Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila

PRINCIPIILE REPARARII TISULARE

Fiziokinetoterapeut Alina Iliescu

FIZIOTERAPIA:
•Leziuni inflamatorii acute
•Leziuni inflamatorii cronice
•Plagi deschise/inchise
•Probleme asociate procesului de vindecare
(edeme, hematoame)

Motivatie
Pentru a intelege modul in care agentii electrofizici
pot influenta procesul de vindecare a tesuturilor si
rationamentul pentru selectia si aplicarea lor
Repararea tisulara

 Proces complex care implica actiunile integrate ale

celulelor, matrixului extracelular, mesagerilor
chimici sau mecanici, cu scopul de a restabili
integritatea tisulara
 Repararea tisulara poate fi descrisa in termeni de
chemokinezie, multiplicare celulara, diferentiere.
 Se produc o serie de evenimente complexe,
implicand migrarea celulelor de origine vasculara si
de tesut conjunctiv la locul injuriei
 Acest proces este guvernat de subst chemotactice
elib la locul leziunii
Procesul de vindecare

 Comun tuturor tipurilor de tesut:

1. Faza inflamatorie

2. Faza de proliferare

3. Faza de remodelare
Faza inflamatorie

 Inflamatia este raspunsul imediat la leziune

 Semne cardinale: roseata, edem, caldura,
durere
 Inflamatia acuta dureaza 24-48 ore
 Urmeza o faza subacuta de 10-14 zile
 Faza subacuta poate fi extinsa daca exista o
sursa continua de trauma sau daca este
prezenta o forma de iritatie: corp strain sau
infectie
Faza inflamatorie

Leziunea tisulara produce:

 Moarte celulara
Scopul fazei inflamatorii
este sa curete aria de
resturi si tesut mort si sa
 Rupturi ale vaselor distruga orice infectie
inaintea repararii.
sangvine
Aceasta faza poate fi descrisa in termeni de
modificari vasculare si celulare mediate chimic
Vasoreglarea si coagularea

 Reactia vasculara initiala-

hemoragia si pierderea fluidelor
datorata rupturii vaselor

 Este urmata de
vasoconstrictie, obstructia
vaselor si coagularea pt a preveni
pierderile sangvine ulterioare
Vasoreglarea si coagularea

 Piederea de sange in tesut initiaza activitatea

plachetelor si coagularea, ambele conducand la
initierea si controlul procesului de vindecare

 Suplimentar, cheagul care se formeaza

furnizeaza matrixul provizional care faciliteaza
migrarea celulelor la locul leziunii.
Vasoreglarea si coagularea
 VC dureaza sec-minute, datorata eliberarii
noradrenalinei/norepinefrinei

 Adeziunea si agregarea plachetelor este initial

stimulata de trombina- dop plachetar instabil

 Procesul este continuat si consolidat de

proteine de adeziune de la nivelul plachetelor
(fibrinogen, fibronectina, f von Willebrand)
Vasoreglarea si coagularea
 Coagularea sg extravascular se datoreaza
actiunii plachetelor si mecanismelor intrinseci
si extrinseci ale coagularii:
-protrombina- trombina
- fibrinogenul- fibrina, formand reteaua
cicatriciala primara.

 Sunt eliberati mediatori chimici ca

bradikinina- afecteaza circulatia locala si
actioneaza pt atragerea de celule ca neutrofile
si macrofage.
Vasoreglarea si coagularea
 Dupa VC- VD secundara cu cresterea
permeabilitatii datorata efectelor
histaminei, PG, hidrogen-peroxid

 Bradikinina si anafilatoxina initiaza

mecanisme care cresc
permeabilitatea vaselor intacte-
eliberarea proteinelor plasmatice
care contribuie la realizarea
cheagului extravascular
Migrarea celulara
 Neutrofilele si monocitele sunt primele celule
care ajung la locul leziunii.
 Ele migreaza ca raspuns la o varietate de stimuli
chimici si mecanici
 Actiunea primara a neutrofilelor este fagocitoza
 Fagocitoza este realizata de liza neutrofilica-
eliberarea de proteaze si colagenaze
 Infiltrarea neutrofilelor in tesutul extravascular
se termina in cateva zile, marcand finalul fazei
incipiente a inflamatiei.
Migrarea celulara
 Macrofagele sunt esentiale pt procesul
de vindecare
 Monocitele migreaza in spatiul tisular si
se diferentiaza rapid in macrofage
 Fagociteaza organisme patogene, resturi
tisulare si celule moarte
 Elibereaza colagenaze si PG (enzime
oxidative care degradeaza materialul
necrotic)
 Factori chimici
 Multi factori care influenteaza si controleaza procesul
inflamator si care au rol si in faza de proliferare sunt
eliberati de celule in timpul inflamatiei.
 Macrofagele elibereaza factori care atrag fibroblastii si
faciliteaza depunerea de colagen
 Plachetele elibereaza factori de crestere care
contribuie la controlul depunerii de fibrina si la
neoangiogeneza
 Celulele moarte elibereaza substante care influenteaza
neomatrixul- factori tisulari, acid lactic, calciu, enzime
lizozomale si factor de crestere a fibroblastilor
FAZA PROLIFERATIVA
 Formarea tesutului de granulatie=
structura temporara care cuprinde:neomatrix,
neovascularizatie, macrofage si fibroblasti.
 Tesutul de granulatie precede dezvoltarea
tesutului cicatricial matur.
 Fibroplazia- termen care desemneaza
proliferarea si migrarea fibroblastilor si
formarea de matrici colagenice si non-
colagenice
Fibroplazia
 Fibroblastii produc si organizeaza majoritatea
elementelor extracelulare ale tesutului de
granulatie
 Sintetizeaza acid hialuronic, fibronectina si
colagen tip I si III care formeaza matrixul
extracelular incipient
 Pe masura ce matrixul se matureaza, se reduce
continutul de acid hialuronic si fibrinogen,
colagenul I devine predominant si sunt
depozitati proteoglicani
Fibroplazia
 Acid hialuronic- faciliteaza mobilitatea celulara
si proliferarea fibroblastilor
 Fibronectina- actioneaza ca un chemoatractant
pt fibroblasti si celule endoteliale
 Proteoglicanii contribuie la elasticitatea celulara
si asista reglarea mobilitatii si cresterii celulare
si a depunerii de colagen
 Colagen=diferite tipuri de glicoproteine in
matrix EC.
 Proportiile diferitelor tipuri de colagen se
modifica gradat pe masura repararii tisulare
Fibroplazia
 Expirul impotriva unei rezistente (10-20
cm H2O), create de un aparat sau
respiratia cu buzele stranse
 Avantaje:
- ofera independenta pacientului
- durata redusa de aplic
- se realizeaza in sezand
Angiogeneza
 Este initiata de prezenta mai multor
factori:
- Implica initial inmugurirea capilarelor
- Fluxul sangvin este reluat gradat, initial
prin vase permeabile, imature, ulterior
in pat capilar matur
- Se produce cuplarea/recuplarea vaselor
sangv- aport sangvin bine dezvoltat in
tesutul de granulatie
Angiogeneza
 Ulterior, survine regresia capilara,
datorita pierderii stimulului angiogenic

 Caracterizata de modificarile
mitocondriale ale celulelor epiteliale, cu
degradarea lor gradata si necroza,
ulterior fiind fagocitate de macrofage.
Contractia plagii
 Este procesul care reduce dimensiunile
cicatricii
 Se datoreaza deplasarii centripete a
tesutului pre-existent
 Este “sabia cu 2 taisuri”: daca este prea
mica, inchiderea plagii va fi lenta,
favorizand sangerarea/infectia, daca este
excesiva, poate conduce la contractura
tesutului, cauzand diformitati si disfunctii
Contractia plagii
- Incepe curand dupa leziune si atinge un varf la 2
saptamani
Exista 2 teorii:
1. Contractia celulelor bazata pe actiunea
miofibroblastilor- trag de marginile plagii impotriva
tensiunii centrifuge a tesutului din jur.
Miofibroblastii (actina+miozina) se ataseaza de
colagen, apoi se retracta, stabilizand fibrele de
colagen.
2. Tractiunea celulelor bazata pe actiunea fibroblastilor
care actioneaza ca agenti de inchidere, exercitand
forte de tractiune asupra fibrelor matrixului EC
REMODELAREA
Se produce odata cu formarea noului tesut, care va fi
remodelat in urmatoarele luni/ani pana la formarea
tesutului cicatricial matur.
 Colagenul III, imatur, are forta de tensiune mica, va
fi partial inlocuit cu colagen I.
 Fibrele se reorienteaza de-a lungul liniilor de forta
aplicate plagii
 Forta de rupere a plagii va creste pe baza
colagenului, atingand aprox 20% din forta normala in
ziua 21.
 Forta finala atinsa va fi de 70-80% din valoarea
normala.
Repararea tesutului muscular
 Depinde de:
- Pastrarea intacta a membranei bazale a fibrei
originale
- Aportul sangvin
- Inervatie
 Implica:
- Indepartarea componentelor celulare distruse
- Proliferarea celulelor satelite, pt a forma materialele
de constructie pt noua fibra musculara
- Fuziunea celulelor satelite pt a forma miotubuli si
fibre musc
Repararea tesutului muscular
 Pe masura ce miotubulii se matureaza si se
diferentiaza, vor sintetiza si depozita proteine
miofibrilare pe care le vor depozita in regiunea
subsarcolemala.