Amplificatoare de tensiune

Amplificarea

ZG

~ RS

~
Amplificarea – marime complexa, adimensionala A  A  e j
modulul |A| - de cite ori e mai mare amplitudinea la iesire
faza - cu cit este defazat semnalul de iesire in raport cu cel de intrare

Daca faza  este zero sau 180o, amplificarea este reala. Amplificare pozitiva –
iesirea este in faza cu intrarea. Amplificare negativa – semnalul este inversat pe
axa tensiunilor.

1
 Amplificatoare de tensiune

Amplificarea in c.c. (la frecventa zero)

Nu impartim valorile de repaus ci variatiile masurate de la aceste

valori de repaus !

2
 Amplificatoare
Impedanta de intrare

Iin Iin
ZG ZG

+ +
~ Uin RS ~ Uin Zin
- -

Daca variatiile tensiunii de intrare in faza cu variatiile curentului de intrare –

impedanta de intrare este reala si pozitiva
U in
Z in 
 I in

La frecvente nu foarte inalte aceasta conditie poate fi indeplinita cu buna

aproximatie.

Amplificatorul se comporta la intrare ca o rezistenta de valoare Zin.

Impedanta de intrare Zin poate sa depinda de valoarea rezistentei de sarcina !

3
 Amplificatoare
Importanta impedantei de intrare
Iin
ZG

+ Z in 1
~ Uin Zin U in   U G   U G
- Z in  RG 1  RG Z in

Variatile de tensiune de la intrare sunt mai mici decit cele produse de

generatorul de semnal!

Ideal ar fi Zin>>RG. In aplicatii Zin>10RG.

4
Impedanta de iesire
Amplificatoare
Iout
ZG Zout

+
~ RS ~ Uout RS
-

Zout este impedanta de iesire a amplificatorului. Aceasta poate sa depinda de

impedanta generatorului.
Zout este utila ca sa calculam efectul modificarii rezistentei de sarcina.

Fie AVgol amplificarea de tensiune in gol (sarcina are rezistenta infinita) si AVS
amplificarea cu sarcina.
RS 1
AVS  AVgol   AVgol 
RS  Z out 1  Z out RS

In aplicatii RS>10Zout

5
 Amplificatoare

Amplificatoare de tensiune ideale

Impedanta de intrare a amplificatorului este infinita. Curentul absorbit de la

generatorul de semnal e nul. La intrarea amplificatorului gasim tensiunea de
mers in gol a generatorului. Impedanta generatorului nu are nici o relevanta.

Impedanta de iesire a amplificatorului este nula. Amplificatorul se comporta la

iesire ca o sursa ideala de tensiune. Valoarea rezistentei de sarcina nu
afecteaza tensiunea de iesire.

ZG

~ ~ RS

6
 Amplificatoare cu tranzistoare

baza comuna emitor comun

cu sarcina distribuita

7
 Amplificatoare cu tranzistoare
Cum modelam tranzistorul ?

IB

B IB

+ 0,6 V
-

E
I E  I C  I B  I C  (1  1  )  I C
VE  VB  Vin repetor
VE
I E  VC  Valim  I C  RC   I C  RC
RE
RC
VC   Vin amplificator inversor
RE
8
 Repetorul pe emitor
(amplificatorul cu colector comun)

VE  VB  0,6 V

Functioneaza si la frecventa zero !

VE
AV  1
VB

domeniu permis

9
 Repetorul pe emitor
(amplificatorul cu colector comun)
VE Care este utilitatea ?
AV  1
VB

variatiile de tensiune pe
sarcina sunt doar 10% din
variatiile in gol

variatii ale intensitatii luminoase

Acum intervine impedanta de

intrare a repetorului

10
 Repetorul pe emitor
(amplificatorul cu colector comun)
Impedanta de intrare
I C I E VE VB
I B    
    RE   RE
VB
Z in B     RE
I B
Rezistenta din emitor este
"vazuta"dinspre baza ca fiind
multiplicata cu  !

ZinB are cel putin 200 k, de 10 ori mai mult

decit generatorul de semnal. Astfel,
ZinB generatorul nu mai este scurtcircuitat si
semnalul produs apare practic integral baza
tranzistorului si este repetat in emitor.
11
 Repetorul pe emitor
(amplificatorul cu colector comun)
Impedanta de intrare
Condensatoarele au capacitati suficient de
mari astfel incit la frecventele de lucru au
impedante neglijabile.
In c.a. rezistenta de sarcina apare in
paralel cu cea din emitor

Iin curge la masa prin trei cai, trei

impedante in paralel

RE||RS

12
 Repetorul pe emitor
(amplificatorul cu colector comun)
Impedanta de intrare

RE RS
Z inB     RE || RS    
RE  RS

RB1RB 2
Z in  RB1 || RB 2 || Z inB  || Z inB
RB1  RB 2
Pentru ca punctul de functionare sa nu depinda de b, trebuie ca RB1 || RB 2  10 RE
9 zecimi din Iin sunt pierdute prin rezistentele de polarizare, numai o zecime merge in
baza tranzistorului !

13
 Repetorul pe emitor
(amplificatorul cu colector comun)
Impedanta de intrare

Consecinte

RE=10 k RB1|| RB2 =100 k

=200

ZinB=2000 k

Zin=100 k

Divizorul rezistiv de polarizare "scurtcircuiteaza" intrarea in tranzistor !

Solutii
1. bobina de soc intre divizor si baza, semnalul aplicat in baza – scumpa si nepractica
2. polarizare cu sursa de curent – punctul de functionare va depinde dramatic de 
3. metoda bootstrap

14
 Repetorul pe emitor
(amplificatorul cu colector comun)
Metoda bootstrap

=100

Z in  Z inB
Vin
Reteaua de polarizare nu
mai scurtcircuiteaza in
curent alternativ intrarea
Vout in tranzistor !

15
 Repetorul pe emitor
(amplificatorul cu colector comun)
Impedanta de iesire
Putem calcula impedanta de
Iout
Zout iesire punind tensiunea
generatorului nula (el devine
+
scurtcircuit) si aplicind la iesire
~ Uout variatia de tensiune V.
- Determinam variatia de curent
prin sursa.

Curentul injectat de sursa merge la masa prin doua cai, rezistenta din emitor RE si prin emitorul tranzistorului.

C
Z out  RE || Z outE
RB baza
VB  VE   RB  I B    I E IB
 B IB
RB
Z outE 
 + 0,6 V
-
RB  Z G || RB1 || RB 2
E
Impedanta de iesire este mai mica decit ZG/ 16
Adaptarea de impedanta

17
 C Modelul cu re

IB
valabil pentru polarizare si variatii
B IB

+ 0,6 V
-

E dI C IC
IC  I S  e VBE VT 
numai pentru variatii dVBE VT
un model mai exact
numai pentru variatii mici VT
VBE   I C
IC
VT  IC
re  VBE  re  I C  re  I E C
IC
IB
VB emitor "intern"
I B
B V B
Modelul cu re E'
re

I E E
18
 Analiza cu modelul perfectionat
amplificarea
La emitorul intern amplificarea este 1 dar noi avem acces
doar la emitor.
re este in serie cu RE si formeaza un divizor rezistiv

RE 1 re
AV    1
RE  re 1  re RE RE
Daca avem si sarcina cuplata capacitiv RE se inlocuieste
cu RE || RS

Cit de mari pot fi variatiile pentru ca forma de unda sa nu fie distorsionata ?

In repaus avem 10 V pe rezistenta RE de 10 k , IC= 1mA, 20 V tensiunea de

alimentare. Presupunem ca IC evolueaza intre 0,2 mA si 1,8 mA. re merge intre 125 
si 14 Amplificarea de semnal mic are valorile 0,988 si 0,999 la capetele
intervalului, modificindu-se doar cu 1%.

19
 Analiza cu modelul perfectionat
amplificarea
La emitorul intern amplificarea este 1 dar noi avem acces
doar la emitor.
re este in serie cu RE si formeaza un divizor rezistiv

RE 1 re
AV    1
RE  re 1  re RE RE
Daca avem si sarcina cuplata capacitiv RE se inlocuieste
cu RE || RS

impedanta de intrare re este in serie cu RE

 R R 
Z inB     re  RE || RS      re  E S 
 RE  RS 
R R
Z in  RB1 || RB 2 || Z inB  B1 B 2 || Z inB
RB1  RB 2
20
 Analiza cu modelul perfectionat
impedanta de iesire

 IC
C

IB
VB  IB
B  VB
E'
re

 IE E
Z out  RE || Z outE
Privind in emitorul tranzistorului
vedem rezistenta re

RB
Z out E  re 

RB  Z G || RB1 || RB 2

Chiar cu un generator ideal (ZG=0), impedanta de iesire nu poate fi coborita sub re !

21