Istoria electronicii

600 BCE: Chihlimbarul, Grecia antica

221–206 BCE: Busola magnetica, China

1600: Gilbert and the Lodestone

De Magnete, Magneticisque Corporibus,

et de Magno Magnete Tellure

Masini electrostatice

1745 Butelia de Leyda

1
 Istoria electronicii

1789 Luigi Galvani

1790 Pila (bateria) Volta

2
 Istoria electronicii

Curgerea sarcinilor avea loc in mod continuu intr-un circuit complet!

CURENT CONTINUU !

1820 Oersted

1825 Sturgeon, electromagnetul

3
 Istoria electronicii

1831 Faraday

1835 Releul

Telegraful electric

4
 Istoria electronicii

1839 Johann Philipp Wagner

1847 Christian Ernst Neeff

1836-1839

1876 Telefonul

5
 Istoria electronicii

1889 Oliver Lodge

1887 Hertz

6
 Istoria electronicii

1835 – 1895 Cohererul

1895 Marconi

7
 Istoria electronicii

1894-1902 Mustata de pisica – detectorul cu galena

8
 Istoria electronicii

1904 Fleming, dioda

1906 Lee de Forest, audionul

9
 Istoria electronicii
Diode, triode, pentode...

1925 Televiziunea

1946 Eniac, 17 468 tuburi !

10
 Istoria electronicii

1947 Tranzistorul bipolar

1959 Tranzistorul MOSFET

1959 Circuitul integrat

1970 Microprocesorul

11
 Idealizari

Idealizare: Cimpul electric al unui condensator NU se intinde in afara lui si, astfel,
nu interactioneaza cu exteriorul.

12
 Idealizari

Idealizare: Cimpul magnetic al unei bobine (inductor) NU se intinde in afara ei si

nu interactioneaza cu exteriorul.

13
 Idealizari

Forte necoulombiene actioneaza NUMAI IN INTERIORUL unui element

(generator de energie, bobina) astfel incit putem utiliza conceptul de potential
electric atita vreme cit nu suntem interesati de functionarea interna a elementului
respectiv.

"Circutul electric" contine toate acestea sunt idealizari, ingineria lucreaza cu

aproximatii adecvate scopului.

14
 Potentialele intr-un circuit

Putem alege arbitrar punctul unde

potentialul e nul. E convenabil sa
alegem ca referinta de potential un
nod din circuit, numit masa (GND).
Semnificatie fizica au doar
diferentele de potential.

Semnificatie fizica au doar diferentele de potential. Daca schimbam nodul de

referinta, toate diferentele de potential isi pastreaza valoarea. Diferenta de
inaltime intre Sinaia si Bucuresti este aceeasi de oriunde am masura inaltimile.

Analogie hidraulica, labview 15

 Potentialele intr-un circuit
Cine produce potentialele?

Generatorul produce o separare a sarcinilor electrice, la borne apar sarcini

in exces (nete) pozitive si negative. Acestea produc un cimp "electrostatic"
sub influenta caruia electronii (negativi) sunt impinsi prin circuit catre
borna pozitiva a generatorului.

Dupa un scurt regim tranzitoriu, apar de-a lungul circuitului distributii de

sarcina neta care prouc cimpul electric necesar fortarii in continuare a
miscarii electronilor. Cimpul electrostatic in circuit NU este produs de
sarcinile de pe bornele generatorului ci de sarcinile locale!

Generatorul continua sa separe sarcini, care se intorc prin circuit.

Intensitatea curentului intr-un punct al circuitului: numarul de sarcini

elementare ce trec intr-o secunda inmultit cu sarcina elementara

16
17
Cu exceptia unor cazuri "patologice", se ajunge la un echilibru dinamic. Distributiile
de sarcina ramin constante in timp (deci si cimpul si potentialele). De asemenea,
curentii ramin constanti.
Acest regim special este numit regim de curent continuu.

+100V
+100V

S1
S1

R1
R1
300k
300k

C1
330nF C1
330nF

bec cu neon

a) b)

Desi generatorul asigura la borne o diferenta de potential constanta, in circuitul cu

bec cu neon nu se ajunge niciodata la regimul de curent continuu.

18
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Sensul curentului

Deplasarea sarcinilor intr-un electrolit

Deplasarea spre stinga a sarcinilor pozitive

produce aceleasi efecte electrice si magnetice
ca deplasarea spre dreapta a sarcinilor negative.
E obligatoriu sa spunem ca cei doi curenti au acelasi sens.

Dar care sens?

Sarcina neta a unui electrod situat in stinga ar creste din doua motive
- sosesc la el sarcini pozitive
- pleaca de la el sarcini negative

Este logic sa consideram ca sarcina creste in stinga pentru ca aici soseste un

curent electric.

19
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Sensul curentului

Cind curentul este produs de miscarea sarcinilor pozitive, curentul

electric are sensul miscarii

Cind curentul este produs de miscarea sarcinilor negative,

curentul electric are sensul opus sensului miscarii sarcinilor.

Cind cunoastem tipul purtatorilor si sensul miscarii, cunoastem sensul

actual al curentului.

20
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Curentul si tensiunea – marimi cu semn (algebrice)

Cind analizam un circuit, nu stim de la inceput valorile potentialelor nodurilor si

curentii prin ramuri.

Cu potentialele e simplu: alegem nodul cu potential zero si notam celelalte

potentiale cu V1, V2, ....
Daca din ecuatii V2 rezulta minus 5 volti, aceasta este valoarea lui.

Pentru curentii la care nu stim sensul actual, alegem un sens de referinta.

Daca din ecuatii rezulta I5=-3 mA, inseamna ca sensul actual este invers celui
de referinta.
IN=5 mA
IN= -3 mA

5mA 3mA

21
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Curentul si tensiunea – marimi cu semn (algebrice)

O situatie speciala apare pentru tensiune (diferenta de potential). In general
se noteaza UAB=VA-VB dar conventia nu e obligatorie si de multe ori U nu are
indici care sa arate explicit cele doua puncte (de exemplu Uin).
E nevoie de o polaritate de referinta, care sa fie aratata grafic !

U e pozitiv daca este mai U e pozitiv daca este mai

mare potentialul de la coada mare potentialul de la virful
sagetii ! (multi autori, inginerii sagetii ! (unii autori)
romani...) 22
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Curentul si tensiunea – marimi cu semn (algebrice)

Conventia care elimina orice

confuzie, semne + si – pe arcul de
curba.

Aceste semne vin din relatia de definitie a lui U

U=+VA-VB

potentialul nodului A intra cu semnul + in relatia de definitie, potentialul nodului B

intra cu semnul -. Aceasta nu inseamna ca VA ar fi pozitiv si VB ar fi negativ!
23
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
In analiza circuitelor, este irelevant tipul purtatorilor, nu lucram cu sensul
miscarii lor ci cu sensul curentului. Pentru considerente energetice, putem sa
ne imaginam ca sarcinile care curg sunt pozitive

In generatoare, curentul circula de la

potential coborit la potential ridicat.
Generatorul mareste energia potentiala
a purtatorilor. Situatia este similara cu
aceea a unei pompe: intra lichid la
presiune mica si iese lichid la presiune
mare.

In consumatoare, curentul circula de la

potential ridicat la potential
coborit.Energia potentiala a purtatorilor
scade pentru ca o parte este transmisa
consumatorului. Situatia este similara cu
aceea a unei conducte pline cu material
poros: intra lichid la presiune mare si
iese lichid la presiune mica.
24
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Intr-o portiune neramificata, curentul este acelasi in orice punct.

Daca nu ar fi asa, in figurile de mai sus sarcina electrica din portiunea MN

s-ar modifica in timp, deci nu am fi in regim de c.c..

25
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Legea curentilor (Kirchhoff I, KCL)

- sarcina electrica se conserva

- sarcina nu se poate acumula la nod
pentru ca s-ar modifica potentialul

I1  I 4  I 2  I 3  I 5
Suma curentilor care intra intr-un nod este egala cu suma
curentilor care ies din nod.

Ij  Ij
intra ies

cazul trivial = portiunea neramificata

~
Daca trecem la alte variabile I j   I j dupa cum curentul intra sau (respectiv) iese
~
 j 0
I
26
toti curentii
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Legea tensiunilor (Kirchhoff II, KVL)

Daca nu "intram" in interiorul elementelor de

circuit, cimpul electric este coulombian lucrul
mecanic  q  U j pe orice contur inchis e nul.

KVL: Pe orice bucla a circuitului suma algebrica a variatiilor de

potential este nula.

Alegem un sens de parcurgere a buclei si o parcurgem integral luind cu +

variatiile care cresc potentialul si cu – variatiile care scad potentialul. Suma
trebuie sa fie nula.
27
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Legea tensiunilor (Kirchhoff II, KVL)

Aplicarea legii a II-a alui Kirchhoff este perfect

echivalenta cu asocierea unui potential pentru fiecare
nod.
V1 V2

Variabilele nu mai sunt cele cinci tensiuni ci patru

potentiale (unul trebuie luat egal cu zero)

V5 V3
V4

28
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Exprimarea potentialului unui nod

Pornim de la un nod cu potentialul cunoscut

V1 V2 (sa zicem V4) si mergem in ce sens dorim
spre nodul cu potential necunoscut V2.

Adunam la potentialul nodului de pornire

variatiile intilnite (cu semnul respectiv). Suma
V5 V3 obtinuta este potentialul nodului final.
V4

V4  U D  U C  V2

V4  U E  U A  U B  V2
29
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Dipol – element de circuit cu doua borne

Dipol pasiv = consumator, indiferent de polaritatea si valoarea tensiunii

Observati sensul de referinta al curentului, este

legat de polaritatea de referinta a tensiunii:
dipol curentul intra la borna de potential ridicat.
Conventia este in acord cu situatia reala pentru
consumatori.

Marimile U si I nu sunt independente, unui dipol nu i se pot impune

independent curentul si tensiunea.
I=f(U)

graficul I vs. U – caracteristica curent tensiune

30
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

U I 0 consumator

dipol
U I 0 generator

Marimile U si I nu sunt independente, unui dipol nu i se pot impune

independent curentul si tensiunea. Curentul e functie de tensiune I=f(U).

generator consumator

Caracteristica curent-tensiune

consumator generator

31
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Exemplu: fotodioda (celula solara)

I
+

lumina
U consumator

Iluminata, poate functiona

generator
atit ca un consumator cit si
ca un generator, depinzind
de circuitul legat la borne!
consumator

32
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

consumator

dipol pasiv

generator

consumator

Pentru ca un dipol sa fie pasiv (sa functioneze doar ca un consumator) este

obligatoriu ca graficul caracteristicii sa treaca prin origine)

I U 0 0

33
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Dipoli pasivi (consumatori)

dipol

I vs. U – caracteristica curent tensiune

In general, dipolul nu este simetric, daca ii

inversam bornele curentul nu regasim aceeasi
pereche (U,I). Bornele trebuie marcate diferit, I ( U )   I (U )
pentru identificare.

In general, caracteristica nu este o linie dreapta

34
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Pentru dipolii pasivi "obisnuiti" functia este strict monotona.

dI dU  0

dI dU  0
Exceptii: dispozitive utilizate pentru generarea
oscilatiilor!

diac
dipol pasiv simetric !
35
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Dipoli pasivi

Legea lui Ohm. Rezistori

Cea mai simpla dependenta posibila

Legea Ohm (1827): Curentul este

proportional cu tensiunea
echivalenta cu U I independent de curent

Intilnita la marea majoritate a materialelor conductoare, proprietate de material,

nerespectata la curenti foarte mari!
Singura caracteristica de dipol pasiv cunoscuta pina la aparitia dispozitivelor
electronice
Consecinta: prezentata eronat in multe manuale ca lege fundamentala a circuitelor
electrice.

Relicva istorica: legea lui Ohm pentru intregul circuit. Cu aceasta nu se poate
descrie nici macar alimentarea unui LED de la o baterie! 36
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Limbajul arhaic al fizicii

Orice dipol pasiv = rezistor

Raportul U/I =rezistenta, chiar daca depinde de curent
Dipol ce respecta legea Ohm = rezistor ohmic

Limbajul modern

Rezistor = dipol ce respecta legea Ohm

Rezistenta = raportul U/I ce nu depinde de curent
Diodele, tranzistoarele, diacele sunt dispozitive pasive dar nu rezistoare
I
U P I P rezistenta statica in punctul P de pe
caracteristica
Dipolii neliniari nu sunt descrisi cu evolutia acestei marimi
U  I rezistenta incrementala (diferentiala, dinamica) in
jurul punctului P
U

37
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Legea lui Ohm. Rezistenta electrica

Legea Ohm: Curentul este proportional cu tensiunea

echivalenta cu U I independent de curent

U
R I
R

Rezistenta este o marime pozitiva

Atentie la respectarea conventiei de sensuri !

Vamonte Vaval
I Vamonte  Vaval
I
R

38
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Generatoare

Intr-un dipol care genereaza energie electrica intra un curent pe la borna de

potential coborit si iese pe la borna de potential ridicat.

I Folosim aceasta informatie pentru

+ definirea sensurilor de referinta
generator U (conventie de generator). Ea este inversa
-
I celei utilizate la dipolii pasivi.

Celula solara

Exploatarea aproape de
punctul Pm unde puterea U*I e maxima

Dependenta neliniara
39
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Generatoare

Primele generatoare de c.c: elementele electrochimice (pile, baterii)

La acestea, tensiunea la borne ramine aproape constanta daca valoarea

curentului nu este prea mare

Bateria ideala = tensiunea la borne independenta de valoarea curentului

Echivalentul modern: sursa ideala de tensiune

Cealalta borna a sursei este legata

la masa dar borna si legatura nu
este reprzentata pe scheme

40
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Generatoare

celula solara

Curentul – independent de tensiune

Sursa ideala de curent

41
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Generatoare

Surse ideale de tensiune cu tensiuni diferite nu pot fi legate in paralel.

Surse ideale de curent cu intensitati diferite nu pot fi legate in serie.

Sursele ideale de tensiune si curent nu sunt generatoare in orice

conditii. La o sursa ideala de tensiune, curentul este stabilit de circuitul
exterior si poate avea oricare dintre sensuri.
La o sursa ideala de curent, tensiunea este stabilita de circuitul exterior
si poate avea oricare dintre polaritati.

2A
-

3V Circuit extern 1V 2A Circuit extern

sursa consuma 6 W ! sursa consuma 2 W !

42
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)

Circuite liniare

In legile lui Kirchhoff intensitatile si potentialele apar numai la puterea intii si

nu intilnim produse ale acestor variabile (cum ar fi V3*I4).
In legea lui Ohm pentru rezistoare curentii si potentialele apar la puterea
initii.
Sursele ideale de tensiune si curenti impun, de asemenea, relatii in care
curentii si potentialele sunt la puterea initii.

Concluzie: Un circuit care contine numai surse ideale si rezistoare

este descris de un sistem de ecuatii algebrice liniare in curenti si
potentiale.

Astfel de circuite sunt numite liniare. Ele se bucura de proprietati cu

speciale.

43
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Circuite liniare
Teorema superpozitiei

Daca un circuit liniar contine mai multe surse ideale de tensiune si/sau
curent, oricare curent din circuit este suma curentilor pe care i-ar produce
fiecare sursa actionind singura. Acelasi lucru este valabil si pentru oricare
potential din circuit.
Teorema nu are legatura cu superpozitia din electrostatica si
magnetism !
Teorema este valabila doar pentru circuite liniare !
Pentru a calcula efectul produs de o singura sursa, cum "eliminam" celelalte
surse ?

0V  scurtcircuit

0A  circuit intrerupt
44
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Circuite liniare
Teorema Thevenin

Orice circuit liniar accesibil la doua borne poate fi echivalat cu o sursa

de tensiune ideala ETh in serie cu un rezistor de rezistenta RTh.

Cind cele doua borne sun "in gol" curentul e nul si pe RTh tensiunea e zero, la
borne apare ETh.
Tensiunea Thevenin este tensiunea de mers in gol a circuitului echivalat.

Cu bornele scurtcircuitate, obtinem Isc=ETh/RTh

Rezistenta Thevenin este RTh=ETh/Isc

45
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Circuite liniare
Teorema Thevenin I U
tensiune pierduta pe RTh
+
Ugol
U
U = Ugol – I*RTh

-
0
0 Isc I

Cind la borne legam diferite circuite (liniare sau nu), curentul I si tensiunea U nu
sunt independente. Relatia intre ele este dictata numai de circuitul echivalat si ea
trebuie sa fie liniara pentru ca tot setul de ecuatii e liniar.

Tensiunea Thevenin este tensiunea de mers in gol a circuitului echivalat.

Cu bornele scurtcircuitate, obtinem Isc=ETh/RTh

Rezistenta Thevenin este RTh=ETh/Isc

46
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Circuite liniare

Teorema Thevenin. Aplicatie: divizorul rezistiv

Valim
I sc  ;
Valim U R1
I ; I  gol
+ R1  R2 R2
I
Ugol R1R2
Isc Rechiv   R1 || R2
R2 R1  R2
- U gol   Valim
R1  R2
47
 Regimul de curent continuu (c.c., DC)
Circuite liniare
Teorema Thevenin. Aplicatie: divizorul rezistiv

8,9 k
IB
+
0,6
IE    IB 1,63 V
V - IE - IE

1,63 V  8,9 kΩ  I B - 0,6 V - 1,0 kΩ    I B  0

8,9 k
IB 1,03 V
+ IE    IB IE 
0,6
V - IE 8,9 kΩ   1,0 kΩ
1,63 V
  100
8,9 kΩ   0,09 kΩ  RE 48