Regimul de curent continuu (c.c.

, DC)
Circuite liniare
Teorema Thevenin I U
tensiune pierduta pe RTh
+
Ugol
U
U = Ugol – I*RTh

-
0
0 Isc I

Cind la borne legam diferite circuite (liniare sau nu), curentul I si tensiunea U nu
sunt independente. Relatia intre ele este dictata numai de circuitul echivalat si ea
trebuie sa fie liniara pentru ca tot setul de ecuatii e liniar.

Tensiunea Thevenin este tensiunea de mers in gol a circuitului echivalat.

Cu bornele scurtcircuitate, obtinem Isc=ETh/RTh

Rezistenta Thevenin este RTh=ETh/Isc

1
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Circuite liniare
curent pierdut prin RN
Teorema Norton I U
+ I = Isc – U/RN
Ugol
U

-
0
0 Isc I

Curentul Norton este curentul de scurtcircuit al circuitului echivalat.

Rezistenta Norton este egala cu rezistenta Thevenin este RN=RTh=Ugol/Isc

Rezistenta "interna" intre bornele considerate

2
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Circuite liniare
Bateria "reala"
La curenti nu prea mari, tensiunea bateriilor este aproximativ independenta de curent. Ele pot fi modelate
cu surse ideale de tensiune (baterii ideale).
O aproximatie mai buna este o echivalare Thevenin, considerind ca bateria este un element liniar.

-
E r

sau prin simbolul standardizat in SUA pentru sursa de curent !

Acest dipol este reprezentat in manualele romanesti prin simboluri cit mai fanteziste

sau prin simbolul standardizat in SUA pentru sursa de curent !

3
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Circuite liniare
Teorema Milman

Daca un nod al circuitului este legat de alte noduri numai prin rezistoare, atunci
potentialul acelui nod poate fi exprimat simplu prin potentialele V1 ,V2 ,...,VM ale
nodurilor adiacente
VjM
R
j 1
V M j
1
R
j 1 j

M V Vj
Scriind ca KCL si legea Ohm pe fiecare rezistor obtinem  Rj
0
j 1

de unde rezulta imediat relatia Milman.

4
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Circuite neliniare
Teorema ????

Daca un nod al circuitului este legat de alte noduri

numai prin dipoli (liniari sau nu) care functioneaza ca
si consumatori, ce putem afirma despre potentialul
nodului respectiv ?

Vmin  min V1 ,V2 ,...,VM 

Notam
Vmax  max V1 ,V2 ,...,VM 
dipoli liniari sau neliniari

Vmin  V  Vmax
Stuatia de egalitate apare cind nodul este scurtcircuitat la nodul cu potential
maxim (sau minim).

Demonstratie prin reducere la absurd: KVL plus conditia de consumator

5
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Circuite neliniare
Teorema ????
+24 V
Aplicatie

Rezistoarele si tranzistorul sunt

consumatoare de energie electrica. V3
Potentialul maxim este +24 V iar
potentialul minim este zero (masa). V1
Daca in urma rezolvarii obtinem
pentru unul sau mai multe noduri V2
potentiale mai mari decit 24 V si mai
mici decit zero, rezolvarea este
sigur eronata.
V4

6
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Circuite neliniare

sursa ideala + rezistor U  E  I  R (1)

Doua relatii:
caracteristica neliniara a diodei I  f D (U ) ( 2)

1. Metoda grafica (precizie mai modesta, foarte utila pentru tratarea variatiei parametrilor)
E 1
Relatia (2) disponibila in forma grafica I vs. U. Punem si relatia (1) in aceeasi forma I  U
- R R
si o reprezentam pe acelasi grafic. Dreapta taie axele la I  E R si U  E

E R
Intersectia curbelor furnizeaza
solutia problemei (punctul de
functionare)

E 7
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Circuite neliniare

1. Metoda grafica

variatia tensiunii E
panta dreptei este -1/R si nu se modifica

E2 E1

E R1
variatia rezistentei R

intersectia dreptei cu axa I =0 este la E si nu se modifica

E R2

8
E
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Circuite neliniare

2. Metoda liniarizarii pe portiuni

1
ecuatia liniei drepte I  I0  U
rd
panta ei este 15 mA/50 mV, adica 0,3 -1
0,75 V
iar I0    225 mA
rd
In zona marcata putem utiliza pentru
dioda ecuatia

I  225 mA  0,3  1  U ( 2)
impreuna cu ecuatia pentru restul circutului

E 1
I  U (1)
R R

9
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Circuite neliniare
De la ecuatii la circuite
echivalente
Este preferabil sa lucram cu un circuit echivalent
pentru dioda.
Tensiunea pe ea este 0,75 V (cea de la curent nul)
plus tensiunea I*rd
I
+


3,33 
U
+
0,75 V
-
-
+
3,33 
U
+
0,75 V
-
-
10
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Problema rezolvata
1k
B C
Calculati potentialele nodurilor B,
C,D si E, curentii prin laturi si 5mA
+
efectuati bilantul energetic al 10V 2mA 1k 1k
circuitului alaturat. - E

Incepem cu bilantul curentilor la noduri

A 10mA
D

5 mA 1k 5 mA
B C
5 mA
3 mA 2 mA 10 mA
+ 5mA
10V 2mA 1k 1k
Puteam sa afirmam ca nu curge
- E curent spre masa fara sa facem
calcule ?
5 mA

A 10 mA 10mA
D
0 mA spre masa
11
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Problema rezolvata

Aplicam legea lui Ohm pe rezistori

5V
Calculam potentialele nodurilor 10 V 5 mA 1k 5 mA 15 V
B - + C
A-B 0 V+10V=VB 5 mA
3 mA 2 mA 10 mA
VB=10 V 5mA -
+
5V
10V 2mA 1k 1k 10 V
B-C 10 V+5V=VC -
- + E
5V
+
VC=15 V 5 mA

C-D 15 V+10V=VD 10mA

A 10 mA
D
VD=25 V 0V
25 V
A-E 0 V+5V=VE

VE=5 V

12
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Problema rezolvata

Puterea generata/consumata de surse ?

consuma 50 mW

5V
10 V 5 mA 1k 5 mA 15 V
B - + C
5 mA
3 mA 2 mA 10 mA
consuma 30 mW + 5mA -
5V
10V 2mA 1k 1k 10 V
-
- + E
5V
+
5 mA
consuma 20 mW
A 10 mA 10mA
D
0V
25 V

genereaza 250 mW

Sursele genereaza net (250-20-30-50 mW=150 mW

13
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Problema rezolvata

Cit consuma rezistoarele? consuma 25 mW

5V
10 V 5 mA 1k 5 mA 15 V
B - + C
5 mA
3 mA 2 mA 10 mA
+ 5mA -
5V
10V 2mA 1k 1k 10 V
-
- + E
5V
+
5 mA
consuma 100 mW
A 10 mA 10mA
D
0V
25 V

consuma 25 mW

Rezistoarele consuma in total (25+25+100) mW=150 mW

Energia se conserva !
Sursele genereaza net (250-20-30-50 mW=150 mW

14
Problema rezolvata

Determinati curentul I prin dioda si tensiunea U la bornele ei daca aceasta are caracteristica
statica din figura

70
65
60
+5 V 55
50
45
40
0,08 
35
I (A) 30
25
0,02  20
15
10
5
0
-5
-0.1 0.0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0
U (V)

15
Problema rezolvata

Determinati curentul I prin dioda si tensiunea U la bornele ei daca aceasta are caracteristica
statica din figura

1. Echivalarea Thevenin a divizorului

+5 V 0,02 
ETh  5 V  1V
0,02   0,08 
0,08 
0,02   0,08  0,0016  2
RTh    0,016 
0,02  0,02   0,08  0,1 

0,016 

1V

16
Problema rezolvata

Determinati curentul I prin dioda si tensiunea U la bornele ei daca aceasta are caracteristica
statica din figura

2. Inlocuirea divizorului cu circuitul echivalent

+5 V

0,016 
0,08 

1V
0,02 

3. Scrierea ecuatiilor
1 V-U 1
circuitul extern diodei I  I  62,5 A  U
0,016  0,016 

dioda I  f (U ) informatie disponibila grafic!

17
 Problema rezolvata

Determinati curentul I prin dioda si tensiunea U la bornele ei daca aceasta are caracteristica
statica din figura

4. Rezolvarea grafica a sistemului de ecuatii

1
Reprezentam pe acelasi grafic si functia I  62,5 A  U
70 0,016 
doua puncte usor de calculat
65
U  0 V; I  62,5 A 60
I  0 A;U  1 V 55
50
45
40
35
I (A)

30
25
20
15
I  12 A 10
5
0
-5
-0.1 0.0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.018
U (V) U  0,81 V
 Regimul variabil

In regimul de curent continuu distributiile de sarcini, curentii si potentialele

nu se modifica in timp.

Procesarea si transmiterea informatiei – tensiuni si curenti variabili in timp !

Variatia tensiunii sursei reprezinta o perturbatie a echilibrului dinamic.

Aceasta perturbatie nu se transmite instantaneu in circuit.

I M (t )  I N (t )
19
 Circuite cu parametri distribuiti

cablu coaxial – semnal TV

- u
+ u(d,t)
i i(d,t)
d

linii electrice de funcţii care depind atît de timp cît şi de

transmisie bifilare  poziţie

u i
 L  Ri  0
d t
Ecuaţiile care modelează linia sunt ecuaţii
i u
diferenţiale cu derivate parţiale (aici C  Gu  0
derivate la timp si derivate la pozitie) d t

20
 Circuite cu parametri distribuiti
u i
 L  Ri  0
d t
i u
C  Gu  0
d t

R, L, C şi G sunt, respectiv, rezistenta, inductanţa, capacitatea şi conductanţa de

pierderi raportate la unitatea de lungime

Modelarea circuitelor la frecvente foarte mari (lungimea de unda

comparabila cu dimensiunea circuitului (antene, linii de transmisie, etc.)

Propagarea are loc ca o unda, tensiunea si curentul fiind variabilele locale

21
 Regimul variabil

Daca variatiile sunt lente, putem considera ca rearanjarile au loc practic

instantaneu si

I M (t )  I N (t )

- u
+
i
d

d c
Conditia este ca T    
c d
unde T este perioada de oscilatie, d este dimensiunea circuitului iar c este
viteza luminii.
22
 Regimul variabil

Pentru frecvente nu prea mari putem considera ca circuitul trece "cuasistatic"

printr-o succesiuni de regimuri de curent continuu.

In acest caz, modelul utilizat este circuitul cu parametri concentrati:

fiecare rezistor are rezistenta lui, fiecare condensator are capcitatea lui,
fiecare inductor are inductanta lui. Acestea sunt interconectate prin
conductoare ideale, care au acelasi potential de-a lungul lor (variabil in timp)

Numai aceasta situatie va fi abordata in cursul nostru, ne vom limita la circuite

cu dimensiuni <1 m si frecvente sub 100 MHz.

c 3  108
  108 s 1  s 1
d 0,1

23
 Regimul variabil
Rezistorul in regim variabil

Chiar daca U s I variaza, avem nevoie de alegerea unor sensuri de referinta !

U (t )
I (t ) 
R
R este rezistenta de curent continuu !

Condensatorul in regim variabil

In c.c. U trebuie sa fie constanta.

deci sarcina este constanta, deci
curentul este si ramine nul

24
 Regimul variabil
dQ (t ) dU (t )
Condensatorul in regim variabil Q (t )  C  U ( t )  C
dt dt

dU (t )
I (t )  C 
dt

1 t C=1000 F
U (t )  U (0)   I (t ' )dt '
C0

Condensatorul este un dispozitiv cu memorie.

25
 Regimul variabil
Condensatorul in regim variabil

dU (t ) dU (t )
I (t )  C  I (t )    
dt dt

Tensiunea pe condensator nu poate avea variatii instantane.

Daca potentialul unei armaturi sufera o variatie instantanee, cealalta armatura

potentialul celeilalte armaturi se modifica instantaneu cu aceeasi valoare.

26
 Regimul variabil
Condensatorul in regim variabil

Condensatorul este un dispozitiv cu memorie.

27
 Regimul variabil
Condensatorul in regim variabil

Incarcarea si descarcarea unui condensator

t

U ( t )  U ( 0)  e RC

 
t

U (t )  Valim  1  e 
RC

 

28
 Regimul variabil
Inductorul (bobina ideala) in regim variabil

dI
U (t )  V1 (t )  V2 (t )  L 
dt

La c.c. derivata curentului e nula si asa este si tensiunea pe inductor. In c.c. inductorul
este un scurtcircuit

29
 Regimul variabil
Inductorul (bobina ideala) in regim variabil

dI dI (t )
U (t )  L  U (t )    
dt dt

Curentul prinr-un inductor nu poate avea variatii instantanee.

30
 Regimul variabil
Inductorul (bobina ideala) in regim variabil

R t
 t 
I L (t )  I 0  e L
 I0  e 

L

R
supraconductor >>2 ani

31
 Regimul variabil
Integratorul RC Daca Vout (t )  Vin (t )

tensiunea de iesire este proportionala

cu integrala tensiunii de intrare.

Ti  RC

32
 Regimul variabil
Integratorul RC Daca semnalul de intrare este periodic, dupa un
regim tranzitoriu si cel de iesire va fi periodic. Intr-o
perioada, sarcina totala primita de condensator e
nula (altfel nu s-ar repeta tensiunea de iesire)

t T
1 t T
 I (t ' )dt '  0  R  Vin (t ' )  Vout (t ' )dt '  0
t t

1 t T 1 t T
T t
Vin (t ' )dt '   Vout (t ' )dt '
T t

Media pe o perioada (sau numar intreg de

perioade) a tensiunii de iesire este egala
cu cea a tensiunii de intrare.

33
 Regimul variabil
Derivatorul RC Daca Vout (t )  Vin (t )

tensiunea de iesire este proportionala

cu derivata tensiunii de intrare.

dVin
Vout (t )  Td  Td  RC
dt
valabil pentru semnale lent variabile !

34
 Regimul variabil
Derivatorul RC Daca semnalul de intrare este periodic, dupa un
regim tranzitoriu si cel de iesire va fi periodic. Intr-o
perioada, sarcina totala primita de condensator e
nula (altfel nu s-ar repeta tensiunea de iesire).

t T
1 t T
 I (t ' )dt '  0  R  Vout (t ' )dt '  0
t t

1 t T
T t  Vout (t ' )dt '  0

Media pe o perioada (sau numar intreg de perioade) a tensiunii de iesire este

nula.

35
 Regimul variabil
Ecuatiile diferentiale care descriu comportarea condensatoarelor si inductoarelor
sunt liniare in derivatele curentilor si potentialelor.

(o functie ne-derivata este considerata formal derivata ei de ordin zero)

Circuitele RLC sunt descrise de un sistem de ecuatii diferentiale liniare

Astfel de circuite sunt numite liniare

Aceste circuite arata o proprietate remarcabila cind sunt excitate cu o sursa

ideala de tensiune (sau curent) cu variatie sinusoidala.

36
 Regimul variabil
Dupa un regim tranzitoriu, toate potentialele si toti curentii evolueaza sinusoidal cu
frecventa excitatiei.

Difera doar amplitudinile si fazele acestor sinusoide.

Acesta este regimul sinusoidal permanent (curent alternativ, a.c.)

demonstratie cu circuite RC v2.vi!

37