FACULTATEA DE DREPT ,,DIMITRIE CANTEMIR,, CLUJ-NAPOCA

REFERAT LA EDUCAȚIE FIZICĂ

,,ATLETISM”

STUDENT:
CORNEA BOGDAN RĂZVAN
AN II, IFR
PROFESOR COORDONATOR:
OVIDIU BĂRLUȚIU

1
 Atletismul este o ramură a educației fizice și sportului, acest sport fiind definit drept
un sistem de exercții realizat sub formă de alergări, sărituri și aruncări,sau probe combinate,
naturale și stilizate, în scopul dezvoltării specifice a calităților fizice și obținerii unui rezultat
superior în practicarea lor. Atletismul este unul din cele mai populare sporturi din lume, acest
termen provenind din francezul “athlétisme”.
Atletismul se practica în cadrul Jocurilor Panelenice (Jocurile Phytice, Istmice,
Nemeice, Olimpice) în Grecia antică. Atletismul modern se constituie ca sport în Anglia, la
mijlocul secolului al XIX-lea. În anul 1896, la prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne
(Atena), atletismul apare ca sport înscris oficial în programul competiției. Acesta cuprindea
12 probe (6 alergari, 4 sărituri și 2 aruncări). Atletismul ramâne prezent la toate edițiile
Jocurilor Olimpice care au urmat dupa 1896. În 1912 se înființează Federația Internațională de
Atletism Amator (I.A.A.F.). În 1934, la Torino, are loc ediția inaugurală a Campionatelor
Europene (C.E.) în aer liber. Atletismul este unul din cele mai populare sporturi din lume,
acest termen provenind din francezul “athlétisme”.
De-a lungul anilor, atletismul s-a diversificat în cadrul celor trei categorii de exerciții
naturale (alergări, sărituri si aruncări), formându-se probele atletice specifice fiecarei
categorii.
Treptat, numărul probelor a crescut s-au precizat regulile și condițiile organizatorice
proprii pentru fiecare proba de alergare, saritura, aruncare sau probe combinate (heptatlon si
decatlon). Aceste probe menținute sunt considerate probe clasice, ele nu trebuie să lipsească
din programul concursurilor de mare anvergură. În țările anglo-saxone se organizează
concursuri pe distanțe de 100, 200, 400, 800 yarzi (1 yard = 91.439m), 1 milă, 2 mile (1 milă
= 1609 m), 120 yarzi garduri. Atletismul mai cuprinde alergările în timp de 1-2 ore cât și
crosurile, atât pentru fete, cât și pentru băieți.
Utilizarea ritmică și rațională a exercițiilor de atletism, contribuie sigur la dezvoltarea
armonioasă a organismului, în special la generația în formare, efectul pozitiv fiind sesizat la
toate vărstele. În cadrul sportului formativ, în care am inclus educația fizică din sistemul de
învățămant “sportul pentru toți”, atletismul ocupă un loc prioritar. Atletismul, prin probele
sale, este un sport individual, excepție fac probele de ștafetă, care se desfășoară pe echipe.
Atletismul stă la baza consolidării musculare și a evoluției fizice, transformându-ne
corpurile în niște adevărate nuclee de energie și forță. Beneficiile fizice si psihice ale acestui
sport sunt nenumărate. Unele personae preferă să alerge pentru a scăpa de stress, iar în
general, alergătorii raportează că sunt mai fericiți și se simt mai puțin stresați decât omologii
lor care nu alergă sau se antrenează în mod regulat. Alergarea are de fapt capacitatea de a

2
modifica starea de spirit a indivizilor, deoarece în timp ce aceștia aleargă sunt eliberate
endorfinele, pe când alții pur și simplu doresc să-și dezvolte fizicul, antrenandu-și tonusul
muscular. Unii consideră atletismul ca fiind singurul sport ce poate crea un soi de dependență
psihică, în sensul în care la efort, creierul nostru secretă mai multă dopamină și endorfine,
rezultând euforia. Practicanții acestui sport suntde asemenea mult mai pregătiți psihic la
problemele de zi cu zi, evitând mult mai ușor depresiile, crescând optimismul și stima de sine.
De asemenea, datorită oxigenării creierului, performanțele acestuia cresc, lăsând vizibile
îmbunătațirile psihice care apar.
Fizic, atletismul fortifică scheletul corpului, crește libidoul și totodată arde extrem de
multe calorii. Imunitatea corpului este drastic crescută, iar riscul de infarct scade cu 50%
datorită antrenării inimii în pomparea mai eficientă a sângelui, folosind un supliment de
oxigen.Cei care aleargă în mod regulat sunt mai puțin predispuși de a suferi pierderi osoase și
musculare pe măsură ce îmbătrânesc în același ritm ca și cei care nu aleargă în mod regulat
sau deloc. Oasele cresc și devin mai puternice, răspunzând cerințelor fizice. Oamenii care
aleargă în mod regulat își suprasolicită în mod continuu mușchii și oasele, astfel încât oasele
sunt stimulate să rămână mai puternice și să nu slăbească cu vârsta.
Beneficiile aduse de atletism în viața cuiva sunt multiple, sportul fiind prima sursă de
sănătate în viața noastră, apropiindu-ne de natură, astfel ajungând să devenim una cu ea. Chiar
dacă este destul de dificil la început, practicat des, atletismul devine o obisnuință, ba chiar un
hobby sau o pasiune pentru unii, ajutându-ne să scăpăm de sedentarism și de starea de lene
profundă, stare care adesea ne invadează psihicul când vine vorba de sport, mai ales de
alergări.
Atletismul în România
Datorită studenților români care studiau în Germania, Franța și Austria, atletismul
ajunge în România ca sport la sfârșitul secolului XIX. Se organizează concursuri pentru elevi
și adulți, se înființează societăți („Societatea română de alergări pe jos”), apar cărți
(„Atletismul” - 1875, „Exerciții atletice” -1879).
În 1912 este fondată Federația Română de Atletism (F.R.A.), cea care coordonează
secțiile de atletism ale Cluburilor și Asociațiilor sportive din România. Primele Campionate
Naționale ale României se organizează în anul 1914, având 16 probe, numai pentru bărbați.
Abia în 1922 se organizează primele concursuri cu participare feminină. Din anul 1952 atleții
români participă regulat la toate marile competiții mondiale.
F.R.A. are atribuții în strategia participării atleților români la competiții internaționale
oficiale (J.O., C.M., C.E. etc), sprijină buna organizare și dezvoltare a Centrelor olimpice,

3
elaborează calendarele competiționale și regulamentele concursurilor naționale, alcătuiește
loturile naționale la toate categoriile de vârstă, îndrumă, controlează și acordă sprijin metodic,
tehnic, organizatoric și material secțiilor din Cluburi și Asociații sportive, precum și
Comisiilor județene de atletism, stabilește și întreține relații cu Federații de atletism din alte
țări, cu I.A.A.F., A.E.A., Asociația Balcanică de Atletism, participă la Conferințe și Congrese
organizate de acestea etc.
Exemple de probe de atletism sunt:
- săritura în lungime, săritura în înălțime, săritura cu prăjina, triplu salt
- alergare liberă sau cu obstacole (garduri) pe diferite distanțe
- ștafetă
- aruncarea ciocanului
- aruncarea discului
- aruncarea greutății
- aruncarea suliței
- maratonul
România a avut pentru prima dată reprezentanți în întrecerile olimpice atletice in 1928,
la JO de la Amsterdam, absentând până în prezent doar de la edițiile JO din 1932, 1940,
1944 și 1948, aceasta obținând până în prezent un număr de 35 de medalii, respectiv 11
medalii de aur, 14 medalii de argint și 10 medalii de bronz.

Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Atletism#Istoric
https://sites.google.com/site/atletismulsportulsporturilor
https://www.atlassport.ro/top-beneficii-ale-alergarii-pe-pista-de-atletism/