Coșer Iulia-Alexandra

CSAP, ANUL II, IFR

Educație și consiliere pentru carieră

*Discriminați la nivelul celor trei termeni legați de asistarea carierei întâlniți în

literatura de specialitate: orientarea carierei, consilierea în carieră, educație pentru carieră.

Cariera este influențată de o multitudine de factori, cum ar fi „nevoi personale, context

social și economic, interese, alte preocupări ale vieții adulte care reflectă specificul
preocupărilor fiecăruia dintre noi ca actori pe scena vieții”. ( G. Pânișoara, I.O. Pânișoara,
2007, p.303). Frecvent utilizată în limbajul curent, noțiunea de carieră a primit definiții
diverse. În Dicționarul Enciclopedic de educație a adulților, cariera este prezentată drept
„domeniu al afirmării competențelor profesionale dobândite în diverse etape de învățare”
(2012, p.65). Pentru oamenii obișnuiți noțiunea de carieră este sinonimă celei de profesie sau
ocupație. În realitate, aceasta are înțelesuri multiple: perioadă de timp în care o anumită
persoană își desfășoară activitatea într-un anumit domeniu; poziția pe care o persoană o deține
în plan social; treaptă în ierarhia socială sau profesională.

Situată la granița dintre știință, tehnologie, artă și religie, consilierea ca intervenție

psiho-educațională necesită anumite clarificări conceptuale. Astfel, este important de precizat
faptul că în literatura de specialitate și în practica școlară se vehiculează trei termeni referitori
la intervențiile de consiliere și orientare în carieră: orientarea în carieră, consilierea în carieră,
educația pentru carieră.

Conceptul de orientare în carieră este conceptul umbrelă, cel care acoperă gama cea
mai largă de activități, de la informare și evaluare, la consiliere și educație pentru carieră. În
Dicționarul de Psihologie (1999) apare o componentă logică a raționalizării moderne a
școlarității, o acțiune de îndrumare centrată pe individ care pornește de la interesele acestuia,
de la aptitudinile, de la înclinațiile sale și până la posibilitățile sale concrete de acces la o
anumită carieră.
 Consilierea în carieră vizează dezvoltarea abilităților unei persoane pentru rezolvarea
unei probleme specifice legate de carieră: indecizie, anxietate legată de carieră, insatisfacție
academică, plan de carieră, etc. și este o intervenție psihologică, realizată de profesorul
consilier școlar.

Consilierea și orientarea școlară și profesională este o activitate recentă, aceasta fiind

recomandată de cerințele societății actuale. Studiile de specialitate definesc consilierea ca o
arie de servicii oferite unui client (individ sau grup) ce constau în informare, observare,
orientare, sfătuire pentru a-l ajuta să-și rezolve probleme sau să-și planifice viitorul. O
definiție a consilierii psihopedagogice, ne îndreptățește să afirmăm că activitatea de consiliere
și orientare este un serviciu, în cadrul căruia profesorul oferă asistență și suport educațional
elevului/ grupului de elevi în scopul dezvoltării personale și a prevenirii situațiilor problemă și
a crizelor. La nivelul învățământului general, formarea personalității elevilor poate fi mai bine
conturată, în baza unui curriculum de consiliere și orientare, astfel fiind mai bine precizate
aspirațiile sale ca efect a mai bunei cunoașteri de sine.

Educația pentru carieră este o intervenție educațională de dezvoltare, în avans, a

deprinderilor și abilităților necesare tinerilor pentru dezvoltarea și managementul propriei
cariere. Activitatea profesorilor consilieri școlari este o intervenție psihopedagogică, pe când
activitatea profesorilor diriginți este o intervenție educațională, chiar dacă se utilizează
termenul de consiliere în denumirea ariei curriculare.

Dacă avem în vedere obiectivele orientării carierei, în general, dar şi pe cele specifice
învăţământului general, propunem elaborarea diverselor exemple de programe şcolare care
cuprind competenţele generale şi specifice, precum şi activităţile ce contribuie la formarea şi
dezvoltarea lor pentru ciclurile curriculare liceale şi chiar pentru fiecare an şcolar. Aceste
programe, în general, cuprind: competenţe generale, competenţe specifice, conţinuturi
sugestive, strategii didactice, care ar conduce spre atingerea celor propuse. Amintim câteva
competenţe generale: dezvoltarea conştiinţei de sine şi a atitudinilor pozitive faţă de sine şi de
ceilalţi; dezvoltarea deprinderilor de relaţionare pozitivă în vederea creşterii nivelului de
responsabilitate socială; dezvoltarea strategiilor de management al învăţării şi al timpului;
dezvoltarea strategiilor de planificare şi orientare în carieră.

Activităţile de orientare, ce se vor realiza în vederea luării de către elevi a unor decizii
cât mai corecte şi cât mai realiste în legătură cu viitorul lor. Un aspect ar fi profilul liceului,
potenţialul elevilor precum şi dorinţele acestora, dar toate acestea vor ţine cont de realităţile
din planul socio-economic. Pe lângă aceste acţiuni cu caracter permanent, şcoala este cea care
poate şi trebuie să insiste şi pe realizarea unor activităţi cu caracter ocazional, dar, care de
foarte multe ori, au eficienţă ca şi cele organizate în mod constant. Avantajul activităţilor
extraşcolare este de a-l aduce pe elev în contact direct cu oamenii din domeniile spre care
aspiră, cu specialiştii în domeniul orientării în carieră, precum şi în consiliere pe acest
domeniu. După astfel de acţiuni se poate realiza cu uşurinţă monitorizarea adolescenţilor care
au fost cuprinşi în astfel de programe. Această monitorizare are rolul de a evalua, de fapt,
toată consistenţa activităţilor de orientare în carieră, deoarece aceasta se va concretiza în
opţiunea de carieră efectuată de către elevi. Pentru marea majoritate acum este momentul
decisiv al alegerii traseului educaţional şi, implicit, profesional care le va marca toată viaţa. În
concluzie, activitatea de consiliere şi orientare şcolară şi profesională ar putea fi realizată în
şcoală în baza unui curriculum, principalii factori implicaţi în această activitate, la nivelul
şcolii, ar fi: profesorul diriginte, profesorii de toate disciplinele, directorul şcolii, medicul
şcolar şi, mai cu seamă, consilierul şcolar, care are atribuţii precise în direcţia orientării
carierei elevilor. Curriculumul de consiliere şi orientare şcolară şi profesională ar cuprinde
următoarele componente: competenţele generale, competenţele specifice, conţinuturile
recomandate şi strategiile didactice, toate acestea fiind realizate prin acţiuni speciale de
orientare în cadrul procesului educaţional. Introducerea disciplinei de studiu „Orientare şi
consiliere în carieră” în cadrul ariei curriculare „Consiliere şi orientare” i-ar conferi un statut
privilegiat şi ar contribui la realizarea unei orientări corecte şi eficiente a adolescentului în
carieră.
Bibliografie:

1. M. F. Isuf, A. M. Stănculescu Program de formare- Orientarea și educația pentru

carieră, Education and carrer guidance- Parteneriate Comenius Regio.
2. Bolboceanu A. Cunoaşterea elevului: consiliere şi orientare. Ghid metodologic
pentru formarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar. Chişinău: Î.
E. P. Ştiinţa, 2007.
3. Cocoradă E. Consiliere psihopedagogică. Curs. Universitatea „Transilvania”.
Braşov, 2003.