Nutritie si Dietetica Generala

Prof. univ. dr. Antoaneta Cretu

Curs 6
 Caracteristicile alimentatiei
de-a lungul vietii
O dietă sănătoasă şi raţională include o varietate de alimente care să ofere atât suportul energetic,
cât şi aportul nutritiv necesare unei vieţi normale. O alimentaţie corespunzătoare nu semnifică numai
consumul unor „alimente sănătoase", care pot fi foarte variate atât timp cât dieta rămâne echilibrată, iar
alimentele sunt consumate în cantităţi moderate.
 Alimentatia la un nou nascut
Dezvoltarea normală a sugarului şi a copilului mic necesită un aport
de substanţe în concordanţă cu necesităţile de creştere şi dezvoltare
ale copilului. O alimentaţie dezechilibrată poate duce la apariţia unor
carenţe specifice, cu afecţiuni de supra şi subalimentaţie
Recomandari
•necesar energetic pe kilogram corp de 3 - 4 ori mai mare decât la adult. Astfel aportul
energetic recomandat de OMS şi FAO pentru sugar este:

Vârstă Kcal/kgc/zi

0-3 luni 120

3-5 luni 116

6-8 luni 110

9-12 luni 105

din care în jur de 55 kcal/kg corp/zi reprezintă nevoile bazale, 35 kcal/kg corp/zi sunt nevoile de creștere
şi 10 - 27 kcal/kg corp/zi reprezintă necesarul caloric pentru activitățile copilului. Sursele de energie sunt
reprezentate de lipide în proporţie de 30 – 55%, glucide în proporţie de 35 – 65% şi proteine în proporţie
de 7 – 16%.
• necesar crescut de principii nutritive cu rol plastic
Necesarul de glucide
– trebuie să asigure 35 - 65% din aportul caloric. Din acest aport caloric, 37% în cazul laptelui uman şi 40
- 50% în cazul preparatelor comerciale de lapte, este adus de lactoză şi alţi carbohidraţi. Laptele matern
conţine 70% glucide.
Necesarul de glucide variază în raport cu vârsta şi este de 6 - 8 g/kg corp/zi la prematur, datorită
deficitului pasager de lactază, de 18 - 25 g/kg corp/zi la dismatur, necesar combaterii hipoglicemiei şi de
12 – 14 g/kg corp/zi la sugar şi copilul mic. Pana la 1 an nu se administreaza miere.
Necesarul de lipide Vârsta Lipide g/kgc/zi Aport energetic
0 - 3 luni 5-6 40 %
Necesarul de lipide
4 - 6 luni 4,5-5  
recomandat la sugar este
cuprins între 3,5 - 6 g /kg 6 luni - 1 an 3,5  
corp/zi. 1 - 3 ani
3 - 7 ani 3,5 30 %
Necesarul de proteine 7 - 15 ani 3,5 25 - 30 %
În primele 6 luni necesarul proteic este de 1,8 - 2,3 g/kg corp/zi pentru sugarul alimentat natural şi 3 - 3,5
g/kg corp/zi pentru cel alimentat artificial. După vârsta de 6 luni necesarul proteic scade la 1,5 - 2 g/kg
corp/zi. Pentru prematuri rația proteică zilnică trebuie să asigure 10 - 15% din aportul caloric total,
necesarul fiind de 3,6 - 4 g/kg corp/zi.
Comunitatea Europeană recomandă un aport proteic minim de 1,8g/100Kcal pentru sugarul alimentat
cu lapte de vacă sau de 2,25 g/100Kcal dacă sursa este reprezentată de hidrolizate proteice.
Necesarul hidric
Apa are pondere importantă în compoziţia corporală a sugarului, reprezentând 70 - 75% din greutate. În
plus turnover-ul apei este crescut la sugari, iar termoreglarea şi eliminarea reziduurilor metabolice se fac
cu un volum mare de apă. Necesarul hidric este de 80-100ml pe Kg corp.
Necesarul de vitamine
La sugar suplimentarea vitaminelor nu trebuie făcută de rutină, cu excepţia sindroamelor de
malabsorbţie sau a unor diete particulare. Aportul de vitamine din laptele uman este suficient, cu
excepţia vitaminei D (400 - 800 UI/zi).
Necesar de minerale
Mineralele au rol plastic, fiind considerate „factori accesori de creştere” (pentru sinteza unui gram de
proteine sunt necesare 0,3 g/zi de săruri minerale în perioadele de creştere) şi participă la
desfăşurarea proceselor vitale. De asemenea ele intervin şi în prevenirea unor afecţiuni. Cu excepţia
fierului şi a fluorului, aportul de minerale este în cantitate adecvată într-o dietă echilibrată.
• necesarul de alimente trebuie adaptat capacităţii digestive a sugarului
• necesitatea încurajării menţinerii alimentaţiei naturale pe o perioadă cât mai lungă de
timp, datorită avantajelor nutriţionale şi afective pe termen lung. Este indicată alăptarea
exclusivă până la 6 luni, după care se începe procesul de diversificare a alimentaţiei
Diversificarea alimentaţiei

Debutează în funcţie de greutatea sugarului şi

de tipul de alimentaţie al acestuia. Pentru cei
alăptaţi exclusiv este recomandată vârsta de 6
luni, dar se poate începe cu 1 – 2 săptămâni
mai devreme, mai ales dacă sugarul are
greutatea peste cea normală sau are scaun
doar la 3 - 4 zile. În aceste cazuri este
recomandată începerea diversificării cu supă
clară de legume, urmată de piureu de legume.
Pentru cei cu greutate sub medie se începe cu
făinos - cereale (fără gluten), fiertură de orez
sau zeamil în lapte. 
 Alimentatia la copii
Perioada copilăriei, perioadă în care procesele de creştere şi dezvoltare
înregistrează ritmuri diferite, implică nevoi nutriţionale specifice, inclusiv nivelul
caloric şi structura alimentaţiei. Regulile generale ale alimentaţiei sănătoase se
aplică şi în această perioadă, ţinând cont de aspectele specifice vârstei

Recomandări
• necesarul energetic reprezintă suma nevoilor energetice bazale, a celor legate de creştere şi de
activitatea fizică. El se calculează după formula:
NE (kcal/zi) – 1000 + 100 x vârsta (ani)

Vârstă Necesar caloric mediu Variaţii calorice posibile

Kcal/zi kcal/zi
1-3 ani 1300 900 - 1800

4-6 ani 1800 1300 - 2300

7-10 ani 2300 1700 - 3300

 • necesarul de principii nutritive – aportul alimentar trebuie să asigure o proporţie echilibrată de
principii nutritive, rspectiv 55 – 60% glucide, 25 – 30% lipide şi 15 – 18% proteine.
Necesarul de glucide
Este de 10 g/kg corp/zi şi va fi acoperit prin produse de panificaţie, circa 150 g, paste făinoase, fructe,
legume. Este preferat consumul de pâine din făină integrală, mai bogată în vitamine din grupul B.
% din
Vârstă Necesar Variaţii
valoarea
glucidic mediu glucidice calorică
g/zi posibile g/zi
143 – 168 g 100 – 222 g 45 – 53
1-3 ani
220 – 240 g 174 – 309 g 50 – 55
4-6 ani
Necesarul de lipide 322 – 351 g 228 – 483 g 55 – 60
7-10 ani
Este de 2 - 3 g/kg corp/zi, atât de origine animală, cât şi vegetală. Din totalul caloric acoperit de lipide 1
- 3% trebuie să fie reprezentat de acizi graşi esenţiali.
Vârstă Necesar lipidic Variaţii lipidice % din valoarea
mediu g/zi posibile g/zi calorică
1-3 ani 49 - 60 g 34 - 77 g 35 – 40
4-6 ani 58 – 68 g 42 - 87 g  30 – 35
7-10 ani 65 – 77 g 46 - 106 g  25 - 30
  Necesar mediu g/zi Variaţii posibile g/zi % din cantitatea
Vârstă de lipide totale
lipide lipide lipide lipide lipide lipide
animale vegetale animale vegetale animale vegetale
1-3 ani 37 - 45 g 12 - 15 g 26 - 58 g 8 - 19 g 75% 25%
4-6 ani 44 - 51 g 14 - 17 g 32 - 65 g 10 - 22 g 75% 25%
7-10 ani 49 - 58 g 16 - 19 g 35 - 80 g 11 - 26 g 75% 25%
Necesarul de proteine
Este de 1,2 g/kg corp/zi în prima copilărie şi de 1 g/kg corp/zi în perioada prepubertară. Din totalul
aportului proteic două treimi trebuie să fie de origine animală, principalele surse de proteine fiind
produsele lactate, carnea şi ouăle (1 ou la două zile). Carenţa proteică poate apare la copiii cu diete
vegetariene, alergii alimentare multiple, tulburări ale com-portamentului alimentar sau la cei proveniţi
din familii cu nivel socio-economic redus.
Vârstă Necesar proteic mediu g/zi Variaţii proteice % din valoarea
posibile g/zi calorică
1-3 ani 44 - 51 g 31 - 70 g 14 - 16%
4-6 ani 61 - 70 g 44 - 90 g 14 - 16%
7-10 ani 82 - 94 g 58 - 129 g 14 - 16%

  Necesar mediu g/zi Variaţii posibile g/zi % din cantitatea de

Vârstă proteine totale
proteine proteine proteine proteine proteine proteine
animale vegetale animale vegetale animale vegetale
1-3 ani 31 - 36 g 13 - 15 g 22 - 49 g 9 - 21 g 70% 30%
4-6 ani 40 - 46 g 21 - 24 g 29 - 59 g 15 - 31 g 65% 35%
7-10ani 49 - 56 g 33 - 38 g 35 - 77 g 23 - 52 g 60% 40%

Necesarul hidric este de 80 ml/kg corp/zi.

Necesarul de vitamine este acoperit prin alimentaţie în cazul dietelor echilibrate, cu excepţia
vitaminei D, care trebuie suplimentată. Aceasta este necesară pentru absorbţia intestinală a calciului şi
depozitarea acestuia în os, iar suplimentarea se face până la vârsta de 5 - 7 ani, în sezonul neînsorit, în
vederea profilaxiei rahitismului
Necesarul de minerale este acoperit în cazul dietelor echilibrate prin consumul de alimente din
toate grupele alimentare.
 Alimentatia la adolescenti
Adolescenţa este o perioadă importantă a dezvoltării umane, caracterizată de numeroase şi profunde
schimbări biologice, fizice, psihice, morale, etc, perioada în care dispar trăsăturile copilăriei, apar
caracterele sexuale secundare şi se desăvârşeşte în cea mai mare parte modelarea viitorului adult.
Caracteristic acestei etape sunt creşterea necesarului de nutrienţi datorită dezvoltării şi creşterii rapide
în înălţime, modificarea obiceiurilor alimentare şi a stilului de viaţă şi, posibil, necesitatea suplimentătii
aportului alimentar în anumite situaţii particulare - sport, tulburări ale comportamentului alimentar,
etc.
Recomandări
• necesarul energetic variază în funcţie de vârstă, sex, gradul activităţii fizice şi stadiul maturizării
sexuale. El este mai mare cu circa 50% faţă de adult ca urmare a unui metabolism bazal crescut, indus
de creşterile tisulare. Necesarul caloric trebuie să asigure atât activitatea fizică, cât şi nevoile specifice
creşterii (se adaugă 25 kcal/Kg corp/zi pentru procesul de creştere).
  Fete Băieţi
Vârsta 11 - 14 ani 15 - 19 ani 11 - 14 ani 15 - 19 ani
Necesar        
caloric mediu 2600 2800 3100 3500
Kcal/zi

Variaţii        
calorice 1800 - 3000 2000 - 3000 2200 - 3700 3000 - 3900
posibile
Kcal/zi
 • necesarul de principii nutritive este mai mare în această perioadă a vieţii, mai ales legat de acei
nutrienţi care au roluri esenţiale în procesele de creştere şi dezvoltare caracteristice perioadei.

Necesarul de proteine este legat mai mult de stadiul de dezvoltare decât de vârsta cronologică.

  Fete Băieţi
Vârsta 11 - 14 ani 15 - 19 ani 11 - 14 ani 15 - 19 ani
Proteine totale 89 - 101 g 96 - 109 g 106 - 121 g 120 - 137 g

Proteine animale 49 - 55 g 48 - 54 g 52 – 55 g 60 - 69 g

Proteine vegetale 40 - 46 g 48 - 55 g 54 – 66 g 60 - 69 g
% din cantitatea 55% / 45% 50% / 50% 55% / 45% 50% / 50%
proteinelor totale  

Necesarul de fibre alimentare
Necesarul de vitamine
Necesarul de minerale
este legat de rolul acestora în scăderea riscului de apariţie a
dislipidemiilor şi de dezvoltare a cancerului de colon la vârstă adultă.
Necesarul de fibre este de 35g/zi.
este mare în această perioadă, în special datorită creşterii necesităţilor
energetice. De aceea este nevoie de suplimentarea aportului de tiamină,
riboflavină şi niacină, posibil prin alimentaţie
sărurile minerale au rol foarte important în creşterea şi dezvoltarea
adolescentului, în special calciul şi fierul.
 Alimentatia in sarcina si
alaptare
Sarcina este o perioadă de importanţă remarcabilă din punct de
vedere nutriţional, o dietă corectă fiind importantă atât pentru
starea de sănătate a gravidei, cât şi pentru cea a produsului de
concepţie. Conform unor studii recente statusul nutriţional din
timpul sarcinii afectează nu numai sănătatea şi dezvoltarea
neurologică a nou-născutului, ci şi morbiditatea şi mortalitatea
acestuia la vârsta adultă.

Recomandări

• necesarul energetic este crescut în sarcină datorită nevoilor de asigurare energetică pentru
procesele metabolice intense ce au loc în această perioadă. Se recomandă creşterea
aportului caloric cu 300 kcal/zi, şi cu 500 kcal/zi la gravidele cu vârsta sub 18 ani.

Aportul energetic minim este de 36 kcal/kg corp/zi pentru utilizarea adecvată a proteinelor.
Aportul energetic trebuie calculat astfel încât creşterea ponderală să rămână optimă (NU se
mănâncă pentru doi!!). Creşterea ponderală optimă în timpul sarcinii este esenţială pentru
succesul sarcinii şi indică un consum caloric optim, fiind considerată un indicator al nutriţiei
materne.
Modificarea greutăţii femeii gravide este determinată de creşterea volumului
sanguin şi a lichidelor extracelulare, dezvoltarea unor structuri tisulare ale femeii
(uter, sâni), dezvoltarea produsului de concepţie şi a placentei şi sporirea
depozitelor materne de lipide şi proteine. Într-o sarcină normală câştigul ponderal
este de 11000 – 13000 g, distribuit astfel:
•3400 g greutatea fetală medie
•450 g placenta
•900 g lichidul amniotic
•1100 g creşterea în greutate a uterului
•1400 g creşterea în greutate a sânilor
•1800 g (1500 ml) creşterea volumului sanguin
•1800 - 3600 g depozite materne.

In prezent, se considera normala cresterea

ponderala cu 9-11Kg.
Recomandările nutriţionale generale pentru perioada de alăptare:

Secretia lactata este un proces consumator de energie, producerea a 100ml lapte

necesitand circa 85Kcal. Recomandari:

•continuarea unei diete echilibrate

•creşterea consumului de lichide – se recomandă consumarea unui pahar cu apă, suc sau
lapte de câte ori se alăptează şi la fiecare masă. Vor fi evitate băuturile cofeinizate
•evitarea mâncărurilor care pot altera gustul laptelui
•creşterea aportului caloric cu 500 kcal/zi
•suplimentarea aportului de proteine cu 15 g/zi
•necesarul de carbohidraţi şi lipide nu necesită modificări speciale
•creşterea aportului de calciu, în special în cazul lactaţiilor prelungite
 Alimentatia la varsta a treia
Îmbătrânirea poate fi definită din punct de vedere funcţional ca o pierdere
progresivă a funcţiilor biologice odată cu înaintarea în vârstă, proces ce
debutează odată cu maturizarea sexuală şi continuă în timp până la finalul
vieţii. Din punct de vedere demografic vârsta la care o persoană devine
bătrână este considerată în jur de 65 de ani. În prezent, datorită numărului
mare de persoane ce depăşesc această vârstă şi a heterogenităţii
demografice a acestora, se iau în considerare trei grupe de vârstă ale
bătrâneţii: între 65 - 74 ani (young old), 75 - 84 ani (old) şi peste 85 ani (old
old).

Recomandări

• necesarul energetic al persoanelor vârstnice se reduce datorită scăderii activităţii fizice odată cu
înaintarea în vârstă şi a scăderii metabolismului bazal (cu circa 10 - 20%) pe baza modificărilor
compoziţiei corporale

• necesarul de principii nutritive – aportul alimentar trebuie să asigure o proporţie echilibrată de

principii nutritive, respectiv 50 - 55% din glucide, 20 - 25% din proteine (preferabil din surse vegetale) şi
25 - 30% din lipide
Necesarul de glucide
Recomandările sunt relativ asemănătoare cu cele ale adulţilor, punându-se accent pe consumul
glucidelor complexe în vederea respectării unui aport adecvat de fibre alimentare, utile în combaterea
constipaţiei de care persoanele vârstnice suferă adesea. Se recomandă consumul frecvent de cereale,
pâine integrală, legume şi fructe, consumul zilnic recomandat de fibre fiind între 25 - 35 g/zi.
Necesarul de lipide
Consumul de lipide trebuie să furnizeze 25 - 30% din totalul caloriilor zilnice, acestea fiind surse de
energie şi acizi graşi esenţiali şi fiind necesare în absorbţia vitaminelor liposolubile. Se recomandă
consumul preponderent al lipidelor din surse vegetale, cu un aport de 8% de grăsimile saturate.
Restrângerea lipidelor sub 20% din totalul caloriilor afectează negativ gustul, saţietatea şi calitatea
dietei.
Necesarul de proteine
Recomandat este de 0,8 - 1,2 g/kg corp/zi. Acesta creşte în cazul bolilor consumptive şi în perioadele
de convalescenţă. Reducerea excesivă a aportului de proteine influenţează masa musculară, funcţia
musculară şi răspunsul imun, întârziind vindecarea rănilor şi prelungind convalescenţa.
Necesarul hidric

Consumul de apă trebuie să fie de cel puţin 30 ml/kg corp/zi, pentru a evita pericolul deshidratării.

Necesarul de vitamine si minerale

Vitamina D şi calciul sunt necesare menţinerii structurii osoase, care are tendinţa să se modifice odată
cu vârsta.
 Principalele recomandări nutriţionale
pentru vârstnici

Piramida alimentara este o exprimare grafica a standardelor nutritionale privind cantitatile si tipurile
de alimente ce trebuie consumate zilnic in scopul mentinerii santatii.