METABOLISMUL

INTERMEDIAR AL
PROTEINELOR
 CAILE METABOLICE ALE
AMINOACIZILOR
Dupa absorbtia intestinala, aa. pot urma doua cai
metabolice:

1) Calea sintezei de proteine si a altor substante;

2) Calea degradarii catabolice.

1. CALEA SINTEZEI DE PROTEINE
SI A ALTOR SUBSTANTE
Dupa absorbtie, aminoacizii pot fi utilizati de catre
organismul nostru in diferite procese:

A) Biosinteza proteica;

B) Generarea unor glucide (gluconeogeneza);

C) Producerea unor hormoni;

D) Generarea unor lipide.

 1. A) BIOSINTEZA PROTEICA

  Fiecare celula isi sintetizeaza propriile proteine;

 celule care pot produce proteine extracelulare;

e.g. celulele hepatice – proteine plasmatice, celulele
glandelor exocrine – proteine enzimatice, celulele gl.
Endocrine – proteine-hormoni

 Sediul celular al sintezei proteice – RER, ribozomii;

 1. A) BIOSINTEZA PROTEICA
 Tiparul / matricea proceica – inalt specifica;

 Matricea este elaborata la nivelul nucleului => sinteza

proteica este codificata in ADN-ul nuclear;

 ARN mesager copiaza informatia codificata in ADN;

 Dogma centrala in biologie: fluxul de informatie

genetica de la AND la ARN la proteine!
 1. A) BIOSINTEZA PROTEICA

 => diversitatea / specificitatea / personalitatea

biochimica a proteinelor;

 Patrunderea proteinelor non-self (straine) in

organism determina sinteza anticorpilor specifici ce
neutralizeaza antigenul (corpul strain).
1. CALEA SINTEZEI DE PROTEINE
SI A ALTOR SUBSTANTE
Dupa absorbtie, aminoacizii pot fi utilizati de catre
organismul nostru in diferite procese:

A) Biosinteza proteica;

B) Generarea unor glucide (gluconeogeneza);

C) Producerea unor hormoni;

D) Generarea unor lipide.

 1. B) GENERAREA UNOR
GLUCIDE (GLUCONEOGENEZA)
 Gluconeogeneza – unii aa. sunt precursori ai glucidelor,
urmand a fi transformati in glucoza;
 Aa. Glucoformatori: ac. glutamic, ac. aspartic, alanina,
etc.
 Gluconeogeneza are loc in ficat si rinichi;

 100 g proteine => 60 g glucoza;

 Reactia gluconeogenezei:

Aa=> acid oxaloacetic=> se inverseaza reactiile glicolizei

=> resintetizarea glucozei.
 Reactiile
gluconeogenezei
1. CALEA SINTEZEI DE PROTEINE
SI A ALTOR SUBSTANTE
Dupa absorbtie, aminoacizii pot fi utilizati de catre
organismul nostru in diferite procese:

A) Biosinteza proteica;

B) Generarea unor glucide (gluconeogeneza);

C) Producerea unor hormoni;

D) Generarea unor lipide.

 1. C) PRODUCEREA UNOR
HORMONI
Fenilalanina este precursor al:

 Hormonilormedulosuprarenali (numiti
catecolamine):
i. Adrenalina (80%);
ii. Noradrenalina (20%).

 Hormonii tiroidieni:
i. Tiroxina;
ii. Triiodotironina.
1. CALEA SINTEZEI DE PROTEINE
SI A ALTOR SUBSTANTE
Dupa absorbtie, aminoacizii pot fi utilizati de catre
organismul nostru in diferite procese:

A) Biosinteza proteica;

B) Generarea unor glucide (gluconeogeneza);

C) Producerea unor hormoni;

D) Generarea unor lipide.

 1. D) GENERAREA UNOR LIPIDE
Lipogeneza => utilizarea aminoacizilor ca precursori ai
compusilor lipidici.
Lipogeneza => descompunerea initiala a aa. in α-cetoacizi si
corpi cetonici.

Corpi cetonici
(cetone):
 Acetona catabolizare: H2O + CO2 + E
 acidul beta
hidroxibutiric transformare in acizi grasi
 acidul acetil
acetic
 1. D) GENERAREA UNOR LIPIDE
Principala substanţă care se opune formării corpilor cetonici
în organismul uman este insulina!
In cazul unui metabolism dereglat, corpii cetonici se pot
forma in exces!
Urina, transpiratia si aerul expirat miroase a mere putrede sau
otet!
Diabet => cetoacidoza => organismul nu dispune de
capacitatea utilizării glucozei ca donoare de energie =>
organismul va începe să degradeze intens grăsimile
numai o parte din acizii graşi oxidaţi poate fi utilizată ca
sursă de energie, excesul acumulându-se mai ales sub formă
de acid acetil acetic, care trece mai departe în acid beta
hidroxiburtiric şi acetonă
 1. D) GENERAREA UNOR LIPIDE

Mai multe feluri de compuşi pot conduce la formarea

corpilor cetonici, 3 categorii principale de substanţe:
  - aminoacizii cetoformatori (leucina, tirozina,
rar fenilalanina);
  - lipidele (sunt principalele furnizoare de corpi cetonici);
  - alcoolul etilic.
 CAILE METABOLICE ALE
AMINOACIZILOR
Dupa absorbtia intestinala, aa. pot urma doua cai
metabolice:

1) Calea sintezei de proteine si a altor substante

2) Calea degradarii catabolice

 2) CALEA DEGRADARII
CATABOLICE

PROTEOLIZA – degradarea proteinelor in peptide

si / sau aminoacizii constituenti
Structura proteinelor
 2) CALEA DEGRADARII
CATABOLICE
Proteoliza:

 necatalizata (decenii, secole);

 catalizata chimic:
 enzime digestive(bacterii, fungi, mamifere, etc);
 pH scazut;
 veninuri, etc.

 catalizata fizic:
 temperatura inalta;
 ultrasunete, etc.
 2) CALEA DEGRADARII
CATABOLICE

Degradarea proteinelor are loc in doua etape:

A) Descompunerea hidrolitica a macromoleculei

proteice
 2) CALEA DEGRADARII
CATABOLICE
Degradarea proteinelor in organismul uman are loc in
doua etape:
A) Descompunerea hidrolitica a macromoleculei
proteice

B) Degradarea specifica si oxidativa a

aminoacizilor
 HIDROLITICA A
MACROMOLECULEI PROTEICE
Actiunea enzimatica in tubul digestiv

Digestia proteinelor incepe

Ficatul:produce sucul biliar, in stomac prin actiunea HCl
regleaza distributia si a enzimei numita PEPSINA
aminoacizilor in organism
Sucul pancreatic:
Tripsinogen, chimotripsinogen
=> tripsina si chimotripsina
I.S. este sediul major al digestiei
proteinelor. Duoden: sucul biliar
(bila sau fierea) si sucul pancreatic.
O mica parte din aa
Microvili: enzime proteolitice intracelulare
ingerati sunt pierduti
AA absorbiti la nivelul I.S. sunt purtati
prin materiile fecale
de sange catre ficat (prin vena porta)
 HIDROLITICA A
MACROMOLECULEI PROTEICE
Actiunea enzimatica in tubul digestiv
 HIDROLITICA A
MACROMOLECULEI PROTEICE
Proteoliza in tubul digestiv
 HIDROLITICA A
MACROMOLECULEI PROTEICE

Actiunea enzimelor in lizozomii din celule

Aparatul Golgi

Lizozomi secundari

Lizozomi primari
CATABOLISMUL SPECIFIC AL
AMINOACIZILOR

Dezaminarea

Decarboxilarea

Transaminarea
CATABOLISMUL SPECIFIC AL
AMINOACIZILOR

Dezaminarea – Descompunerea aa in amoniac si α-cetoacid sub

actiunea enzimelor specifice
CATABOLISMUL SPECIFIC AL
AMINOACIZILOR
Amoniacul:
 Prin degradarea oxidativa a aminoacizilor in tesuturi, se elimina
dioxidul de carbon, apa si amoniacul;
 Ajunge pe cale sangvina la ficat;

 Este metabolizat si transformat in uree;

 Ureea reprezinta forma de detoxifiere si excretie a amoniacului

din organism;
  Tulburarea acestui proces are o importanta clinica deosebita la
pacientii cu boli hepatice severe, acute si cronice.
CATABOLISMUL SPECIFIC AL
AMINOACIZILOR
Amoniacul rezultă în organism prin:
- dezaminarea oxidativă a aminoacizilor;
- din proteinele alimentare sub acţiunea bacteriilor intestinale;
- din ureea prezentă în lichidele din tractul gastrointestinal.
CATABOLISMUL SPECIFIC AL
AMINOACIZILOR
¨ La nivelul diverselor ţesuturi (muşchi, creier, glande) are loc
sinteza glutaminei în prezenţa glutamin-sintetazei

O
COOH NH3 H2O C
NH2
CH2 Glutamin- CH2
sintetazã
CH2 CH2
CH NH2 Mg2+ CH NH2
ATP ADP+Pa
COOH COOH
Glutamic Glutaminã
(glutamidã)
CATABOLISMUL SPECIFIC AL
AMINOACIZILOR
¨ La ficat şi rinichi glutamina suferă acţiunea glutaminazei,
care eliberează amoniacul, convertit în uree (la ficat) eliminată
prin urină şi în ionul amoniu (la rinichi) eliminat de asemenea
prin urină
O
C H 2O NH3 COOH
NH2
CH2 CH2
CH2 CH2
g lu ta m in a z ã
CH NH2 CH NH2
COOH COOH
G lu ta m in ã G lu ta m ic
CATABOLISMUL SPECIFIC AL
AMINOACIZILOR

Dezcarboxilarea – indepartarea moleculei de CO2

CATABOLISMUL SPECIFIC AL
AMINOACIZILOR

Dezaminarea – Descompunerea aa in amoniac si α-cetoacid sub

actiunea enzimelor specifice
 FIXAREA CUNOSTINTELOR

Digestia proteinelor incepe in…………. unde ………………. si

………………….. se amesteca cu bolul alimentar, descompunand
proteinele in …………………. .

a) Cavitatea bucala, alilaza, bicarbonat de sodiu, acizi grasi

b) stomac, pepsina, HCl, acizi grasi
c) Cavitatea bucala, pepsinogen, amilaza, aminoacizi
d) stomac, pepsina, HCl, aminoacizi
 FIXAREA CUNOSTINTELOR

Aminoacizii nu sunt stocati in organism ca atare. Ce se poate intampla

cu aminoacizii in exces absorbiti in sange? Cum sunt ei procesati in
celule:

a) Energie directa (mai ales in perioade de infometare!)

b) Stocati sub forma de grasimi (lipogeneza)
 FIXAREA CUNOSTINTELOR

Eliberarea de tripsina si chimotripsina in formele lor active pot duce la

digerarea pancreasului si a intestinului. Ce mecanism foloseste
organismul, pentru a preveni acest fenomen?

proenzime
 FIXAREA CUNOSTINTELOR

Aminoacizii esentiali sunt:…