Amplificatoare

Amplificatoare de tensiune ideale

ZG

~ ~ RS

Impedanta de intrare a Impedanta de iesire a

amplificatorului este infinita. amplificatorului este nula.

Repetorul pe emitor
Z inB     re  RE || RS 
cu bootstrap si impedanta de
intrare in amplificator ajunge
aproape de aceasta valoare
Zin de ordinul M !
RB
Z out E  re 

RB  Z G || RB1 || RB 2
cind este excitat cu un generator cu
impedanta nula, impedanta de iesire a
repetorului coboara pina la valoarea lui re.
Zout de ordinul ohmilor !

Singurul inconvenient: nu amplifica variatiile de tensiune, doar le repeta ! 1

 Etajul cu sarcina distribuita

VB
I C  I E  cadere de tensiune pe RE in repaus cel putin 1-2 V
re  RE
I C  RE  2 V
VC  Valim  RC  I C   RC  I C RE
I C  re  25 mV  80
VC RC re
AV   I C  RC  1015 V
VB re  RE
R
AV   C cu eroare 1-2 %
RE
AV  5...8 2
 Etaj cu emitorul la masa, polarizare cu un rezistor
RC
AV 
re  RE
Punem rezistenta RE de valoare zero pentru
a obtine amplificarea maxima!
RC RC  I C
AV  
re VT
U U 1V U
AV  RC  RC   40  RC
VT 1 V 25 mV 1V

Modulul amplificarii = 40 inmultit cu valoarea in volti a tensiunii de repaus pe

rezistenta din colector

Daca alegem ca potentialul de repaus al colectorului sa fie la Valim/2 pentru a avea

rezerva in ambele sensuri, modulul amplificarii maxime = 20 inmultit cu valoarea in volti
a tensiunii de alimentare.

Cu alimentare de 10 V - amplificare 200, cu alimentare de 24 V – amplificare 480

3
 Etaj cu emitorul la masa, polarizare cu un rezistor
Dezavantaje IC
Valim  RB  0,6 V  0

V  0,6 V RC  I C
I B  alim AV 
RB VT
IC  I B  
Dezastru:  are o imprastiere foarte mare, VC va
avea o imprastiere foarte mare mare, AV va avea
o imprastiere foarte mare mare

In plus, cu un curent de baza constant

(variatia tensiunii BE <<Valim )

curentul de colector creste puternic

cu temperatura, ducind tranzistorul in
saturatie

4
 Etaj cu emitorul la masa, polarizare cu sursa ideala de
tensiune
Pastram constanta tensiunea baza-emitor
Dezavantaje Cu VBE constant IC creste cu 10 % pe fiecare grad!

La o incalzire cu 8 grade curentul de colector se

dubleaza si tranzistorul intra in saturatie !
incalzire
cu un
grad

Pentru revenire VBE ar trebui micsorat cu 2 mV pe grad

5
 Etaj cu emitorul la masa, polarizare cu sursa ideala de
tensiune
Solutia
Introducerea unei rezistente in circuitul emitorului
E B  0,6 V
IC  independent de 
RE

VBE  E B  I C  RE
I C  f (VBE )

IC este mai mic de 2 mV/RE !

I C 2 mV RE 2 mV
  
IC RE U RE U RE

Cu 2 V pierduti in repaus pe RE curentul de colector variaza cu mai putin de 0,1% pe grad !

6
 Etaj cu emitorul la masa, polarizare cu divizor rezistiv

RB 2
Solutia practica Valim   0,6 V
RB1  RB 2 E B  0,6 V E  0,6 V
IC    B
R || R R || R RE
RE  B1 B 2 RE  B1 B 2
 
RB1 || RB 2    RE IC aproximativ independent de 

RC
AV 
RE

U RC U RC
AV  
U RE 2 V

Modulul amplificarii este drastic limitat!

7
 Etaj cu emitorul la masa doar in c.a.
Putem, totusi, mari amplificarea pastrind stabilitatea termica si independenta de  ?

Independenta de  este o chestiune de c.c. (frecventa nula)

Variatiile temperaturii sunt foarte lente (frecvente foarte, foarte mici)
Semnalul care trebuie amplificat are frecvente mult mai mari !
Trebuie ca rezistenta RE sa fie vazuta de semnal aproximativ ca un scurtcircuit

Curentul continuu trece integral prin rezistenta, curentul alternativ trece aproape integral
prin condensator
RC
AV  
Emitorul este legat la masa in alternativ re 8
 Amplificatorul cu emitorul la masa in c.a.
La frecventa de lucru  impedanta
condensatorului trebuie sa fie <<RE
1 Astfel, curentul alternativ va trece
 RE
C aproape integral prin condensator
re este in serie cu condensatorul

1 Curentul alternativ de emitor "vede"

 re
C doar pe re.
R I R
AV  C  e C C
re kB  T
1
CE AV  Amplificarea scade cu 10% la
T incalzirea cu 30oC

AV  I C  IC
Functionare liniara numai daca  1
IC
Daca IC evolueaza intre 0,2 mA si 1,8 mA. re merge intre 125  si 14 . Cu RC=5
k, amplificarea de semnal mic are valorile 40 si 357 la capetele intervalului, cu
un raport intre ele de aproape 9. Semnalul va fi puternic distorsionat.
9
Amplificatorul cu emitorul la masa in c.a.
Impedanta de intrare

Cu un curent de colector de 1 mA si
Z inB    re =200 impedanta de intrare in baza
este de numai 5 k

Impedanta de iesire

Colectorul este legat la o sursa de curent comandata

de la intrare si la masa prin RC. Fara excitatie la intrare
IC este constant si impedanta de iesire este egala cu
CE RC. Aceasta are valori de ordinul k

10
 Amplificatorul cu emitorul la masa in c.a.
Liniaritatea AV  I C

Functionare liniara numai daca

 IC  IC
 1  10 %
IC IC  VBE  5 mVVV
Amplificator de semnal mic, variatiile la iesire nu pot fi mai mari de +/-
1V daca dorim ca semnalul sa nu fie distorsionat simulare mitor la masa.ckt
11
 Amplificatorul cu emitor comun
Arta compromisului RC
AV 
re  RE c.a .

In c.c. R1  R2 R1

In c.a. re  R1 re  R1 || R2

ajustarea amplificarii fara modificarea regimului de repaus !

12
 Amplificatorul cu emitor comun
Ce am sacrificat ?

RC RC
Amplificarea maxima este AV  Cu rezistenta in emitor AV 
max
re re  RE c.a .
AV re 1
  Amplificarea s-a micsorat de 1  RE c.a . re ori
AV max re  RE c. a . 1  RE c. a . re

Ce am cistigat ?
Impedanta de intrare in baza este mai mare Z inB     re  RE c.a . 
Dependenta de temperatura a amplificarii este mult mai slaba
RC
AV  re  T dar rezistenta RE c.a. este mult mai stabila termic!
re  RE c.a .
Liniaritatea este mult mai buna
Fie RC=5 k . Daca IC evolueaza intre 0,2 mA si 1,8 mA. re merge intre 125  si 14 .
Cu emitorul la masa in c.a., amplificarea de semnal mic are valorile 40 si 357 la
capetele intervalului, cu un raport intre ele de aproape 9. Semnalul va fi puternic
distorsionat. Daca punem RE c.a=100  amplificarea are la capetele intervalului valorile
22 si 43, cu un raport intre ele mai mic de 2. Distorsiunile vor fi mult mai mici.
Amplificatorul poate prelucra si semnale de nivel mai mare 13
 Amplificatorul cu emitor comun
Efectul rezistentei de sarcina

Pina acum au fost considerate doar impedantele de intrare si amplificarile cu iesirea in gol
(fara sarcina).

Sarcina este cuplata in c.a. intre colector si masa. Tranzistorul are in colector o sursa de
curent comandata de portul emitor baza.
In concluzie, prezenta sarcinii nu afecteaza impedanta de intrare.

Efectul asupra amplificarii poate fi calculat in doua moduri

RS RS
1. Abordarea generala Vout sarcina  Vout gol   Vout gol 
RS  Z out RS  RC
RC RS R || R
AV sarcina    C S
re  RE c. a . RS  RC re  RE c.a .

2. Prezenta sarcinii nu va modifica variatiile IC deoarece sunt produse de o sursa de curent

Aceste variatii trec acum spre masa prin combinatia paralela RC cu RS. Nu avem decit sa
inlocuim in formula amplificarii in gol pe RC cu valoarea echivalenta a combinatiei.
RC R || R
 C S
re  RE c.a . re  RE c.a . 14
 Problema

5V

2V 7V
1,4V

IE=1,4 V/2,8 k0.5 mA

IC=0.5 mA

I divizor=12 V/90 kmA

Vmedian=0.133mA*15 k2V

15
 Problema

re=50 ohmi |A|=10000 ohmi/150 ohmi=67

Reac=100 ohmi
Asarcina=30

16
 Amplificatorul cu emitor comun

990 mV

33mV

ZinB=beta*(re+REca)=300*150 ohmi=45 kiloohmi

Zin=(75||15||45) kiloohmi=9,9 kohmi

17