACULTATEA DE DREPT ,,DIMITRIE

CANTEMIR,, CLUJ-NAPOCA

,,ATLETISMUL,,

STUDENT:
CORNEA BOGDAN RĂZVAN
AN II, IFR
 Atletismul este o ramură a educației fizice și sportului, acest sport fiind definit drept un
sistem de exercții realizat sub formă de alergări, sărituri și aruncări,sau probe combinate,
naturale și stilizate, în scopul dezvoltării specifice a calităților fizice și obținerii unui rezultat
superior în practicarea lor. Atletismul este unul din cele mai populare sporturi din lume, acest
termen provenind din francezul “athlétisme”.

Atletismul se practica în cadrul Jocurilor Panelenice

(Jocurile Phytice, Istmice, Nemeice, Olimpice) în Grecia
antică. Atletismul modern se constituie ca sport în Anglia, la
mijlocul secolului al XIX-lea. În anul 1896, la prima ediție a
Jocurilor Olimpice moderne (Atena), atletismul apare ca sport
înscris oficial în programul competiției. Acesta cuprindea 12
probe (6 alergari, 4 sărituri și 2 aruncări). Atletismul ramâne
prezent la toate edițiile Jocurilor Olimpice care au urmat dupa
1896. În 1912 se înființează Federația Internațională de
Atletism Amator (I.A.A.F.). În 1934, la Torino, are loc ediția
inaugurală a Campionatelor Europene (C.E.) în aer liber
 Atletismul stă la baza consolidării musculare și a
evoluției fizice, transformându-ne corpurile în niște
adevărate nuclee de energie și forță. Beneficiile fizice
si psihice ale acestui sport sunt nenumărate. Unele
personae preferă să alerge pentru a scăpa de stress,
iar în general, alergătorii raportează că sunt mai fericiți
și se simt mai puțin stresați decât omologii lor care nu
alergă sau se antrenează în mod regulat. Alergarea
are de fapt capacitatea de a modifica starea de spirit a
indivizilor, deoarece în timp ce aceștia aleargă sunt
eliberate endorfinele, pe când alții pur și simplu doresc
să-și dezvolte fizicul, antrenandu-și tonusul muscular.
Unii consideră atletismul ca fiind singurul sport ce
poate crea un soi de dependență psihică, în sensul în
care la efort, creierul nostru secretă mai multă
dopamină și endorfine, rezultând euforia. Practicanții
acestui sport suntde asemenea mult mai pregătiți
psihic la problemele de zi cu zi, evitând mult mai ușor
depresiile, crescând optimismul și stima de sine. De
asemenea, datorită oxigenării creierului, performanțele
acestuia cresc, lăsând vizibile îmbunătațirile psihice
care apar.
 Atletismul în România
Datorită studenților români care studiau în Germania, Franța și Austria, atletismul
ajunge în România ca sport la sfârșitul secolului XIX. Se organizează concursuri pentru
elevi și adulți, se înființează societăți („Societatea română de alergări pe jos”), apar cărți
(„Atletismul” - 1875, „Exerciții atletice” -1879).
 În 1912 este fondată Federația Română de Atletism (F.R.A.), cea care coordonează secțiile de atletism ale
Cluburilor și Asociațiilor sportive din România. Primele Campionate Naționale ale României se organizează în
anul 1914, având 16 probe, numai pentru bărbați. Abia în 1922 se organizează primele concursuri cu
participare feminină. Din anul 1952 atleții români participă regulat la toate marile competiții mondiale.
 F.R.A. are atribuții în strategia participării
atleților români la competiții internaționale
oficiale (J.O., C.M., C.E. etc), sprijină buna
organizare și dezvoltare a Centrelor olimpice,
elaborează calendarele competiționale și
regulamentele concursurilor naționale,
alcătuiește loturile naționale la toate
categoriile de vârstă, îndrumă, controlează și
acordă sprijin metodic, tehnic, organizatoric și
material secțiilor din Cluburi și Asociații
sportive, precum și Comisiilor județene de
atletism, stabilește și întreține relații cu
Federații de atletism din alte țări, cu I.A.A.F.,
A.E.A., Asociația Balcanică de Atletism,
participă la Conferințe și Congrese organizate
de acestea etc.
Exemple de probe de atletism
• săritura în lungime, săritura în înălțime, săritura cu prăjina, triplu salt

• alergare liberă sau cu obstacole (garduri) pe diferite distanțe

• ștafetă

• aruncarea ciocanului

• aruncarea discului

• aruncarea greutății

• aruncarea suliței

• maratonul
 România a avut pentru prima dată reprezentanți în întrecerile
olimpice atletice in 1928, la JO de la Amsterdam, absentând până
în prezent doar de la edițiile JO din 1932, 1940, 1944 și 1948,
aceasta obținând până în prezent un număr de 35 de medalii,
respectiv 11 medalii de aur, 14 medalii de argint și 10 medalii de
bronz.