Sunteți pe pagina 1din 66

UNIVERSITATEA BUCURE$TI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE $I $TIIN|ELE EDUCA|IEI


$COALA DOCTORAL DOMENIUL PSIHOLOGIE
Rezumatul tezei de doctorat
CONDI|IONAREA PSIHOSOMATIC.
PSIHODIAGNOZ $I INTERVEN|IE
PSIHOTERAPEUTIC FOLOSIND STRILE
MODIFICATE DE CON$TIIN|
Coordonator:
ProI.univ. dr. MIHAI ANI|EI
Doctorand:
MANOLEA M. ALIODOR
Bucuresti
2012
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
1
CUPRINS
ARGUMENT...........................................................................................................................................2
PARTEA I Considerente teoretice .................................................................................................... 3
CAPITOLUL 1. Elemente de psihosomatic........................................................................................ 3
CAPITOLUL 2. Condi|ionare - decondi|ionare psihosomatic n stri modiIicate de constiin|...........4
CAPITOLUL 3. Constiin|a................................................................................................................... 5
CAPITOLUL 4. Memoria..................................................................................................................... 5
CAPITOLUL 5. Personalitatea si Ia|etele Eului ................................................................................... 6
CAPITOLUL 6. Cadrul conceptual al hipnozei.................................................................................... 6
CAPITOLUL 7. Sisteme de relaxare .................................................................................................... 7
CAPITOLUL 8. Conexiuni ntre Iizica cuantic si psihologie ............................................................. 7
CAPITOLUL 9. Psihocibernetica energeticii subtile a Iiin|ei umane................................................... 8
CAPITOLUL 10. Antropoenergetica Iiin|ei umane............................................................................ 10
CAPITOLUL 11. Eviden|ierea modului psihocuantic de ac|iune psihoterapeutic ........................... 10
CAPITOLUL 12. ElectronograIia ca metod exploratorie a aspectelor somatice si psihoemo|ionale
ale Iiin|ei umane............................................................................................................................. 13
CAPITOLUL 13. Tehnica poligraI..................................................................................................... 17
CAPITOLUL 14. Semnalul ideomotor............................................................................................... 18
PARTEA a II-a Cercetri experimentale ..................................................................................... 19
Obiectivele cercetrii .......................................................................................................................... 19
STUDIUL I IdentiIicarea Ia|etelor Eului care sunt inIluen|ate de terapiile cognitiv-comportamentale
(TCC) n stri modiIicate ale constiin|ei (SMC)............................................................................ 19
STUDIUL II Eviden|ierea existen|ei conIlictelor intrapsihice .......................................................... 40
STUDIUL III Eviden|ierea modului psihocuantic de ac|iune psihoterapeutic ................................ 47
STUDIUL IV Transducerea poten|ialelor emo|ionale n poten|iale termice, electrice si
electromagnetice ............................................................................................................................ 52
PARTEA a III-a Implicaii practice yi concluzii finale................................................................. 55
Elemente de validare a modelului psihoterapeutic: terapia psihocuantica - Quantum Deep
Psychotherapy (QDP) .................................................................................................................... 55
Contribu|ii personale si concluzii Iinale ............................................................................................. 56
Limite ale cercetrilor derulate si directii viitoare de cercetare ............................................................62
ANEXE..................................................................................................................................................62
Note bibliograIice..................................63
Cuvinte cheie: conditonare psihosomatic, Iactori initali declansatori, conIlict intrapsihic,
Iatetele Eului, stare modiIicat a constiin|ei, electronograIie, GDV, psihocuantica, semnal
ideomotor, subliminal.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
2
ARGUMENT
Condi|ionarea psihosomatic - psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind
strile modiIicate de constiin| este tema lucrrii de doctorat. Scopul general urmrit n
demersul stiin|iIic de cercetare este acela de a identiIica caracteristicile psihosomatice ale
Ia|etelor Eului n stri obisnuite (SOC) si modiIicate ale constiin|ei (SMC). Presupunnd c
exist o legtur intrinsec ntre strile psihoemo|ionale, maniIestrile lor psihosomatice si
coeIicientul de constientizare si c subiec|ii care nregistreaz parametri sczu|i ai cmpului
cuantic uman prezint un nivel disIunc|ional psihosomatic, comportamental si emo|ional mai
ridicat dect subiec|ii care au parametri corespunztori superiori calitativ si cantitativ, am
obiectivat existen|a unor conIlicte ce se pot maniIesta ntre instan|ele psihice ra|ionale,
subconstiente si cele inconstiente privitoare la Ia|etele Eului. Pe aceste considerente am
demonstrat experimental existen|a unor propor|ionalit|i ntre parametri ai cmpului cuantic
uman si parametri cognitiv-comportamentali si psihoemo|ionali. n cadrul cercetrii eIectuate
am eviden|iat un mod speciIic de ac|iune psihoterapeutic ce se poate aplica pentru
mbunt|irea parametrilor speciIici cmpului cuantic uman ce poate determina o echilibrare
psihoemo|ional si somatic.
Demersul stiin|iIic al tezei a constat si n eviden|ierea existen|ei conIlictelor
interioare, a condi|ionrilor intrapsihice si am urmrit s art c atunci cnd convingerile
privitoare la un anumit aspect al Eului interior sunt n concordan| ntre ele la cele trei
niveluri investigate - nivelul ra|ional, nivelul subconstient si nivelul inconstient - dar
maniIest intensit|i (mrimi) diIerite, la cel pu|in dou din cele trei niveluri, se maniIest un
conIlict psihic interior neconstientizat de insta|ele constiin|ei diurne. Am urmrit si s
identiIic inIluen|a hipnozei induse asupra reactivit|ii emo|ionale msurat cu poligraIul si
cu senzorul de presiune pentru semnal ideomotor SIM pentru a arta c exist diIeren|e
semniIicative statistic nregistrate de senzorii poligraIului n SMC Ia| de SOC, atunci cnd
se rspunde la ntrebri reIeritoare la Ia|etele Eului. Deasemenea, am dorit s demonstrez c
TCC Iolosind hipnoza indus inIluen|eaz semniIicativ statistic autopercep|ia asupra strilor
somatice msurate cu scale pentru depresie si stres.
Un alt deziderat a constat n elaborarea unui suport teoretic si practic pentru o
psihoterapie inedit de tip psihocuantic care s aib o aplicabilitate practic n activitatea
psihoterapeutic.
Tema de cercetare este actual deoarece, mai mult ca oricnd, n condi|iile dezvoltrii
Ir precedent a Iizicii cuantice, a descoperirilor stiin|iIic validate privitoare la legturile
dintre Iizica cuantic si constiin|a uman si n contextul dezvoltrii tehnologice actuale, se
impune o abordare interdisciplinar a psihismului uman. Este o direc|ionare Iireasc spre
mecanismele psihice interioare maniIestate la nivel subconstient si inconstient.
Strile psihoemo|ionale si somatice au Iost puse n eviden| experimental prin
msurarea densit|ii biocmpului uman Iolosind modele optice speciIice, cu aparatur
perIormant. Pentru c distribu|ia n timp si spa|iu a Irecven|elor biocmpului urmeaz
dinamica acestor modele, inIorma|ia distribuit Iotonic conduce la posibilit|i de eviden|iere
a caracteristicilor psihosomatice umane cu aplicabilitate psihoterapeutic.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
3
PARTEA I
Considerente teoretice
CAPITOLUL 1. Elemente de psihosomatic
n acest capitol am urmrit deIinirea multidimensional a psihosomaticii artnd c, n
cutarea unei legturi ntre anumite predispozi|ii psihologice si susceptibilitatea la boli, s-au
eIectuat cercetri psihologice care au identiIicat corela|iile ntre anumite trsturi psihice si
susceptibilitatea la boal, att psihic ct si somatic. Sunt citate preocupri n acest domeniu
ncepnd cu cele ale lui Hipocrate, pn la cele ale marilor autori din sec.XX. De mentionat
este Iaptul c medicina psihosomatic este astzi a saptea specializare psihiatric aprobat de
Comisia American a Specializrilor Medicale.
Poate cel mai concret exemplu de Iactor predispozant n mai toate aIec|iunile omului
modern este amalgamul de Iorme de maniIestare unite sub denumirea generic de 'stress.
Stresul reac|ia organismului la o serie de stimuli nocivi externi sau interni, iar rezultatul
stresrii organismului este de multe ori o somatizare, deci o mbolnvire a acestuia. n acest
context am artat c normalitatea pare a Ii o vast sintez, o rezultant complex a unei
mul|imi de parametri ai vie|ii organice si sociale, aIla|i n echilibru dinamic, ce se proiecteaz
pe modelul genetic al existen|ei individuale, nealterat n istoria sa, att Iunc|ional ct si
morIologic.
CAPITOLUL 2. Condiionare - decondiionare psihosomatic n stri modificate de
conytiin (SMC)
Pentru a ilustra sintagma Iactori ini|iali declansatori (FID) - adjuvan|i n maniIestrile
de nceput si ampliIicatori ai emo|iilor disIunc|ionale si comportamentelor dezadaptative, art
c Iiin|a uman este supus condi|ionrilor, nregistrrilor disIunc|ionale engramatice de tip
emo|ional. Ele se implementeaz la nivel inconstient n condi|ii speciIice unei stri
modiIicate a constiin|ei si con|in poten|ialit|ile psihoinIorma|ionale si energetice ale cauzei
generatoare. Factorii ini|iali declansatori nso|esc trirea emo|ional cauzal, condi|ional.
Sunt percep|ii senzoriale, care n stri modiIicate ale constiin|ei (SMC), trec bariera
interpretrii ra|ionale si se nregistreaz direct n inconstient.
n timpul vie|ii, chiar n condi|iile unei stri diurne, obisnuite a constiin|ei, sub eIectul
Iactorilor ini|iali declansatori, se reactiveaz strile negative maniIestate pe corpul Iizic n
momentul implementrii condi|ionrii.
Ca elemente demne de luat n seam n analiza disIunc|iilor psihice, pe lng
gndurile ira|ionale ca apanaj al proceselor mentale, n aceast lucrare aduc n aten|ie Iactorii
ini|iali declansatori care |in de resortul bazal inconstient. De asemenea, ca element de noutate
propun sintagma condi|ionare-decondi|ionare transpersonal n stare de constiin| modiIicat.
Condi|ionarea, n spiritul acestei prezentri, este un algoritm (program, soIt)
existen|ial, implementat printr-un mecanism speciIic la nivel proIund n interiorul Iiin|ei
umane: nivelul inconstientului. Poten|area acestei Ienomenologii se realizeaz inconstient,
Ir aportul min|ii ra|ionale, ori de cte ori sunt prezen|i trei sau mai mul|i Iactori ini|iali
declansatori. Procesul de decondi|ionare, de revenire la starea de normalitate, este ansamblul
de activit|i, Ienomene, stri si interrela|ionri care urmresc diminuarea si, n Iinal,
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
4
anihilarea poten|ialului condi|ional ini|ial negativ, cu ntreaga Ienomenologie de maniIestare
spiritual si psihosomatic.
Fig. nr.1. Proporionalitatea dintre cmpul
conytiinei yi cmpul percepiilor subliminale
(Manolea, 2010).
Fig. nr.2. Procesul de potenare condiional
(Manolea 2010)
n urma acestui demers se ob|ine o sntate durabil si un puternic echilibru al tuturor
structurilor Iiin|ei umane.
n sensul celor prezentate mai sus, art c:
Exist o relationare direct ntre nivelul de arousal si cmpul constiintei (Manolea, 2010)
si cu strile de tonus (Apter, 1989).
Exist un mecanism intern (Manolea, 2010) prin care se mentine proportionalitatea dintre
cmpul constientei diurne si cmpul perceptiilor subliminale: atunci cnd una dintre ele
expandeaz cealalt se contract proportional.
n actiunea controlului Iiziologiei arousal, maniIestrile sistemului psihic si a celui
neurovegetativ pot Ii analizate prin cuantiIicarea nregistrrilor si interpretarea digital,
computerizat a bioelectroluminescentei cmpurilor cuantice umane.
n structurile bazale ale psihismului exist nregistrri de tip emotional produse
engramatic la nivel inconstient pe care le-am denumit generic Conditionri (C). Ele
contin ntreaga ncrctur psihic, psihosomatic, inIormational si energetic a cauzei
generatoare sub Iorm unor potentialitti de maniIestare.
Conditionrile (C) se implementeaz la nivel inconstient n stri modiIicate ale constiintei
(SMC) atunci cnd subiectul maniIest o emotie primar negativ cum ar Ii teama, Iuria,
mnia, ce tind s se ampliIice cu o emotie secundar de tip Irustrare, neputint, ndoial.
mpreun cu nregistrrile de tip conditional, n stri modiIicate de constiint (SMC) se
implementeaz simultan conditionrilor (C) si ceea ce am denumit a Ii Iactori initiali
declansatori (FID) ca nregistrri engramatice ale perceptiilor senzoriale.
Atunci cnd, de-a lungul vietii, se ntrunesc cel putin trei Iactori initiali declansatori
(FID), se declanseaz mecanismul de rememorare intern a tririlor dezagreabile din
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
5
cadrul conditionrii (C) de care apartine, ntrind, mrind potentialitatea de maniIestare a
Conditionrii (C).
Exist un Mecanism de Reactivare Conditional (MRC) la nivel inconstient a strilor
initiale determinate de emotia declansatoare, prin maniIestri neurovegetative la nivelul
Iizic.
CAPITOLUL 3. Conytiina
Constiin|a, ca no|iune complex, impune o distinc|ie ntre constient ca adjectiv ce
desemneaz Iaptul de a Ii constient si Iorma de substantiv -constientul, care indic un sistem
al aparatului psihic ce se bazeaz pe reIerin|a la constiin|. n aparatul, sistemul psihic uman,
ansamblul Iunc|iilor si proceselor psihice si senzoriale, cognitive si reglatorii sunt ierarhizate
pe trei niveluri: constient, subconstient si inconstient, niveluri care interac|ioneaz si
activeaz simultan.
n privinta orientrilor n studiul constiin|ei, cercettorii constiin|ei sunt grupa|i
(Mnzat, Brazdu, 2003, pp.143-145) n prezent n peste zece ,scoli" principale care
promoveaz explica|ii uneori contradictorii ale constiin|ei. Din punct de vedere al abordrilor
stiin|iIice ale constiin|ei, prezint o serie de analize interdisciplinare, precum si o serie de
teorii compacte care studiaz modelele cognitive ale unor transIormri de constiin|, Iolosind
modele matematice.
Elementele de constiin| multidimensional sunt prezentate n concordan| cu
psihologia transpersonal (GroII, 1980) si cu studiile teoretice realizate de cercettori romni
(Mnzat, Brazdu 2003).
Cea mai obisnuit clasiIicare a transIormrilor constiin|ei, n Iunc|ie de transIormrile
care se produc n cmpul constiin|ei, mparte multitudinea Iormelor constiin|ei n dou
categorii generale.
A. Forme (stri) obisnuite de constiin| (SOC): veghe, relaxare usoar.
B. Forme modiIicate ale constiin|ei (SMC): relaxare proIund, hipnoza, somn cu / Iar visuri
si visul lucid, medita|ie, extaz (trans extatic, enstaz).
O alt stare modiIicat a constiintei analizat n acest capitol este hipnoza, acea stare
indus caracterizat prin sugestibilitate crescut, prin care pot Ii induse subiectului modiIicri
senzoriale, perceptive, mnezice si motorii.
n continuarea analizei, prezint elemente despre medita|ie si extaz (enstaz) si art c
medita|ia poate Ii privit ca tehnic de inducere a Iormelor de constiin| modiIicate si ca
Iorm (,stare") particular a constiin|ei.
CAPITOLUL 4. Memoria
Memoria poate Ii deIinit, la modul general, ca mecanism cognitiv de encodare,
pstrare si reactualizare a inIorma|iilor (Ani|ei, 2010).
Primul cercettor care a abordat experimental memoria a Iost Hermann Ebbinghaus n
lucrarea sa 'Memoria - o contribu|ie la psihologia experimental (1885).
Alti cercettori care au studiat problematica memoriei sunt Hebb (1949), Peterson si
Peterson (1959), Sperling (1960), Atkinson si ShiIIrin (1968), Thompson si Tulvin (1970),
Tulving (1972) , Craik si Lockhart (1972), Eich (1980), Bower (1981), Allport (1985),
Baddeley (1986), Schachter (1987), Jacoby si colab. (1989), Miclea (1994).
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
6
Mecanismul de reactivare a implementrilor de la nivelul memoriei implicite l-am
studiat si eviden|iat n cercetarea privind inIluenta subliminal a Iormei, inclus n anexele
tezei.
CAPITOLUL 5. Personalitatea yi faetele Eului
Termenul personalitate si are originile n latinescul 'persona, cu semniIica|ia de
'masc. Actorii teatrului antic Ioloseau masca, nu pentru a ascunde identitatea, ci s
reprezinte, s caracterizeze personajul interpretat.
Multitudinea de teorii elaborate ncearc s surprind esen|a, originalitatea si
unicitatea Iiecrei personalit|i. Aceste teorii au primit denumiri diverse. Ele sunt: pozitiviste
(behavioriste, psihanalitic), teoriile neoIreudiene, existen|ialiste, teoriile, umaniste, versiunile
behavioriste, teoria constructelor personale (Opre et al, 2002).
Omul este privit ca un sistem integral bio-psiho-socio-cultural ce se Iundamenteaz
existen|ial nc din primele etape ale dezvoltrii individuale n societate.
Personalitatea uman este deIinit de ctre Jaspers (1955) ca un mod particular de
maniIestare a tendin|elor si sentimentelor sau ca un conglomerat de sentimente, de evaluri,
de aspira|ii si acte voluntare (Schneider, 1959), ca organizare de tip dinamic a sistemelor
psihice si individuale, care permit ntr-un mod speciIic s determine adaptarea subiectului la
condi|iile sociale (Allport, 1961). De asemenea, personalitatea este privit ca un Eu Intim
nconjurat de Eul Social si, periIeric, de Eul Public (Lewin, 1936), sau ca o structur ipotetic
a min|ii cu maniIestri interne (sentimente, Iantezii etc.) sau externe (adaptare la mediu)
(Murray, 1938), ca organizare dinamic a aspectelor cognitive, conative, aIective, Iiziologice
si morIologice ale individului (Sheldon, 1940), etc.
Contemporan, unii autori deIinesc (Opre et al, 2002), personalitatea (chiar dac si ca
ipotez de lucru) Icnd reIereriri la acele caracteristici ale persoanei care justiIic
consecven|a patternurilor sale comportamentale.
Unitatea, instabilitatea, dedublarea si accentuarea personalit|ii se bazeaz pe un
element central, Iundamental ca nucleu al personalit|ii ce este reprezentat de Eu, cu toate
laturile sale: Mine, Sine, Sinea.
Sunt prezentate abordrile din numeroase lucrri, printre care Zlate (1999), Bergson
(1946, apud Lawlor, Moulard, 2012), James (1890), Freud (1949), Mead (1934), Maslow,
Chiang et al (1969), Rogers (2008), Golu (2002).
CAPITOLUL 6. Cadrul conceptual al hipnozei
n cadrul conceptual al hipnozei prezint considera|ii istorice si abordri ale diversilor
autori, precum si recunoasterea hipnozei ca procedeu terapeutic. AstIel, n anul 1955
Asocia|ia Medical Britanic si n 1958, Asocia|ia Medical American au hotrt ca hipnoza
s Iie inclus ca disciplin de nv|mnt n scolile medicale, iar n anul 1960, Asocia|ia
Psihologilor Americani a dat o recunoastere oIicial a utilizrii terapeutice a hipnozei de ctre
psihologi. La ora actual exist, n aIar de societ|ile na|ionale, societti europene si
interna|ionale de hipnoz cu diIerite titulaturi si orientri.
n cadrul lucrrii sunt prezentate pe larg urmtoarele teorii explicative ale hipnozei:
teoria Iluidului vital, hipnoza - Ienomen psihopatologic speciIic isteriei, hipnoza si somnul,
hipnoza si teoria rolului, hipnoza si teoriile nv|rii, hipnoza si psihanaliza, teorii eclectice
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
7
ale hipnozei, teoria comportamental n problema hipnozei, teoria disocierii personalit|ii si
teoria Iunc|ionrii diIeren|iate a celor dou emisIere cerebrale.
CAPITOLUL 7. Sisteme de relaxare
La ora actual exist numeroase sistemele de relaxare elaborate si utilizate n cultura
occidental Iie n scop terapeutic, Iie pentru optimizarea unor Iunc|ii. Printre acestea, unele
dintre cele mai cunoscute sunt: relaxarea analitic (Jacobson, 1976) si antrenamentul autogen
(Schultz, 1932). Relaxarea analitic este inspirat din cercetrile asupra Iiziologiei sistemului
muscular, cercetri care i-au permis s deIineasc relaxarea drept absen|a oricrei contrac|ii
musculare.
CAPITOLUL 8. Conexiuni ntre fizica cuantic yi psihologie
Acest capitol este dedicat cercetrilor eIectuate pe plan mondial care demonstreaz
conexiunile dintre Iizica cuantic si psihologie. AstIel, Iaptul c Ienomenele Iizice se
regsesc transpuse n cele psihice, iar eIectele Ienomenelor psihice se transpun n mrimi
Iizice arat c actul de gndire si sim|ire se ncheie printr-o reac|ie care angajeaz modiIicri
Iizice si/sau chimice.
Laureatul premiului Nobel (1918), Herbert Planck, este cel care a introdus no|iunea de
cuantic. Albert Einstein a dus mai departe Iizica cuantic iar prin structurarea
electrodinamicii cuantice Schwinger (1952), Tomonaga (1997), Feynman (1970) si a
cromodinamicii cuantice a luat nastere asa numitul model standard. Acest model postuleaz
Iaptul c cele patru Ior|e cunoscute sunt Ia|ete ale unei unice Ior|e universale.
Caracteristicile teoriei cuantice sunt relieIate de: dualitatea und-particul a sistemelor
materiale, existen|a cuantelor ca cele mai mici unit|i energetice ce nu pot Ii subdivizate,
principiul nonlocalizrii cuantice ce arat c particulele aIlate la distan| rela|ioneaz ca si
cum ar Ii interconectate.
Incluznd ecua|iile Iizicii cuantice reIeritoare la Cmpul Punctului Zero ce
eviden|iaz un ocean de vibra|ii macroscopice aIlat n spa|iul dintre lucruri, realizm c
ntregul univers are la baz un vast cmp cuantic. Acest Iapt arat c orice lucru este n
legtur cu oricare altul, ca ntr-o re|ea invizibil. Fiind alctuite din aceeasi materie
Iundamental, Iiin|ele umane sunt 'pachete de energie cuantic ce schimb n mod constant
inIorma|ii cu aceast inepuizabil mare de energie (McTaggart, 2009).
Schrodinger (1946) si Heisenberg (1930) au Iormulat legile de baz ale mecanicii
cuantice conIorm crora entit|ile subatomice, cum ar Ii electronii, se comport att ca
particule ct si ca unde. Sheldracke (1981), duce mai departe gndirea si Iormuleaz teoria
Cmpului Morphic care arat c exist un cmp n interiorul si n jurul unei "unit|i
morphice", creia i organizeaz n mod caracteristic structura si pattern-ul Iunc|ional.
Potrivit lui Sheldrake, "cmpul morphic" st la baza Iormrii si comportamentul particulelor
cuantice numite "holoni" (Calabrese, 2011). Holonii sunt lega|i de conceptul de autopoiesis
(Maturana, Varela, 1980) si de teoria cmpului morphic (Sheldracke, 1981), acesta din urm
Iiind practic modul prin care se transmit si se mprtsesc inIorma|ii. AstIel, avnd la baz
descoperirile stiin|iIice ale Iizicii cuantice, putem arta c particulele subnucleare sunt supuse
ac|iunii speciIice cmpurilor morIice. n acest context pot aIirma c la absolut toate nivelurile
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
8
existen|ei, se desIsoar o interac|iune ntre materie, energie si inIorma|ie, att la nivel Iizic,
biologic ct si la nivel psihologic.
CAPITOLUL 9. Psihocibernetica energeticii subtile a fiinei umane
Kybernetikos, ca punct de vedere al analogiilor Iormale, cu numeroase si variate
aplica|ii n toate domeniile: psihologie, medicin, tehnic, economie, stiin|e complementare,
etc. expliciteaz diversele aspecte psihocuantice ale Iiin|ei umane.
Folosind elemente din psihocibernetic, art n acest capitol c, prin organizarea
particular a materiei organice, Iiin|a uman induce o emana|ie energetic speciIic aIlat n
strns legtur cu emana|ia energetic universal. Continuumul spa|io-temporal deIineste
realitatea obiectiv n totalitate, subliniind caracterul unitar al acesteia. Organizarea si
ierarhizarea sa, n termeni de inIorma|ie si entropie, reprezint o problem deIinitorie a
modelului continuumului material.
Fig. nr.3. Continuumul material (Ptru|, 1991, apud Manolea 1996)
n conIormitate cu acest model exist o realitate inIorma|ional-energetic dominat de
elemente inIorma|ionale, care sunt greIate pe un Iond energetic Iundamental si o realitate
Iizic, dominat de bioplasm si substan|, energii transIizice si energii Iizice, respectiv de
spa|iu si de timp. Cele dou realit|i obiective apar|in continuumului material dominat, pe de
o parte, de elemente inIorma|ional - energetice, iar pe de alt parte, de substrat si energie ntr-
un cadru spa|io-temporal. Extremele celor dou realit|i distincte reprezint, n ultim
instan|, limitele superioare ale unor procese de integrare, respectiv de diIeren|iere, care
deIinesc si caracterizeaz maniIestrile materiei n continuumul material.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
9
Energetica uman, ca de altIel energetica oricrei vie|uitoare, se aIl n strns
interdependen| cu energetica universal din care Iace parte si de care nu poate Ii izolat.
n legtur cu paradigma holograIic, Pribram (1991) a Icut legtura ntre cercetrile
neuropsihologului Lashley (1943), care a observat c animalele de experien| |ineau minte
ceea ce au nv|at chiar dac le-au Iost excizate diIerite pr|i ale creierului si hologram: era
posibil ca Iiecare parte a creierului s con|in inIorma|ia necesar chemrii unei amintiri
ntregi.
Matematicianul Gabor (1949), Iolosind seriile Fourier, a reusit s transIorme imaginea
unui obiect ntr-o gam de Irecvente nregistrate pe un Iilm holograIic si s retransIorme
aceste Irecven|e n imaginea obiectului original. AstIel, imediat ce o imagine se imprim pe
retin, ea este convertit n gama de Irecven|e numit transIormarea Fourier de-a lungul
Iibrelor nervoase.
Teoria holograIic postuleaz Iaptul c, creierul cunoaste o realitate concret
interpretnd Irecven|ele provenite dintr-o dimensiune care transcede timpul si spa|iul.
Creierul ar Ii deci o hologram care interpreteaz un univers holograIic. ProIesorul Tiller
(2001) de la Universitatea StandIord, CaliIornia, arat c toate lucrurile care par stabile si
eterne, de la legile Iizicii pn la materia galactic, trebuie s Iie considerate ca niste cmpuri
de realitate impermanent, orice realitate trebuind s Iie considerat ca iluzie, numai
constiin|a Iiind etern.
Cmpurile energetice apar|innd sistemelor vii au Iost denumite si cmpuri biologice
sau biocmpuri. Acest termen a Iost introdus de ctre biologul Gurvich (1944), care n teoria
sa despre biocmp aIirm c 'biocmpul desemneaz un Iactor supramolecular care
determin Iorma unui organism viu ct si modul n care se ordoneaz pr|ile sale
componente.
n teoriile biocmpului Tiller, Dibble, Kohane (2001) aIirm c aranjarea si
men|inerea elementelor componente ale Iiin|ei umane are loc conIorm unui proiect inclus n
cmpul biologic. Extinderea no|iunii de cmp la organismele vii permite relieIarea rezultantei
emisiei energetice, putnd acoperi, n Iunc|ie de specie, par|ial sau n totalitate spectrul
electromagnetic (electric, caloric, radio, luminos, radioactiv, etc) sau elastic (inclusiv sonor).
Aceast rezultant este o unitate complex, cu componente de intensit|i variabile de la
individ la individ ce caracterizeaz si echilibrul psihoemotional, care, Iolosind mijloace
adecvate, pot Ii msurate si interpretate.
Biocmpurile au Iost studiate de numerosi cercettori: Tiller, Dibble, Fandel (2005),
Jitariu et al (1978), Zhang (2003), Burr, Northrop (1935), Oschman (2000), Plenum, Selden
(1985), Frhlich, Kremer (1983).
n cercetarea pe care am eIectuat-o am Iolosit GDV (Gas Discharge Visualisation),
aparatur complex ce lucreaz n domeniul bioluminiscentei (Popp F.A., Chang, J.J. et al.
2002) Iotonilor evoca|i (Korotkov 2002), valoriIicnd coeren|a bio-psiho-cmpurilor umane,
pentru a eviden|ia variabilele dependente ce caracterizeaz starea psihoemo|ional si starea
somatic a subiec|ilor din grupul experimental asupra crora s-a ac|ionat speciIic TCC,
Iolosind hipnoza indus si tehnica psihoterapeutic QDT.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
10
CAPITOLUL 10. Antropoenergetica fiinei umane
1
Din punct de vedere antropoenergetic, se deIinesc sapte planuri energetice (cuantice)
caracterizate prin vibra|ii cu Irecven|e si lungimi de und diIerite, cu densit|i si compozi|ii
diIerite, cu diIerite nsusiri, Iunc|ionalitti si propriet|i. n ordinea cresterii vibra|iilor aceste
planuri sunt: Iizic, eteric (vital, energetic), emo|ional (astral), mental, cauzal, spiritual si
atmic. Fiecrui plan sau nivel energetic i corespunde cte un corp subtil al Iiin|ei umane.
Aceste planuri (corpuri) de energie holograIic sunt expresia emo|ional a tririlor de iubire,
ur, de succes si descurajri, sacriIicii si aspira|ii. Fiecare plan este o imagine n miscare care
reIlect poten|ialele realizate, cele nerealizate nc si dinamica lui ,aici si acolo, este un
model dinamic, n continu schimbare. Fcnd reIerire la IilozoIia oriental privind canalele
cuantice, (nadis-uri
2
) evidentiez c ntre cele 72000 de canale cuantice, trei sunt principale si
vechii indieni le-au numit sushumna, ida si pingala. Corespunztor lui ida pe partea
anterioar a corpului se aIl sarawati care intermediaz maniIestarea Iunc|iilor gndirii, Iace
legtura ntre mintea din centrul cerebral si substan|a mental. Corespunztor lui pingala este
lakshmi iar lui sushumna, medha.
Cunoasterea valorilor Iunc|ionalit|ii vortexurilor cuantice

ajut la determinarea
corect a modalit|ii de ac|iune sau tratamentul psihocuantic necesar pentru a crea mai mult
echilibru si energie superioar n via|. Ele sunt n numr de sapte, corespunztoare Iiecrui
plan cuantic enumerat enumerate mai sus: 1. Vortexul cuantic al bazei (mulhadhara), 3.
Vortexul cuantic al plexului solar (manipura), 4. Vortexul cuantic al inimii (anahata), 5.
Vortexul cuantic al gtului (vishuda), 6. Vortexul cuantic Iruntii (ajna), 7. Vortexul cuantic
crestului (sahasrara).
CAPITOLUL 11. Evidenierea modului psihocuantic de aciune psihoterapeutic
Terapia cognitiv are scopul de a corecta, de a restructura cogni|iile Ialse si
convingerile disIunc|ionale aprute din cauza modului deIectuos n care percepem
inIorma|iile exterioare. Terapia ra|ional-emotiv a lui Ellis (2004), ct si studiile lui Beck
(1975), eviden|iaz bazele teoretice ale curentelor cognitiv-comportamentale actuale.
n cadrul terapiei de scurt durat orientat n proIunzime (Depth-Oriented BrieI
Therapy, D.O.B.T.), din 2005 cunoscut ca si Coherence Therapy (C.T.) Ecker si Hulley
(1996) au construit o teorie a schimbrii terapeutice bazat pe sondarea trecutului si
identiIicarea ,rnilor emo|ionale din trecutul subiec|ilor. Aten|ia terapeu|ilor C.T. se
Iocalizeaz pe proces si nu pe emo|ia sau comportamentul blocat. Se analizeaz modul
particular n care s-a structurat, consecutiv ,leziunii emo|ionale, un pattern cognitiv-
comportamental-emo|ional de interpretare a realit|ii si n special patterne particulare de
evaluare si autoevaluare ,presupozi|ii gresite si ac|iuni protective ulterioare.
Parcurgnd Iirul logic dezvoltat de Ecker si Hulley (1996) si coroborndu-l cu
rezultatele ob|inute n practica proprie de mbunt|ire a perIorman|ei umane, am observat c
activarea cauzelor disIunc|ionalit|ilor maniIestate n prezent de ctre un subiect poate Ii
1
Manolea, D.E., Manolea A.(1996). Energetica subtil a fiinjei umane, Aldomar Extr., Bucuresti, pp.142-152.
2
Manolea, D.E., Manolea A.(1996). Energetica subtil a fiinjei umane, Aldomar Extr., Bucuresti, pp.135-139.
3
Manolea, D.E., Manolea A.(1996). Energetica subtil a fiinjei umane, Aldomar Extr., Bucuresti, pp.217-234.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
11
Icut si n lipsa ac|iunii cognitive ra|ionale. n sprijinul acestei idei sunt cercetrile
prezentate de ctre Pascual-Leone, Amedi, Fregni, Merabet (2005).
Cercetri moderne de neuropsihologie eviden|iaz c procesarea emo|iilor n amigdal
se realizeaz cu o vitez dubl Ia| de procesarea cortical, lucru care Iace posibil apari|ia
emo|iei naintea si independent de procesarea cortical astIel, realitatea este procesat
simultan de dou sisteme cerebrale separate dar n interac|iune continu.
Amigdala are un rol esential n procesul de implementare n memorie a experientelor
emotionale intense. Dar codiIicarea eIicient a amintirilor emo|ionale pot deveni maladaptive
si se pot transIorma n surse anxiogene. Caracteristicile arousal-ului emo|ional indus de
Ienomenul de plasticitate n amigdala, n asociere cu schimbri n alte regiuni ale creierului,
ar putea avea consecinte pe termen lung privind perIormanta cognitiv si apari|ia sau
men|inerea unor stri patologice, mai ales la persoanele cu disIunc|ii aIective.
n memoria individului rmn Iragmente de stri emo|ionale si senza|ii care mai trziu
vor Ii declansate de triggeri din realitate si vor distorsiona procesarea cognitiv.
Ecker, (2006), arat c n creier exist sisteme de memorie de tipuri diIerite iar
oamenii nu pot constientiza procesele mentale, cunoasterile si rspunsurile intense de dincolo
de constien| aIlate n inconstientul coerent.
Fig nr.4. Legtura dintre structurile creierului triunitar (Triune Brain-MacLean-1990)
yi structurile personalitii umane (Freud-1923 apud Manolea, Manolea, 1998)
Acest lucru se ntmpl deoarece creierul Iormeaz, re|ine si aplic cunoasteri ntr-un
numr de sisteme care Iunc|ioneaz simultan, n paralel si, care, nu toate sunt conectate cu
sistemele implicate n constien|. Aceiasi autori eviden|iaz citnd din MacLean (1990) -
Iaptul c principalele subdiviziuni ale creierului sunt Iormate din trei sisteme anatomice:
cortexul cerebral care acoper sistemul limbic (numit si lobul medio-temporal), sub care se
aIl trunchiul cerebral. Stimulii nregistra|i subliminal sunt direct lega|i de un prag senzorial
speciIic.
n procesul aplicativ al terapiei cognitiv-comportamentale (TCC) ce Ioloseste modelul
ABC, am observat c evenimentul activator al unei emo|ii, al unui comportament, al unor
maniIestri poate Ii unul constientizat, prelucrat ra|ional sau poate Ii unul inconstient, care a
trecut de bariera ra|ional si s-a implementat subliminal. Aceste scheme inconstiente pot
genera experien|e constiente si comportamente nedorite pe care oamenii nu le pot opri,
Icndu-i pe acestia s caute ajutor din partea psihoterapeu|ilor. Uneori, eIectele ac|iunii
evenimentului activator A sunt intense si pot Ii declansate de Iactori dependen|i, de
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
12
engramele stimulilor percepu|i senzorial n momentul desIsurrii implementrii lor
inconstiente. Aceste nregistrri subliminale engramatice ale percep|iilor senzoriale care
nso|esc un eveniment traumatizant (condi|ionare) le-am denumit Factori Ini|iali
Declansatori (FID), Manolea (2010). Acestia sunt asemntori acelor trigeri evoca|i de
Pascual-Leone (2001). n aceste condi|ii, dac Iacem o paralel cu modelul ABC, avem
urmtoarea situa|ie:
Evenimentul activator (A) al emo|iei sau comportamentului nu este prezent n mod
constient n momentul (C).
Nu sunt prezente gnduri (B) ale persoanei reIeritoare la evenimentul activator (A).
Exist o consecin| (C), un rspuns la evenimentul (A) neconstientizat, n absen|a vreunui
gnd (B) reIeritor la evenimentul (A). Aceasta este declansat de stimuli senzoriali actuali
ce reactiveaz engramele senzoriale care au nso|it evenimentul traumatizant (A) si care
au Iost implementate inconstient.
Evenimentele traumatizante petrecute n istoricul persoanei, declansnd stri
emo|ionale negative nso|ite de maniIestri psihosomatice, sunt asociate si intrinsec corelate,
legate de nregistrrile (engramele) senzoriale: vizuale, auditive, tactile, kinestezice,
proprioceptive, gustative si olIactive. La acestea se adaug si nregistrri semantice
imperative cu caracter directiv care vor marca disIunc|ional comportamentele ulterioare.
Condi|ionarea nregistrat con|ine ntreaga ncrctur psihosomatic inIorma|ional
si energetic poten|ional a cauzei generatoare.
n anumite circumstan|e declansatoare, soItul, programul, algoritmul nregistrat, care
este n stand-by o mare parte a timpului, se declanseaz. n acel moment, memoriile
interioare sunt activate pentru a reproduce starea ini|ial. Aceast maniIestare psihosomatic
este cu att mai exact si mai intens cu ct particip mai mul|i Iactori ini|iali nso|itori.
Condi|ionrile, ca mod de construc|ii inconstiente corelate ca mul|imi de cunoasteri
implicite, Iunc|ioneaz n aIara pr|ii constiente a personalit|ii ca o subpersonalitate (Sp)
activ si autonom. Aceast subpersonalitate (Sp), ce necesit o cunoastere procedural,
opereaz Ir gnduri constiente sau amintiri si este un model non-verbal ce implic Sinele si
a crei maniIestare este simptomul. Acesta din urm se activeaz si se poten|eaz de Iiecare
dat cnd percep|iile dintr-un moment dat se aseamn cu o parte a situa|iei modelate ini|iale,
atunci cnd sunt prezen|i doi sau mai mul|i Iactori ini|iali declansatori (FID) (Manolea,
2010).
Procesele mentale care angajeaz construc|ii personale inconstiente n ceea ce numim
memoria implicit emo|ional (implicit emotional memory), pot produce diIerite simptome
maniIeste n toate planurile existen|iale. n terapia psihocuantic, ntr-o prim Iaz, se
realizeaz o schimbare transIormant ce angajeaz acele procese mentale generatoare de
simptome, acele construc|ii personale inconstiente n memoria implicit emo|ional si,
ulterior, se produce depoten|ializarea selectiv a acestor concepte, oprind producerea
simptoamelor. Simultan cu eliminarea constructelor generatoare de simptome, se elimin si
circuitele neuronale aIerente lor si astIel se creeaz construc|ii si circuite noi prin Ienomenul
de neuroplasticitate - modiIicare sinaptic (neuroplasticity - synaptic change) iar aten|ia
subiectiv apare ca un agent critic al schimbrii. (Ecker, Toomey, 2008). Aceast ac|iune este
o stare modiIicat de constiin|, o stare speciIic de cunoastere (Singer, Salovey, 1988), care
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
13
implic trirea unei realit|i personale destul de diIerit de cea constient, de zi cu zi, (Tart,
1972). Neurologii au observat direct c depoten|ializarea sinapselor care codiIic memoria
este nso|it de dispari|ia concomitent a rspunsurilor comportamentale determinate de acea
memorie (Bailey, Kandel,1993).
Din punct de vedere neurostiin|iIic al schimbrii psihologice, ca eIect neurodinamic
produs de metoda psihoterapeutic aplicat (Goldapple et al., 2004), putem spune c
simptomele diIeritelor aIec|iuni psihoemo|ionale sunt produse de structuri de cunostinte
subconstiente aIlate n memoria implicit subcortical (Ecker, Toomey, 2007).
Terapia psihocuantic (QDP) Ioloseste un repertoriu de tehnici adecvate si Ilexibilitate
a stilului de lucru, urmrind activit|i realizate experimental sau Ienomenologic pentru
descoperirea, transIormarea sau anihilarea condi|ionrilor, integrarea noii realit|i interioare
ob|inute ct si a modalit|ilor de rela|ionare interioar si exterioar. Persoanele ce solicit
psihoterapie sunt n suIerin| psihoemo|ional, nso|it sau nu de maniIestri somatice - au un
anumit simptom - deoarece nu sunt capabile s schimbe condi|ionarea inconstient, despre
care nu stiu c o au, chiar dac n via|a de zi cu zi experimenteaz situa|ia simptomatic.
ncetarea ac|iunii condi|ionale inconstiente Iace ca persoana s experimenteze, s verbalizeze
si s mbr|iseze adevrul emo|ional al noii situa|ii n care simte c are control asupra
producerii simptomului.
CAPITOLUL 12. Electronografia ca metod exploratorie a aspectelor somatice yi
psihoemoionale ale fiinei umane
ConIorm deIini|iei dat de dr. atropolog Cornelia Guja, Iost directoare a Institutului
de Antropologie al Academiei Romne (Guja, 1993), electronograIia (EnG) const n
declansarea unei bioelectroluminescen|e la tensiuni nalte (zeci de kV), ntre un electrod de
tip vrI si un corp asezat pe un electrod plan, prin stratul de aeroioni adiacent corpului.
Prin interpunerea unui cliseu radiologic asezat pe electrodul plan, acesta devine un
"martor Iotosensibil" care ia parte la Ienomenul electronograIic. Aceast ac|iune este o
explorare prin implicare n dinamica Ienomenelor ceea ce ridic valoarea inIorma|ional,
gnoseologic a imaginilor EnG.
Organismele vii, ca sisteme deschise, cibernetice, adaptative si inIorma|ionale,
comunic si se autoregleaz prin Ienomene biochimice, unele dintre acestea Iiind bine
cunoscute, dar si prin Ienomene electromagnetice, tranziente (descrcri rapide, variabile,
impulsuri).
Distribu|ia neuniIorm a cmpului electromagnetic n jurul supraIe|ei corpului,
determin eIectul pelicular ca distribu|ie ce determin miscarea particulelor elementare n
mediul electric proximal.
Distribu|ia electronilor la supraIa|a corpului determin nregistrarea conturului
acestuia prin intermediul streamer-ilor produsi n descrcrile de nalt tensiune.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
14
Fig. nr.5. Schema funcional a unui aparat electrografic
(apud http://en.wikipedia.org/wiki/File:KirlianPhotographyCrossSection.png)
Teoria streamer-ilor se reIer la eIectul luminos (bio-elecroluminescen|) ob|inut prin emisia
de Iotoni n mediu gazos, produs ntre doi electrozi si se delimiteaz o descrcare luminoas
arborescent care Iormeaz streamer-ii.
Fig. nr.6. Sistemul neurovegetativ yi centrul de control electrodermal
(apud Dumitrescu, 1983, p.130)
Activitatea psihic exercit o inIluen| major asupra sistemului nervos autonom si
reIlexele electrodermale pot Ii declansate de diIeri|i Iactori psihogeni care produc brusc
modiIicri ale rezisten|ei pielii. Activitatea de modiIicare electrodermal ntre pr|ile
componente participante se desIsoar sinergic si sincron, producnd schimbri n zone
anatomice bine deIinite.
Fig. nr.7. Imagine EG n polaritate anodic obinut prin ayezarea palmei pe cliyeul de
pe ecranul de sticl yi aplicarea electrodului mobil pe antebra; imagine micyorat de
dou ori. (apud Guja, Iliescu, 2001, Iig.10, p.22)
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
15
n cercetarea experimental pe care am eIectuat-o
4
si pe care am trecut-o la anexe, am
pornit de la ipoteza c strile ("tririle") emo|ionale, indiIerent de motiva|ia lor biologic,
psihic sau socio-cultural, pot modiIica parametrii Iiziologici ai organismului ntr-un mod
uneori spectaculos.
Fig. nr.8. Schem principial comun a metodelor de electrografie prin
electroluminescen (apud Mamulas, 2008)
Prin electroluminescen| (Ivey, 1963 Murgulescu, Sahini, 1978, Olinescu, Greabu,
1987, Muller, 2000, apud Mamulas, 2008) se n|elege producerea unor emisii luminescente,
pe un spectru relativ larg de lungimi de und (de la inIrarosu la ultraviolet), ca urmare a
interac|iunii dintre un cmp electric exterior si o structur material.
Aceste emisii sunt generate Iie n interiorul respectivei structuri, Iie pe conturul si/sau n
proximitatea ei. La modul cel mai general, electroluminescen|a reprezint conversia
nontermal a energiei electrice n energie luminoas (Iotonic).
n cercetarea eIectuat, principalele criterii pentru analiza imaginilor perechilor de
amprente bioelectromagnetice
5
au Iost studiul simetriei sau asimetriei stnga-dreapta si
analiza omogenit|ii sau neomogenit|ii ordonrii strimerilor pe conturul si supraIa|a
palmelor. Pe baza acestor criterii, metoda permite investigarea Iiin|ei umane sub mai multe
aspecte, inclusiv cel psihologic.
4
Manolea, A. (2011). Using Altered States of Consciousness to reduce the effects of dailv stress (Usando los
Estados Alterados de Consciencia para reducir los eIectos dacesta estres) in Journal oI Transpersonal Research
(IEDCYT-(CSIC) Ior the edition oI scientiIic journals) Edited by EUROTAS- European Transpersonal
Association, OXIGEME- Centre Ior a consciousness' Accepted: 26 March, 2012 Received: 14 July, 2011,
Volume 3, 2011 ISSN: 19896077, pp 39-54.
5
Analiza a Iost eIectuat de ctre Iizicianul Mamulas, I. (D.Sc.)
CM LLLC18lC C8lLC1
lnvLS1lCA1
LMlSll LLLC18CLuMlnLSCLn1L
ln8LClS18A8LA LMlSllLC8
LLLC18CLuMlnLSCLn1L
8LLuC8A8L, AnALlZ ln1L8AC|lunL
ln1L8AC|lunL
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
16
Metoda GDV (Gas Discharge Visualisation) de evaluare a psihocmpului cuantic uman
Conceptul bioIizic al principiilor GDV se bazeaz pe teoria bioIizicii cuantice.
Aceasta este o dezvoltare ulterioar a ideilor lui Szent-Gyorgyi (1968), reIeritoare la
transIerul electronilor n stri excitate de-a lungul lan|urilor de molecule de proteine
complexe. Strile excitate ale electronilor n moleculele de proteine complexe (Ernster 1992),
sunt principalul rezervor energetic care sus|ine procesele biologice.
Trecerea impulsurilor electrice prin |esuturile biologice slab conductoare poate Ii
sus|inut de transIerul intramolecular al electronilor excita|i, utiliznd mecanismul de
tunelare cuantic, care permite saltul electronilor activa|i ntre macromolecule ( Korotkov
2004). AstIel, se creeaz n |esuturi canale cu conductivitate mare, care pot Ii puse n eviden|
prin msurri n punctele de acupunctur (unde conductibilitatea pielii este mai mare dect n
zonele nconjurtoare) care pot Ii asociate cu meridianele energetice. Aceast abordare poate
Ii legat de no|iunea oriental a transIerului energiei prin meridiane si canale.
Fig. nr.9. Reprezentarea GDV a activitii vortexurilor cuantice
Nivelul acestei energii este corelat cu starea de sntate a organismelor, care mai este
legat si de predispozi|ia genetic, strile psihoemo|ionale, Iactorii de mediu (hran, ap, aer,
mediu nconjurtor, etc). Mecanismul descris oIer o imagine a Ielului n care metoda GDV
eviden|iaz mrimea resurselor energetice la nivel molecular si structural.
n ceea ce priveste msurrile prin metoda GDV, se poate spune c se msoar si
analizeaz niste modele de descrcri luminoase emise de cele zece degete ale minilor, sub
ac|iunea unui cmp electric de nalt tensiune. Aceste imagini sunt prelucrate de un soIt
speciIic, care creeaz un model al cmpului energetic (cmp cuantic), din jurul corpului.
Aceast reprezentare este n conIormitate cu o interpretare bazat pe un model de asociere
ntre diverse zone ale descrcrii, nregistrat pentru Iiecare deget si zone ale corpului
(Mandel, 1986). Att timp ct sistemele si organele corpului lucreaz n armonie, se poate
spune c homeostazia este la nivel optim. Dou mecanisme Iundamentale sunt utilizate
pentru asigurarea homeostaziei. Unul este mecanismul de autoreglare n care este implicat
sistemul nervos autonom (SNA) si sistemul endocrin, iar cellalt este controlul numrului de
electroni liberi aIla|i n stri excitate, prin intermediul oxigenului transportat prin snge
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
17
(Korotkov, 2004). Mai multe studii experimentale pun n eviden| Iaptul c GDV msoar
activitatea SNA. AstIel, exist studii care arat corela|ia dintre mrimile msurate cu GDV si
variabilitatea ritmului cardiac, tensiunea arterial, activitatea glandelor sudoripare, nivelul de
stres (Bundzen, 2002). SNA este principalul indicator al reac|iei corpului la Iactorii de mediu
(adaptare) si la provocrile emo|ionale. Prin urmare, se poate spune ca parametrii msura|i cu
GDV reIlect activitatea SNA si echilibrul dintre componenta simpatic si cea parasimpatic.
Fig. nr.10. Modelul unei descrcri nregistrate prin metoda GDV yi interpretarea ei
Un alt aspect relevat de msurtorile eIctuate cu GDV este cel legat de procesele
constiin|ei care sunt modelate de paradigma mecanicii cuantice, (Schwartz, 2005).
Experimentele au artat c exist o corela|ie ntre strile modiIicate ale constiin|ei si
maniIestrile SNA relevate de maniIestrile Iiziologice, pe care le poate interpreta GDV
(Bundzen, 2002). Se poate spune c experimental se poate msura numai inIluen|a constiin|ei
asupra proceselor Iiziologice mediate de semnalele electro-chimice generate de creier, SNC
modulnd activitatea SNV (Wisneski, 2005). AstIel, metoda GDV oIer posibilitatea de a
vizualiza si studia starea psihoemo|ional si Iizic (somatic) a omului. Testele statistice
implementate n cadrul programului au Iost bazate pe testul t Student, testul Wilcoxon, testul
Mann - Whitney si Valde VolIovitz, ca si pe criteriul semnelor. AstIel, se asigur analiza
esantioanelor de date dependente si independente, care posed diIerite tipuri de distribu|ie.
Pe plan national, din bibliograIia studiat, Mohrt (2011) este primul cercettor al
strilor psihoemotionale care a Iolosit si validat tehnica GDV n cadrul unei cercetri
doctorale de psihologie.
CAPITOLUL 13. Tehnica poligraf
n acest capitol descriu tehnica poligraI, care deceleaz emo|ia n mod indirect prin
depistarea reac|iilor activatorii generale, care implic mecanisme Iiziologice att centrale, ct
si periIerice (MitroIan, Butoi, Zdrenghea, 1992). Aceste reactii pot Ii identiIicate deoarece
sunt transmise de sistemul nervos vegetativ, care se ocup cu activitatea vital subconstient
(Anitei et al, 2009).
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
18
Se consider c declansarea reac|iilor emo|ional-somatice acompaniaz rspunsul care
"ngrijoreaz" subiectul, iar aceste reac|ii sunt eviden|iate n nregistrrile parametrilor
Iiziologici de ctre poligraI (Furedy, 1993; RosenIeld, 2000).
CAPITOLUL 14. Semnalul ideomotor
Rspunsul ideomotor (eIectul, semnalul sau reIlexul ideomotor), prescurtat IMR
(Ideo-Motor ReIlex) deriv din ,ideo ca idee sau reprezentare mental si 'motorca ac|iune
muscular. Privitor la comportamentul motor, activitatea creierului are dou componente.
Prima este activitatea ce produce ac|iunea motoare iar a dou este nregistrarea activit|ii n
mintea constient. Termenul IMR este Iolosit cu privire la procesul desIsurat Ir ca
subiectul s l constientizeze, proces prin care o imagine mental genereaz un gnd sau o
reac|ie muscular reIlex, aparent involuntar. EIectul ideomotor se produce atunci cnd este
eludat bariera constient. Acesta a Iost cercetat de ctre Carpenter (1874) din care Iac parte
si comportamentele excitomotor (respira|ie, degluti|ie) si (ac|iuni reIlexe). Carpenter a Iost
un prieten si colaborator al lui Braid, (1855), Iondatorul teoriei hipnotismului, hipnoza este de
obicei indus prin procedura cunoscut ca inductie hipnotic. n aceast etap se induc
sugestiile privitoare la modalitatea de rspuns binar de tipul DA-NU (dummy) iar
rspunsurile sunt ilustrate printr-o maniIestare Iizic. n cercetarea eIectuat, eu am Iolosit
strngerea unui senzor de presiune ntre degetele mari si degetele arttoare de la o mn
pentru DA si de la mna cealalt pentru NU.
Fig.nr.11. Reflexul ideomotor
(apud Carpenter, 1874)
Pentru determinarea rspunsului ideomotor am utilizat senzorul de presiune de tip
FSR. Acestia sunt rezistori care si modiIic valoarea rezisten|ei ohmice, n Iunc|ie de
presiunea exercitat asupra lor. Pentru c sunt sensibile la atingere, se ob|in rspunsuri
propor|ionale cu intensitatea apsrii n zona de liniaritate a senzorului. Prelucrarea
semnalelor preluate de la FSR, s-a Icut cu un preampliIicator cuplat cu un calculator, iar
aIisarea si memorarea datelor s-au aIisat digital cu ajutorul unui program speciIic.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
19
PARTEA a II-a
Cercetri experimentale
Obiectivele cercetrii
Obiectivele generale pe care le-am urmrit au Iost:
Evidentierea aparitiei conIlictelor intrapsihice reIeritoare la Iatetele Eului, Iolosind
hipnoza indus, msurnd reactivitatea emo|ional cu poligraIul si cu senzorul de presiune
pentru semnal ideomotor SIM.
IdentiIicarea inIluen|ei TCC Iolosind hipnoza indus asupra strii somatice si a strii
psihoemo|ionale, msurate cu aparatura GDV si AV 5.1.
IdentiIicarea inIluen|ei TCC cu hipnoz indus asupra autopercep|iei depresiei si
stresului determinate cu scalele pentru depresie RadloII si respectiv Cohen-Williamson.
Eviden|ierea inIluen|ei tehnicii de relaxare asupra variabilelor dependente care
caracterizeaz cmpul cuantic uman, msurate cu biosenzorul aparatului AV5.1.
IdentiIicarea inIluen|ei tehnicii QDP asupra strii somatice si a strii psihoemo|ionale,
msurate cu aparatura GDV.
Eviden|ierea evolu|iei temporale a variabilelor dependente corespunztoare strii
somatice si strii psihoemo|ionale dup aplicarea tehnicii QDP ntr-o singur sesiune,
msurate cu aparatura GDV, la nceputul studiului, pentru doi participan|i.
Ipotezele generale pe care am urmrit s le veriIic experimental, au Iost:
Exist diIeren|e semniIicative statistic nregistrate de senzorii poligraIului n SMC
Ia| de SOC, atunci cnd se rspunde la ntrebri reIeritoare la Ia|etele Eului.
Planul terapeutic TCC cu hipnoz indus si aplicarea psihoterapiei QDP inIluen|eaz
semniIicativ statistic rezultatele msurtorilor cmpului cuantic uman realizate cu senzorul
bioIotonic (GDV) si, respectiv, cu biosenzorul aparatului AV5.1.
Planul terapeutic TCC cu hipnoz indus inIluen|eaz semniIicativ statistic
autopercep|ia asupra strilor somatice msurate cu scala pentru depresie RadloII (CES-D) si,
respectiv, cu scala pentru depresie RadloII (CES-D).
STUDIUL I
Identificarea faetelor Eului care sunt influenate de terapiile cognitiv-
comportamentale (TCC) n stri modificate ale conytiinei (SMC)
1. Obiective
1.1 IdentiIicarea inIluen|ei TCC cu hipnoz indus asupra strii somatice si a strii
psihoemo|ionale, msurate cu aparatura GDV si AV 5.1.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
20
1.2 IdentiIicarea inIluen|ei TCC cu hipnoz indus asupra autopercep|iei depresiei si
stresului determinate cu scalele pentru depresie RadloII si respectiv Cohen-Williamson.
2. Ipoteze
Ipoteza general 1
Planul terapeutic TCC cu hipnoz indus inIluen|eaz semniIicativ statistic rezultatele
msurate cu senzorul bioIotonic (GDV) ale cmpului cuantic uman.
Ipoteza general 2
Planul terapeutic TCC cu hipnoz indus inIluen|eaz semniIicativ statistic rezultatele
msurate cu biosenzorul aparatului AV5.1, pentru cmpul cuantic uman.
Ipoteza general 3
Planul terapeutic TCC cu hipnoz indus inIluen|eaz semniIicativ statistic autopercep|ia
asupra strilor somatice msurate cu scala pentru depresie RadloII (CES-D).
Ipoteza general 4
Planul terapeutic TCC cu hipnoz indus inIluen|eaz semniIicativ statistic autopercep|ia
asupra strilor somatice msurate cu scala de stres Cohen-Williamson.
3. Metoda
3.1 Participani
Lotul a Iost Iormat dintr-un numr de 36 de participan|i, sapte bie|i si 29 de Iete, to|i
Iiind studen|i ai Facult|ii de Psihologie si Stiin|e ale Educa|iei a Universit|ii Bucuresti, cu
vrste ntre 18 si 27 de ani, (m21.3 ani, A.S.2.71). Lotul a Iost mpr|it n dou grupuri,
unul experimental si unul de control. Pentru testarea ipotezei generale 1 s-a Iolosit designul
experimental cu grupuri pereche, utilizndu-se numai grupul experimental, iar pentru testarea
celorlalte ipoteze designul experimental a Iost cu grupuri independente pre-test post test si s-a
Iolosit tot lotul.
3.2 Aparate yi instrumente
ManiIestrile puse n evident n timpul sesiunilor n stri modiIicate ale constiin|ei
(SMC) sunt n special pe partea de sistem nervos simpatic (SNS) si parasimpatic (SNP).
PoligraIul sau asa-zisul ,detector de minciuni este un instrument care msoar
reac|iile Iiziologice, Iiind dotat cu dou canale de msurat respira|ia toracic si abdominal,
un canal care msoar reac|ia electrodermal si cte un canal care msoar tensiunea arterial
si pulsul. Acesti parametri se constituie n variabilele dependente msurate cu poligraIul.
Aparatul oIer date despre echilibrul psihoemo|ional al subiec|ilor.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
21
Fig. nr.1. Poligraful Lafayette LX4000
Fig. nr.2. Structura datelor obinute cu poligraful Lafayette LX4000 yi
Senzorul de presiune pentru determinarea rspunsului ideomotor
FSR sunt rezistori care si modiIic valoarea rezisten|ei ohmice, n Iunc|ie de
presiunea exercitat asupra lor. Pentru c sunt sensibili la atingere, se ob|in rspunsuri
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
22
propor|ionale cu intensitatea apsrii. Prelucrarea semnalelor preluate de la FSR, s-a Icut cu
un preampliIicator cuplat cu un calculator.
Fig. nr. 3. Senzorul de presiune FSR, pentru evidenierea rspunsului ideomotor
AIisarea si memorarea datelor se eIectueaz digital cu ajutorul unui program speciIic.
FRS s-au Iolosit pentru eviden|ierea rspunsului ideomotor, rspuns ob|inut n SMC.
Aparatul pentru determinarea emisiei electro-fotonice stimulate GDV Camera Pro
Aparatul Ioloseste GDV (tehnica de vizualizare a descrcrii n gaze) pentru a pune
n eviden| starea somatic si starea psihoemo|ional a subiec|ilor, n urma prelucrrii si
interpretrii unei imagini capturate cu o camer video de sensibilitate ridicat n domeniul
spectral 280-650 nm (ultraviolet si vizibil).
Fig. nr.4. Aparatul GDV Camera PRO
Imaginea se ob|ine prin Iilmarea timp de 0.5s a descrcrii de tip corona care apare n
jurul Iiecrui deget, atunci cnd sunt generate pulsuri de nalt tensiune (10 KV), n interiorul
unui dispozitiv prevzut cu o Iereastr semitransparent si umplut cu un gaz inert. Acest
dispozitiv constituie senzorul bioIotonic. Degetul n cauz este |inut n contact Ierm cu
Iereastra respectiv. Imaginea ob|inut este preluat de un computer si prelucrat dup un
algoritm special, ob|inndu-se n Iinal inIorma|ii despre geometria cmpului cuantic uman
(arie, arie normalizat, lungime izolinie, raza medie a izoliniei etc.), despre entropia
inIorma|ional (entropia integral, RMS a entropiei) gradul de uniIormitate (Iractalitate,
coeIicient de Iorm, erori asociate acestora). Mrimile precizate reprezint variabilele
dependente msurate cu acest aparat.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
23
Fig. nr.5.Imaginea unei descrcri corona yi o interpretare a sa, obinut cu GDV
Camera Pro
Aparatul poate decela ntre inIorma|iile privitoare la starea psihoemo|ional si cele
reIeritoare la starea somatic a unui subiect. De asemenea calculeaz un parametru reIeritor la
mrimea stresului Iiziologic, ca o expresie a diIeren|ei dintre parametrii asocia|i strii
psihoemo|ionale si celei somatice.
Aparatul pentru evidenierea strii cmpului cuantic uman AV 5.1
Acest aparat Ioloseste un biosenzor care msoar electroconductibilitatea pielii
degetelor minii , diIeren|a acestui parametru electric pentru Iiecare deget Ia| de degetul
mare, inIorma|ii pe care le transmite unui program pentru interpretare. Interpretarea Icut
oIer date despre mrimea relativ a cmpului cuantic uman si despre mrimea activit|ii
vortexurilor cuantice asociate. De asemenea mai sunt calcula|i si parametri reIeritori la
echilibrul cmpului si la modul n care un subiect este Iocalizat: asupra mentalului, asupra
corpului sau asupra domeniului spiritual. O imagine sugestiv asupra inIorma|iilor oIerite
este dat n Iigura de mai jos.
Fig. nr.6. Forma grafic a informaiilor oferite de aparatul AV 5.1
InIorma|iile achizi|ionate de aparat se reIer la starea psihoemo|ional. Toate aceste
date constituie variabilele dependente msurate cu biosenzorul aparatului AV 5.1.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
24
Scala de depresie Radloff
Scala CES-D msoar nivelul simptomatologiei depresive, n special a componentei
aIective - dispozi|ia depresiv. Scala cuprinde 20 aIirma|ii reIeritoare la Ielul cum un subiect
s-a sim|it n ultimele sapte zile. Principalele componente msurate sunt dispozi|ia depresiv,
sentimentele de vinov|ie, de lips de valoare, de neajutorare si de pierdere a speran|ei,
pierderea apetitului, lentoarea psihomotorie si tulburrile de somn.
Scala de stres Cohen-Williamson
Chestionarul Cohen-Williamson exploreaz trirea stresului, punnd accentul, nu pe
eveniment, ci pe reac|ia individului la contextul stresant. De asemenea si acest chestionar,
prin numrul mic de itemi si prin evantaiul relativ larg de probleme abordate, ne-a putut
Iurniza inIormatii utile pentru a descrie interactiunea esalonului de studiu cu stresul.
3.3 Procedura de lucru
Toate msurtorile s-au Icut n mod automat, pentru Iiecare subiect n parte, nainte,
n timpul si dup sesiunile n stri modiIicate ale constiin|ei (SMC). Ele au Iost corelate
temporal (Iolosind o baz de timp comun si anume, aceea a calculatorului) pentru a putea
extrage inIorma|ii multiple pentru acelasi eveniment din cursul experimentului.
Fig. Nr.7. Procedura de lucru pentru prelevarea datelor pretest de la ntreg lotul
(grup experimental yi grup de control)
SCALE, TESTE PSIHOMETRICE:
CES-D
Cohen Williamson
CQ-I
TESTE
GRUP
CONTROL
GRUP
EXPERIMENTAL
NREGISTRAREA
PARAMETRILOR
PSIHOEMO|IONALI PRETEST CU
AJUTORUL APARATURII GDV ,
AV 5.1
APARATURA POLIGRAF
NTREBARE PRIVITOARE LA O
FA|ETA A EULUI
ABSEN|A CONFLICTULUI
INTERIOR
(CONDI|IONARE
PSIHOSOMATIC)
PRIVITOR LA FA|ETA
EULUI INVESTIGAT
(CONCORDANTA RR RI)
PREZENTA
CONFLICTULUI INTERIOR
(CONDI|IONARE
PSIHOSOMATICA)
PRIVITOR LA FA|ETA
EULUI INVESTIGAT
(NECONCORDAN|A
RR RI)
NREGISTRAREA
PARAMETRILOR
SOMATICI
CORESPUNZTORI
STRII EMO|IONALE
GENERATE DE
NTREBAREA PUS
(RI)
RSPUNS
RA|IONAL
BINAR DA/NU
(RR)
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
25
Aceast ac|iune s-a desIsurat la nceputul cercetrii, dup care s-au nregistrat valorile
msurate cu senzorul bioIotonic al aparatului GDV si valorile msurate cu biosenzorul
aparatului AV 5.1 pentru to|i cei 36 de studen|i. Pentru grupul experimental s-au msurat si
valorile reac|iilor electrodermale, caracteristicile respiratorii si cardiace relieIate cu ajutorul
aparatului poligraI LaIayette LX4000, atunci cnd studen|ii au rspuns ntrebrilor speciIice
Ia|etelor Eului somatic si psihologic, n SOC.
Procedura de lucru pentru evidenierea conflictelor intrapsihice atunci cnd studenii
din grupul experimental afla(i n stare modificat a constiin(ei (SMC) rspund la
ntrebri referitoare la faetele Eului somatic yi psihologic
n cadrul acestei proceduri am urmrit ob|inerea datelor pentru studiul preliminar, care
relieIeaz inIluen|a TCC cu hipnoz indus asupra reactivit|ii emo|ionale. Aceste date au
Iost eviden|iate n nregistrrile parametrilor Iiziologici cu ajutorul aparatului poligraI atunci
cnd studen|ilor din grupul experimental li se induce, se men|ine si se adnceste o stare
modiIicat a constiin|ei (SMC) evaluat cu ajutorul scalei de susceptibilitate hipnotic
StanIord, Iorm C. Studen|ii rspund la ntrebri ce evoc multiplele Ia|ete ale Eului.
Concomitent se nregistreaz si rspunsul ideomotor (semnal ideomotor- SIM)
corespunztor ntrebrilor puse.
Fig. nr.8. Procedura de lucru pentru evidenierea conflictelor intrapsihice n SMC
Fig. nr. Designul experimentului pentru Etapa a II-a a Studiului I
Lucrul asupra grupului experimental dup prelevarea cu ajutorul aparatelor speciIice a datelor
POLIGRAF
INDUCEREA
STRII
MODIFICATE A
CONSTIIN|EI
(SMC) FOLOSIND
TRANSA
HIPNOTIC
CATALEPTIC
APLICAREA
SCALEI DE
SUSCEPTIBILITA
TE HIPNOTIC
STANFORD-
FORMA C
(SHSSC)
GRUP
E
X
P
E
R
I
M
E
N
T
A
L
NTREBARE PRIVITOARE LA O
FA|ETA A EULUI
ABSEN|A CONFLICTULUI
INTERIOR (CONDI|IONARE
PSIHOSOMATIC) PRIVITOR
LA FA|ETA EULUI
INVESTIGAT
(CONCORDANTA RR RI)
PREZEN|A CONFLICTULUI
INTERIOR (CONDITIONARE
PSIHOSOMATICA)PRIVITOR LA
FA|ETA EULUI INVESTIGAT
(NECONCORDANTA RR RI)
RSPUNS MENTAL
(FARA
VERBALIZARE)
BINAR DA/NU (RI)
NREGISTRAREA
PARAMETRILOR
SOMATICI
CORESPUNZTORI
STRII EMO|IONALE
GENERATE DE
NTREBAREA PUS
(RI)
FSR (Force Sensitive Resistor)
ABSEN|A
CONFLICTULUI
INTERIOR
PREZEN|A
CONFLICTULUI
INTERIOR
NREGISTRAREA
RSPUNSULUI
IDEOMOTOR (SIM)
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
26
Fig. nr.9. Procedura pentru aplicarea unei sesiuni experimentale n stri modificate ale
conytiinei (SMC) pentru nregistrarea variabilelor dependente corespunztoare
faetelor Eului, folosind aparatura poligraf yi SIM
lnduce sublecLulul o sLare
modlflcaL a con;Lllnel (SMC) foloslnd
hlpnoza lndus.
verlflc profunzlmea Lransel hlpnoLlce
(sLare caLalepLlc) cu a[uLorul Scalel de
SuscepLlblllLaLe PlpnoLlca SLanford,
lorma C.
Adreseaz sublecLulul inLrebrlle
corespunzLoare faeLelor Lu-lul
lnvesLlgaL.
2
3
Urmeaz indica|iile
experimentatorului, si nsuseste
instructajul, accept cuplarea sa la
senzotii aparatului poligraI si SIDM,
pune ntrebri privitoare modului de
desIsurare a sesiunii. Urmreste
ac|iunile experimentatorului pentru
inducerea SMC.
Ac|ioneaz speciIic aparatura
computerizat a poligraIului si SIDM,
coordonndu-si ac|iunile cu timpii de
rspuns aIisati pe display-ul computerului.
5
Recepteaz, n stare modiIicat a
constiin|ei (SMC), ntrebarea adresat de
ctre experimentator.
Mental, Ir verbalizare,d
rspunsul corespunztor convingerilor
sale.
Asteapt urmtoarea ntrebare
din partea experimentatorului
4
3
2
Acloneaz speclflc aparaLura
elecLronlc compuLerlzaL coordonndu-
;l aclunlle cu Llmpll de rspuns al
sublecLulul.
4
Pregteste subiectul pentru
nregistrarea datelor cu ajutorul ap.
PoligraI si SIDM. l instruieste asupra
modului de desIsurare a sesiunii
experimentale.
1
1
Repet ac|iunile de la punctele
3, 4, si 5, pentru Iiecare dintre
urmtoarele ntrebri ale Ia|etelor Eu-lui
6
DesIsoar activit|i speciIice
pentru dehipnotizarea subiectului si
revenirea n SOC
7
Repet ac|iunile de la punctele
2,3,4 pentru Iiecare ntrebare adresat
Revine n SOC
5
6
ACTIVITATE SUBIECT
PARTICIPANT LA
EXPERIMENT
ACTIVITATE
EXPERIMENTATOR
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
27
n Iigura anterioar, sunt eviden|iate activit|ile care le-am desIsurat simultan cu un
subiect din grupul experimental, atunci cnd s-au nregistrat variabilele dependente n stri
modiIicate ale constiin|ei (SMC) induse cu ajutorul hipnozei. Valorile variabilelor au Iost
nregistrate cu senzorii aparatelor poligraI si cu senzorul de presiune pentru semnalul
ideomotor (SIDM).
Procedura de lucru pentru aplicarea psihoterapiei TCC folosind hipnoza indus
Fig. nr.10. Structura unei sesiuni de psihoterapie cognitiv-comportamental (TCC)
folosind trans hipnotic indus
Procedura de lucru pentru aplicarea psihoterapiei TCC Iolosind hipnoza indus s-a
aplicat n trei sesiuni consecutive pentru Iiecare subiect din grupul experimental. n acest Iel
am realizat un numr de 54 de sesiuni de psihoterapie, nsumnd un numr de 3240 minute.
n total, cumulnd si sesiunile n care s-au eIectuat msurtorile n SMC cu ajutorul
poligraIului si SIDM, am condus un numr de 5400 minute n strile de constiin| modiIicat.
Prelevarea datelor post-test ale cercetrii
Dup msurarea cu ajutorul aparaturii Iolosite n cercetare (GDV si AV 5.1) a
variabilelor dependente corespunztoare strii psihoemo|ionale si strii somatice pentru to|i
participan|ii, ambelor grupuri li s-au aplicat din nou scalele: CES - D - scala de depresie
RadlloI si scala de stres Cohen-Williamson.
Completarea Iisei de observa|ie, identiIicarea cogni|iilor
disIunc|ionale si a comportamentelor deviante,a
conIlictelor interioare, a condi|ionrilor psihosomatice
Explicarea tehnicii terapeutice ce va Ii Iolosit, modul de
ac|iune a acesteia, etape de lucru.
Aplicarea tehnicilor de lucru speciIice TCC Iolosind
transa hipnotic indus.
Inducerea transei hipnotice terapeutice si ob|inerea strii
modiIicate a constiin|ei (SMC). VeriIicarea proIunzimii
transei .hlpnoLlce.
Dehipnotizarea, revenirea n stare obisnuit a constiin|ei
(SOC). Sumarizare, teme pentru acas, programarea
urmtoarei sesiuni psihoterapeutice.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
28
Fig. nr.11. Procedura de lucru pentru prelevarea datelor finale (post test) de la ntreg
eyantionul (grupul de control yi grupul experimental) analiza yi interpretarea lor
Analiza statistic si interpretarea datelor s-a Icut Iolosind pachetele de programe SPSS 20,
Excell 2010 si GPOWER3.
3.4 Designul experimental
Designul experimental ales a Iost de tip pre test post test.
Fig. nr.12. Design experimental pretest-post test
n cadrul cercetrii, variabila independent este tehnica psihoterapeutic aplicat si
GRUP
CONTROL
GRUP
EXPERIMENTA
L
APLICAREA SCALELOR
PSI
CES-D
Cohen Williamson
CQ-I
NREGISTRAREA
PARAMETRILOR
PSIHOEMO|IONALI POST
TEST CU AJUTORUL
APARATURII GDV , AV
5.1
ANALIZA SI
INTERPRE-
TAREA DATELOR
CU PROGRAME-
LE:
OFFICE 2010
SPSS 20
GPOWER3

uiferene
semnificotiv
stotistic
uiferene
semnificotiv
stotistic
Grup
experimental
Grup de
control
Grup
experimental
Grup de
control
Testarea
ipotezelor
Testarea
ipotezelor
Aplicarea terapiei,
testarea ipotezelor
reIeritoare la Ia|etele
Eu-lui nainte si dup
psihoterapie
Fr
psihoterapie
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
29
anume TCC cu hipnoz indus.
Am stabilit c variabilele dependente care descriu strile psihoemo|ionale si
somatice ale subiec|ilor participan|i la cercetare, sunt urmtoarele:
Pentru testarea ipotezei generale 1: aria cmpului cuantic, aria normalizat,
intensitatea medie, coeIicientul de Iorm, entropia izoliniei, Iractalitatea spa|ial,
RMS a Iractalittii, raza medie izolinie, RMS normalizat, lungimea izoliniei, raza
izoliniei, aria, entropia si coeIicientul de Iorm pentru proiectiile dreapta, Irontal si
stnga, coeIicient de activare, aria integral LS, RMS aria integral LS, entropia
integral LS, aria integral RS, RMS aria integral RS, entropia integral RS, valoare
si asimetrie vortex Sahasrara, Ajna, Vishudha, Anahata, Manipura, Svadhisthana,
Muladhara.
Pentru testarea ipotezei generale 2: Quantum Size Field, Base Quantum Vortex,
Navel Quantum Vortex, Solar Plexus Quantum Vortex, Heart Quantum Vortex,
Throat Quantum Vortex, Third eye Quantum Vortex, Crown Quantum Vortex,
Quantum Vortex, Balance, Mind, Body, Spirit.
Pentru testarea ipotezei generale 3: CES-D.
Pentru testarea ipotezei generale 4: nivel stres.
3.5 Analiza mrimii efectului cercetrii
Am Icut si o analiz de putere senzitiv, dorind s aIlm care este valoarea minim a
mrimii eIectului pe care ar trebui s o aib cercetarea, pentru o putere a experimentului dat.
Lund pentru putere valoarea de 0.8, pentru mrimea lotului 36 participan|i, rezult c
cercetarea trebuie s detecteze o mrime a eIectului observat, pentru variabilele dependente
studiate, de d 0.96 (Cohen, 1969). n cadrul paragraIului 'Discu|ii am Icut si o analiz a
valorilor observate ale mrimii eIectului.
4. Rezultate
4.1 Analiza exploratorie a rezultatelor obinute cu aparatura GDV, pretest,
stare psihoemoional
Testarea normalit|ii distribu|iei datelor, eviden|ierea diIeren|elor statistic semniIicative.
Aceast analiz s-a Icut cu testele statistice pentru studierea distribu|iei valorii
datelor, Kolmogorov-Smirnov si Shapiro-Wilk .
n urma aplicrii acestor teste statistice, a rezultat c unele variabile sunt normal
distribuite iar altele nu sunt. Acestea se pot observa n tabelele din Anexa nr.8.
Condi|ia de ndeplinire a normalit|ii se bazeaz pe Iaptul c p ~0.05.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
30
Fig. nr.13. Exemplu de histograme ale distribuiei valorilor pentru variabilele
dependente intensitate medie yi coeficient de form
Aplicarea testului t bilateral pentru grupuri independente demonstreaz c nu exist
diIeren|e semniIicative (p~0.05) n cazul tuturor variabilelor dependente testate.
Pentru variabila dependent rmsaIractalit|ii exist o diIeren| semniIicativ
statistic ntre mediile grupurilor (U90 p0.0230.05), iar pentru celelalte nu exist diIeren|e
semniIicative statistic.
4.2 Analiza exploratorie a rezultatelor obinute cu aparatura GDV, pretest,
pentru starea somatic
Testarea normalit|ii distribu|iei datelor, eviden|ierea diIeren|elor statistic semniIicative.
Aceast analiz s-a Icut cu testele statistice pentru studierea distribu|iei valorii
datelor, Kolmogorov-Smirnov si Shapiro-Wilk . n urma aplicrii acestor teste statistice, a
rezultat c unele variabile sunt normal distribuite iar altele nu sunt. Condi|ia de ndeplinire a
normalit|ii se bazeaz pe Iaptul c p ~0.05.
Fig. nr.14. Exemplu de histograme ale distribuiei valorilor pentru variabilele
dependente lungimea izoliniei yi raza izoliniei
Aplicarea testului t bilateral pentru grupuri independente pentru eviden|ierea
diIeren|elor semniIicative statistic ntre mediile grupurilor, demonstreaz c pentru
variabilele aria cmp cuantic si rmsaIractalit|ii, exist o diIeren| semniIicativ statistic
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
31
ntre mediile grupului experimental si cele ale grupului de control (17327.5718772.59;
p0.0070.05) respectiv (0.110.13; p0.0020.05), iar pentru celelalte variabile dependente
nu exist diIeren|e semniIicative statistic (p~0.05).
Pentru variabila dependent entropia proiec|iei stnga exist o diIeren| semniIicativ
statistic ntre distribu|iile grupurilor (U120 p0.040.05), iar pentru celelalte variabile nu
exist o diIeren| semniIicativ statistic ntre distribu|iile valorilor grupului experimental si
ale grupului de control.
4.3 Analiza exploratorie a rezultatelor obinute cu aparatura AV 5.1, pretest,
stare psihoemoional
Testarea normalit|ii distribu|iei datelor, eviden|ierea diIeren|elor statistic semniIicative.
Aceast analiz s-a Icut cu testele statistice pentru studierea distribu|iei valorii
datelor, Kolmogorov-Smirnov si Shapiro-Wilk . n urma aplicrii acestor teste statistice, a
rezultat c numai o variabil Third eye Quantum Vortex este normal distribuit, celelalte
neIiind normal distribuite.
Condi|ia de ndeplinire a normalit|ii se bazeaz pe Iaptul c p ~0.05.
Fig. nr.15. Exemplu de histograme ale distribuiei valorilor pentru variabilele
dependente Quantum_Size_Field, NAVEL_Quantum_Vortex,
SOLAR_PLEXUS_Quantum_Vortex
Prin urmare, pentru eIectuarea analizei statistice am Iolosit testul neparametric Mann-
Whitney pentru grupuri independente.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
32
Aplicarea testului Mann-Whitney (p~0.05) pentru variabilele care nu au o distribu|ie
normal si a testului t bilateral pentru grupuri independente, duce la concluzia c nu exist
diIeren|e statistic semniIicative ntre distribu|iile valorilor variabilelor dependente msurate
cu aparatul AV 5.1 (t1.44 p0.158~0.05), ale cele dou grupuri, la nceputul
experimentului.
4.4 Analiza exploratorie a rezultatelor obinute cu scala de depresie Radloff
yi scala de stres Cohen-Williamson
Fig. nr. 16. Graficul scorurilor ob(inute la itemii chestionarului Cohen-Williamson
(nivel de stres) de grupurile de control si experimental n etapa pretest
Fig. nr. 17. Graficul scorurilor ob(inute la itemii scalei CES-D (scala de depresie
Radllof) de grupurile de control si experimental n etapa pretest
Pentru variabilele dependente Nivel stres si CES-D pretest exist o diIeren|
semniIicativ statistic ntre distribu|iile grupurilor (U81 p0.010.05) respectiv (U11.5
p0.0000.05).
5. Testarea ipotezelor
5.1 Testarea ipotezei generale 1- Planul terapeutic TCC cu hipnoz indus inIluen|eaz
semniIicativ statistic rezultatele msurate cu senzorul bioIotonic (GDV) pentru cmpul
cuantic uman.
Testarea normalit|ii distribu|iei datelor.
Aceast analiz s-a Icut cu testele statistice pentru studierea distribu|iei valorii
datelor, Kolmogorov-Smirnov si Shapiro-Wilk. n urma aplicrii acestor teste statistice, a
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
33
rezultat c unele variabile sunt normal distribuite iar altele nu sunt. Acestea se pot observa n
tabelele din Anexa nr. 8.
Condi|ia de ndeplinire a normalit|ii se bazeaz pe Iaptul c p ~0.05.
Fig. nr.18. Exemplu de histograme ale distribuiei valorilor pentru variabilele
dependente corespunztoare strii psihoemotionale aria normalizat, coeficient de
form
Exist diIeren|e semniIicative statistic ntre mediile grupului de control si ale celui
experimental pentru variabilele: intensitatea medie (62.161/-2.28~59.8/-2.37 t(34)-3.033
p0.0050.05), coeIicientul de activare (2.84/-1.47 ~0.93/-0.59 t(34)-5.12 p0.0000.05).
La aplicarea testului neparametric Mann Whitney au Iost conIirmate diIeren|e
semniIicative statistic ntre distribu|iile urmtoarelor variabilele dependente corespunztoare
strii psihoemo|ionale, msurate cu senzorul bioIotonic al GDV: rmsnormalizat (U97
p0.040.05) si simetriaproiectieiIrontale (U97.5 p0.0410.05). Pentru celelalte
variabile dependente nu s-au nregistrat diIeren|e semniIicative statistic ntre distribu|iile lor.
Exist diIeren|e semniIicative statistic ntre grupul experimental si cel de control
pentru variabilele:
arianormalizat (2.71/-0.903.53/-0.72 t(34)-2.99 p0.0050.05),
coeIdeIorm (7.86/-1.599.44/-1.34 t(34)-3.22 p0.0030.05),
entropiaizoliniei (1.90/-0.051.94/-0.04 t(34)-2.09 p0.040.05),
Iractalitateaspatiala (1.68/-0.061.80/-0.07 t(34)-5.72 p0.0000.05),
rmsaIractalittii (0.13/-0.02~0.10/-0.01 t(34)--6.32 p0.0000.05),
lungimeaizoliniei (49.2/-7.21~46.01/-4.31 t(34)-5.12 p0.0000.05),
CoeIIormproiectieidreapta (17.78/-3.2324.12/-3.33 t(34)-5.79 p0.0000.05),
EntropiaproiectieiIrontale (3.58/-0.163.77/-0.13 t(34)-3.87 p0.0000.05),
CoeIIormproiectieiIrontale (20.28/-3.7128.27/-3.59 t(34)-6.56 p0.0000.05),
Entropiaproiectieistnga (3.66/-0.173.77/-0.13 t(34)-2.09 p0.040.05),
CoeIIormproiectieistnga (16.84/-2.7423.33/-2.80 t(34)-7.03 p0.0000.05) ,
AriaintegralLS (0.30/-0.380.58/-0.19 t(34)-2.74 p0.010.05),
RMSariaintegralLS (0.23/-0.060.31/-0.10 t(34)-2.81 p0.010.05),
AriaintegralRS (0.23/-0.330.56/-0.19 t(34)-3.52 p0.0010.05),
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
34
AjnaVortexValoare(-0.25/-0.24-0.02/-0.19 t(34)-3.19 p0.0030.05),
AnahataVortexValoare (0.71/-0.401.05/-0.24 t(34)-3.08 p0.0040.05),
SvadhisthanaVortexValoare (0.25/-0.390.61/-0.25 t(34)-3.27 p0.0020.05).
La aplicarea testului neparametric Mann Whitney au Iost conIirmate diIeren|e
semniIicative statistic ntre distribu|iile urmtoarelor variabilele dependente corespunztoare
strii somatice, msurate cu senzorul bioIotonic al GDV: ariacmpcuantic (U28
p0.0000.05), intensitateamedie (U262 p0.0010.05), razamedieizolinie (U39
p0.0000.05), Ariaproiectieidreapta (U77 p0.0060.05), AriaproiectieiIrontale
(U77 p0.0060.05), Ariaproiectieistnga (U77 p0.030.05), CoeIicientactivare
(U32 p0.0000.05), SahasraraVortexValoare (U76.5 p0.0060.05),
ManipuraVortexValoare (U78 p0.0070.05). Pentru celelalte variabile dependente nu s-
au nregistrat diIeren|e semniIicative statistic ntre distribu|iile lor.
5.2 Testarea ipotezei generale 2- Planul terapeutic TCC cu hipnoz indus inIluen|eaz
semniIicativ statistic rezultatele msurrii cmpului cuantic uman cu biosenzorul
aparatului AV5.1.
Testarea normalit|ii distribu|iei datelor.
Analiza normalit|ii distribu|iei datelor s-a Icut cu testele statistice Kolmogorov-
Smirnov si Shapiro-Wilk. n urma aplicrii acestor teste statistice, a rezultat c nici o
variabil nu are valorile normal distribuite.
Fig. nr.19. Exemplu de histograme ale distribuiei valorilor pentru variabilele
dependente corespunztoare strii psihoemo(ionale post test (AV 5.1) Base Quantum
Vortex, Navel Quantum Vortex
Exist diIeren|e semniIicative statistic ntre grupul experimental si cel de control pentru
variabilele:
BASEQuantumVortex (U74 p0.0040.05),
NAVELQuantumVortex (U70.5 p0.0030.05),
SOLARPLEXUSQuantumVortex (U56 p0.0010.05),
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
35
HEARTQuantumVortex (U43.5 p0.0000.05),
THROATQuantumVortex (U39 p0.0000.05),
THIRDEYEQuantumVortex (U38.5 p0.0000.05),
CROWNQuantumVortex (U55.5 p0.0000.05),
QuantumVortexBALANCE (U54 p0.0010.05),
MIND (U103 p0.040.05), BODY (U94.5 p0.020.05)
5.3 Testarea ipotezelor generale 3 si 4-Planul terapeutic TCC cu hipnoz indus inIluen|eaz
semniIicativ statistic autopercep|ia asupra strilor somatice msurate cu scala pentru
depresie RadloII (CES-D) si, respectiv, cu scala de stres Cohen-Williamson.
Fig. nr.20. Graficul scorurilor ob(inute la itemii scalei CES-D (scala de depresie
Radllof) de grupurile de control si experimental n etapa post test
Fig. nr.21. Graficul scorurilor ob(inute la itemii chestionarului Cohen-Williamson (nivel
de stres) de grupurile de control si experimental n etapa post test
Exist diIeren|e semniIicative statistic ntre grupul experimental si cel de control la
aplicarea testului Mann-Whitney pentru variabila CESD (U4.5 p0.0000.5).
Pentru variabila dependent Nivel stres nu s-au nregistrat diIeren|e semniIicative
statistic.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
36
6. Discuii
ConIorm prelucrrilor statistice eIectuate pentru ntreg lotul (grup control si grup
experimental) dup ce am eIectuat activit|ile prevzute la etapa I-a a acestui studiu si anume,
prelevarea datelor ini|iale de la ntreg esantionul, grup experimental si grup de control
(scalele: CES - D - scala de depresie RadlloI si scala de stres Cohen-Williamson,
nregistrarea valorilor parametrilor personali cu ajutorul aparatelor, GDV si AV 5.1) am
concluzionat c esantionul este omogen din punctul de vedere al distribu|iei mediei
variabilelor dependente. Excep|ie Iac urmtoarele variabile dependente msurate cu aparatura
GDV: la starea psihoemo|ional - rms a Iractalit|ii iar la starea somatic - aria cmpului
cuantic, rms a Iractalit|ii si entropia proiec|iei stnga. n ce priveste variabilele dependente
CES-D si Nivel stres pretest, nici una nu a relevat omogenitatea grupurilor din punctul de
vedere al autopercep|iei strii depresive si a nivelului de stres.
Fig. nr.22. Graficul distribuiei valorilor variabilei dependente aria corespunztoare
strii somatice post test
Fig. nr.23. Graficul distribuiei valorilor variabilei dependente aria normalizat
corespunztoare strii somatice post test
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
37
Fig. nr.24. Graficul distribuiei valorilor variabilei dependente coeficient de form
corespunztoare strii somatice post test
Fig. nr.25. Graficul distribuiei valorilor variabilei dependente intensitatea medie
corespunztoare strii somatice post test
Studiul statistic arat modiIicri ale unor variabile ce caracterizeaz cmpul cuantic
uman, asupra cruia ac|ioneaz tehnica TCC. O explica|ie pentru modul n care ac|ioneaz
terapia poate Ii c printr-o ac|iune speciIic se inIluen|eaz cmpul cuantic uman, lucru ce
este exempliIicat prin eIectele terapiei asupra grupului experimental. AstIel, o seam de
variabile ce caracterizeaz geometria cmpului (aria normalizat, Iractalitatea spa|ial,
coeIicientul de Iorm) au nregistrat modiIicri semniIicative sau nalt semniIicative statistic
ca de altIel si variabilele legate de entropie. Pentru grupul experimental, valorile acestor
variabile au sczut ca valori medii, dup aplicarea tehnicii TCC, att pentru starea
psihoemo|ional ct si pentru starea somatic.
Analiznd variabilele din Iigurile de mai sus, se poate spune c transIormarea ce are
loc la nivelul cmpului cuantic uman se petrece prin redistribuirea diIeritelor pr|i
componente si prin eliminarea (scderea intensit|ii, Iig. nr 25) unor elemente disIunc|ionale.
Acest lucru duce la uniIormizarea geometric a Iormei cmpului si la egalizarea intensit|ii
acestuia, Iapt sugerat de scderea valorilor medii ale variabilelor coeIicient de Iorm,
Iractalitate spa|ial, rms a Iractalit|ii, lungimea izoliniei pentru diIerite pr|i ale cmpului
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
38
cuantic uman. Un alt set de variabile semniIicative pentru evolu|ia cmpului este cel legat de
entropia sistemului. Toate componentele acestei variabile au nregistrat scderi semniIicative
statistic, indicnd tendin|a cmpului de a-si creste gradul de ordine. Aceste aspecte legate de
reorganizarea cmpului cuantic uman, se traduc printr-o stare psihoemo|ional si somatic
mai bun a subiec|ilor. Putem spune c ei devin mai adapta|i mediului social si rspund mai
bine solicitrii proIesionale, n acest Iel crescnd perIorman|a uman.
TransIerul energetic, nso|it de cel inIorma|ional, ntre diverse niveluri ale cmpului
cuantic uman, n vederea realizrii homeostaziei, se Iace prin intermediul vortexurilor
cuantice a cror activitate a Iost modiIicat semniIicativ statistic dup aplicarea TCC cu
hipnoza indus, care reprezint mijloacele de comunicare ntre aceste niveluri.
O alt variabil a crei modiIicare s-a dovedit a Ii semniIicativ statistic este
coeIicientul de activare, care este o msura a stresului psihoemo|ional (Korotkov, 2005).
n cazul grupului experimental valoarea acestei variabile a sczut, indicnd eIicien|a
terapiei TCC cu hipnoz indus n reducerea stresului psihoemo|ional. Acest aspect este n
strns legtur cu nivelul stresului indicat de msurrile psihometrice Iolosind scala Cohen-
Williamson, care au artat aceeasi tendin| de reducere a stresului. Prin urmare, se poate
spune c aparatura de tip GDV poate Ii utilizat pentru determinarea strii de stres a unei
persoane, producnd rezultate comparabile cu ale testelor psihometrice recunoscute.
Fig.nr.26. Diferen(a nivelului de stres msurat pentru grupul experimental pre yi post
test (Cohen-Wiliamson)
Analiza valorii observate a mrimii efectului
ntruct cercetarea experimental din cadrul acestui studiu este original, nu avem date
cu privire la mrimea eIectului la nivelul populatiei. n cadrul cercetrii, analiza puterii
observate si a mrimii eIectului observat se Iace numai pentru parametrii care au o distributie
normal a valorilor.
Din analiza Icut la paragraIul 3.5 rezult c valoarea minim a mrimii eIectului
pentru o putere a experimentului de 0.8 este d 0.96. n tabelele urmtoare sunt artate
variabilele dependente pentru care este ndeplinit aceast condi|ie.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
39
Tabel nr.1. Mrimea efectului observat pentru variabilele dependente corespunztoare
strii psihoemo(ionale post test
Variabila dependent
Mrimea efectului observat
d (Cohen)
Intensitatea medie a cmpului 1,01
coeIdeIorm 1,07
Tabel nr.2. Mrimea efectului observat pentru variabilele dependente corespunztoare
strii somatice post test
Variabila dependent
Mrimea efectului observat
d (Cohen)
arianormalizat 1
coeIdeIorm 1,07
entropiaizoliniei 0,07
Iractalitateaspa|ial 0,18
lungimeaizoliniei 3,15
Entropiaproiec|ieidreapta 0,53
CoeIIormaproiec|ieidreapta 0,92
VishudhaVortexValoare 1,95
Entropiaproiec|ieiIrontale 2,19
CoeIIormproiec|ieiIrontale 0,7
CoeIIormproiec|ieistanga 2,6
AriaintegralLS 0,93
RMSariaintegralLS 0,97
AriaintegralRS 1,08
AjnaVortexValoare 1,1
AnahataVortexValoare 1,03
SvadhisthanaVortexValoare 1,07
Urmrind valorile tabelare ob|inute la prelucrare, observm c aceast conditie este
ndeplinit de dou variabile dependente corespunztoare strii psihoemotionale -
intensitatea medie a cmpului si coeIicientul de Iorm si de ctre 11 variabile dependente
corespunztoare strii somatice: aria normalizat, coeI. de Iorm, lungimea izoliniei,
Vishudha Vortex Valoare, Entropia proiectiei Irontale, CoeI. Iorm proiec|iei stnga, RMS
aria integral LS, Aria integral RS, Ajna Vortex Valoare, Anahata Vortex Valoare,
Svadhisthana Vortex Valoare.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
40
STUDIUL II
Evidenierea existenei conflictelor intrapsihice
1. Obiective
IdentiIicarea conIlictelor intrapsihice reIeritoare la Iatetele Eului, Iolosind hipnoza
indus, msurnd reactivitatea emo|ional cu poligraIul si cu senzorul de presiune pentru
semnal ideomotor SIM.
2. Ipoteze
Ipoteza general
Exist diIeren|e semniIicative statistic nregistrate de senzorii poligraIului n SMC Ia| de
SOC, atunci cnd se rspunde la ntrebri reIeritoare la Ia|etele Eului
3. Metoda
3.1 Participani
Pentru testarea ipotezei generale 1 s-a Iolosit designul experimental cu grupuri
pereche, utilizndu-se numai grupul experimental. Grupul a Iost Iormat dintr-un numr de 18
studen|i, trei bie|i si 15 Iete, studen|i ai Facult|ii de Psihologie si Stiin|e ale Educa|iei a
Universit|ii Bucuresti, cu vrste ntre 18 si 25 de ani, (m21.1 ani, SD2.41).
3.2 Aparate yi instrumente
Aparatele Iolosite au Iost poligraIul LAFAYETTE LX 4000 si dispozitivul pentru
msurarea rspunsului ideomotor.
3.3 Procedura de lucru
Procedura de lucru pentru eviden|ierea conIlictelor intrapsihice atunci cnd subiec|ilor
din grupul experimental li se pun ntrebri reIeritoare la Ia|etele Eului somatic si psihologic a
Iost descris anterior, la studiul 1.
3.4 Designul experimental
Designul experimental Iolosit a Iost unul cu grupuri pereche pretest -post test.
Variabila independent a Iost hipnoza indus.
Am stabilit c variabilele dependente care descriu strile psihoemo|ionale si
somatice ale subiec|ilor participan|i la cercetare, sunt urmtoarele: amplitudinea reac|iei
electrodermale, timpul pn la revenire, EDA valoare rezisten|, puls, tensiune arterial,
ritm respirator.
4. Rezultate
Pentru analiza statistic a datelor, am eIectuat analiza normalit|ii distributiei valorilor
variabilelor dependente Iolosind testele statistice Kolmogorov-Smirnov si Shapiro-Wilk. n
continuare sunt prezentate cteva histograme cu distribu|iile valorilor variabilelor dependente
n SOC.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
41
Fig. nr.1. Exemple de histograme cu distribuia variabilelor dependente timp pn la
revenire, amplitudinea reaciei electrodermale, tensiune arterial, n SOC
Fig. nr.2. Exemple de histograme cu distribuia variabilelor dependente dependente
timp pn la revenire, amplitudinea reaciei electrodermale, tensiune arterial, n SMC
n cazul datelor ob|inute cu poligraIul nici o variabil dependent nu are valorile
distribuite normal.
n continuare sunt prezentate rezultatele ob|inute la testarea ipotezei generale n urma
aplicrii testelor statistice neparametrice. Exist diIeren|e semniIicative statistic nregistrate
de senzorii poligraIului n SMC Ia| de SOC, atunci cnd se rspunde la ntrebri reIeritoare
la Ia|etele Eului.
La aplicarea testului neparametric Wicoxon au Iost conIirmate diIeren|e semniIicative
statistic pentru ambele Ia|ete ale Eului. AstIel, pentru Eul somatic exist diIeren|e
semniIicative statistic ale rspunsurilor date n SMC Ia| de rspunsurile date n SOC, pentru
variabilele dependente: timp pn la revenire (Z-7.48 p0.0000.001), EDA valoare
rezisten| (Z-8.23 p0.0000.001), tensiune arterial (Z-4.99 p0.0000.001) si ritm
respirator (Z-3.55 p0.0000.001). Nu s-au eviden|iat rezultate semniIicative statistic
pentru variabilele dependente amplitudinea reac|iei electrodermale (Z-1.41 p0.159~0.05)
si puls (Z-1.61 p0.1~0.05).
Pentru Eul psihologic exist diIeren|e semniIicative statistic ale rspunsurilor date n
SMC Ia| de rspunsurile date n SOC pentru variabilele dependente: timp pn la revenire
(Z-6.94 p0.0000.001), EDA valoare rezisten| (Z-7.32 p0.0000.001), puls (Z-2.61
p0.0090.01), tensiune arterial (Z-4.25 p0.0000.001) si ritm respirator (Z-3.85
p0.0000.001). Nu s-au eviden|iat rezultate semniIicative statistic pentru variabila
dependent amplitudinea reac|iei electrodermale (Z-0.14 p0.89~0.05).
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
42
5. Discuii
Ilustrarea caracteristicilor SMC corespunztoare grupului experimental se poate
Iace cu ajutorul histogramelor urmtoare:
Fig. nr.3. Distribuia rangurilor diferenelor dintre valorile variabilelor dependente
timpul pn la revenire yi puls n SMC yi SOC pentru Eul psihologic
Fig. nr.4. Distribuia rangurilor diferenelor dintre valorile variabilelor dependente
tensiune arterial yi ritm respirator n SMC yi SOC pentru Eul psihologic
Din histogramele precedente se observ c subiec|ii maniIest valori sczute ale
variabilelor dependente puls, tensiune arterial si rat respiratorie. Aceasta demonstreaz
Iaptul c subiec|ii grupului experimental erau n SMC n trans hipnotic indus. AIirma|ia
anterioar este ntrit si de Iaptul c timpul de rspuns (timpul pn la revenire) al sistemului
nervos vegetativ (SNV) este mai mare dect cel nregistrat n SOC.
n cadrul experimentului am observat c transmiterea semnalului pe axa
corticosuprarenal (calea 1) pn la maniIestrile somatice (puls, presiune sangvin,
activitatea sudoripal, temperatur...) este procesat ntr-un timp mai lung dect transmisia
semnalului (calea 2) de la centrii ideomotori din cele dou emisIere cerebrale la musculatura
eIectoare pentru decodiIicarea semnalului transmis. n aceste condi|ii se pune ntrebarea:
diIeren|a de timp de rspuns este dat numai de calea urmat de semnal pe calea 1 sau calea
2, sau si de complexitatea prelucrrilor intrapsihice reIeritoare la subiectul investiga|iei
(aspect concret ale unei Ia|ete ale Eului) corespunztoare strii n care s-a eIectuat
investiga|ia. n starea obisnuit a constiin|ei (SOC) s-a dat rspunsul binar ra|ional (RR) iar la
nivel subconstient s-a eIectuat o prelucrare inIorma|ional maniIestat ca rspuns
subconstient (RS) si la nivelul corpului Iizic, nivel la care s-au si nregistrat diIeri|i parametri.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
43
nregistrrile referitoare la Eul Somatic
Ai o parere bun despre imaginea ta corporaI?
t = 37s t = 3min 20s
SOC SMC
FeIuI n care arti {i d ncredere n tine ?
t = 41s t = 2min 43s
SOC SMC
Ai schimba ceva Ia tine?
t = 53s t = 1min 28s
SOC SMC
I{i pIace s te priveti n ogIind?
t = 55s t = 2min 10s
SOC SMC
Te sim{i deseori stnjenit() de aspectuI tu fizic?
t = 1min 8s t = 2min 6s
SOC SMC
Fig.nr. 5,6. Exemplificri grafice ale diferenierilor valorilor parametrilor nregistrai
cu aparatura poligraf la nivel subconytient (SOC) yi nivel inconytient (SMC) care au
semnificaia existenei conflictelor interioare (condiionri) ntre instanele conytiente,
subconytiente yi cele inconytiente referitoare la Eul somatic si psihologic
nregistrrile referitoare la Eul Psihologic
Ai ncredere n capacit{iIe taIe inteIectuaIe?
t = 5min 50s
t = 1min 10s
SOC SMC
Apreciezi oamenii pentru feIuI n care gndesc?
t = 57s t = 1min 42s
SOC SMC
Ai tendin{a s te informezi i pe domeniiIe n
care nu eti impIicat()?
t = 44s t = 2min 20s
SOC SMC
Ai tendin{a s te informezi i pe domeniiIe n
care nu eti impIicat()?
t = 44s t = 2min 20s
SOC SMC
Ai tendin{a s ceri mai muIt de Ia tine dect de
Ia ceiIaI{i?
t = 48s
t = 1min 48s
SOC SMC
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
44
Rela|ionrile posibile ntre rspunsurile ra|ionale, rspunsurile subconstiente si
rspunsurile inconstiente pot Ii grupate astIel:
RR=RS=RI ] absena conflictului interior
RRRS=RI
RR=RSRI conflict interior aflat la diferite profunzimi psihice
RRRSRI
n starea modiIicat a constiin|ei (SMC), prelucrarea inIorma|ional s-a eIectuat la
nivel inconstient, rspunsul corespunztor maniIestndu-se, evident, pe acelasi palier psihic
(RI). Acestor tipuri de rspuns le putem asocia timpi de rspuns speciIici, astIel: t0 speciIic
pentru RR, t1 speciIic pentru RS, t2 speciIic pentru RI si t3 speciIic pentru RIDM. n starea
modiIicat a constiin|ei (SMC), prelucrarea inIorma|ional s-a eIectuat la nivel inconstient,
rspunsul corespunztor maniIestndu-se, evident, pe acelasi palier psihic (RI). n
conIormitate cu cele artate, am putut construi, lund n considerare si variabila t3 (timp de
rspuns n SMC utiliznd RIDM), urmtorul tabel:
Tabel nr.1. Relaionarea timpilor de rspuns n SOC yi SMC
Aciune Starea de
conytiin
Tip de rspuns/Timp de
rspuns (t)
Relaia dintre timpii de
rspuns
Adresarea unei
ntrebri
SOC RR/ t
0
RI/t
1
t
1
>t
0
SMC RI/ t
2
t
2
> t
1
> t
0
SOC/SIDM RIDM/ t
3
t
0
< t
3
< t
1
Atunci cnd se pune o ntrebare de ctre experimentator subiectului participant, n
SOC se nregistreaz rspunsul verbal de tip dummy (RR) la timpul t
0
iar senzorii aparatului
poligraI nregistreaz rspunsul subconstient (RS) procesat n timpul t
1
, observndu-se c
t
1
~t
0
.
Dup ce subiectului i s-a indus o SMC de tip cataleptic veriIicat prin scala de
susceptibilitate hipnotic StanIord tip C si i se adreseaz aceeasi ntrebare speciIic Ia|etei
Eului investigat, nregistrrile aparatului poligraI arat un timp de rspuns t
2
raportat la t
1
si t
0
este n urmtoarea rela|ie t
2
~ t
1
~ t
0.
Se observ c transmiterea semnalului pe axa
corticosuprarenal (calea 1) pn la maniIestrile somatice (puls, presiune sangvin,
activitatea sudoripal, temperatura...) este procesat ntr-un timp mai lung (t
1
~t
3
) dect
transmisia semnalului (calea 2) de la centrii ideomotori din cele dou emisIere cerebrale la
musculatura eIectoare pentru decodiIicarea semnalului transmis.
n aceste condi|ii pot concluziona c: diIeren|a de timp de rspuns este dat nu numai
de calea urmat de semnal pe calea 1 sau calea 2, ci si de complexitatea prelucrrilor
intrapsihice, reIeritoare la subiectul investiga|iei (aspect concret ale unei Ia|ete ale Eului),
corespunztoare strii n care s-a eIectuat investiga|ia.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
45
Fig. nr.7 Exemplificare a diferenierii grafice a intensitii (mrimii) conflictului
interior privitor la Eul fizic (somatic) ca rspuns la aspectul ,Ai o prere bun despre
imaginea ta corporal?
Un alt aspect al problematicii timpilor de rspuns este cel al proIunzimii nivelului
intrapsihic la care se eIectueaz prelucrrile generate de aspectul Ia|etei Eului investigat.
Presupunem c RI este dat de instan|a intrapsihic inconstient si c rspunsul a necesitat un
interval de tip de la adresarea ntrebrii pn la nregistrarea parametrilor somatici cu ajutorul
poligraIului.
Avnd n vedere aspectele prezentate, se poate presupune c timpul de rspuns este n
direct legtur, dac nu direct propor|ional, cu intensitatea conIlictului interior, a
condi|ionrilor psihosomatice (Fig.nr.7).
6. Concluzii
Obiectivul acestui studiu a Iost s artm c pot Ii eviden|iate conIlictele intrapsihice
n stri de constiin| modiIicat Iolosind un senzor de presiune (FRS- Force Senzitive Sensor)
care s eviden|ieze semnalul ideomotor (SIDM). n tabelul nr.2 observm cum acest lucru
devine posibil.
Fcnd o compara|ie a rspunsurilor binare (dummy) nregistrate n stare obisnuit a
constiin|ei (SOC) atunci cnd patru din subiec|ii lotului experimental conecta|i la aparatul
poligraI au rspuns ra|ional verbaliznd op|iunea de rspuns (RR) si ntre rspunsurile
nregistrate (Anexa nr. 9) cu ajutorul semnalul ideomotor (RIDM) n stare modiIicat a
constiin|ei (SMC), remarcm prezen|a important a conIlictelor intapsihice, a condi|ionrilor
psihosomatice.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
46
Tabel nr.2. Reliefarea conflictului intrapsihic (condiionare psihosomatic) prin
compararea rspunsurilor la ntrebrile corespunztoare faetelor Eului, n stare
obiynuit a conytiinei (SOC) yi n stare modificat a conytiinei (SMC) folosind
semnalul ideomotor (SIDM)
Faetele
Eului
ntrebare
Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4
Rspuns Conflict
intrapsihic
Rspuns Conflict
intrapsihic
Rspuns Conflict
intrapsihic
Rspuns Conflict
intrapsihic SOC SMC SOC SMC SOC SMC SOC SMC
Eul
somatic
1 NU DA DA NU DA DA DA DA NU DA NU DA
2 NU NU NU NU NU NU DA NU DA DA NU DA
3 NU DA DA DA DA NU NU DA DA NU DA DA
4 NU DA DA NU DA DA NU DA DA NU DA DA
5 DA DA NU DA DA NU NU DA DA NU DA DA
Eul
Psiho-
logic
6 NU DA DA NU NU NU DA DA NU DA NU DA
7 NU DA DA NU DA DA NU DA DA NU DA DA
8 NU DA DA NU DA DA DA DA NU DA NU DA
9 NU NU NU NU DA DA NU DA DA NU DA DA
Desi studiul are caracteristici de experiment pilot, trebuind continuate cercetrile pe
aceast direc|ie, am eviden|iat legtura dintre convingerile ra|ionale si cele non-ra|ionale
(intrapsihice) implementate la niveluri subconstiene/inconstiente ce pot inIluen|a starea de
sntate si echilibrul psihoemo|ional.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
47
STUDIUL III
Evidenierea modului psihocuantic de aciune psihoterapeutic
1. Ubiective
1.1 IdentiIicarea inIluen|ei tehnicii QDP asupra strii somatice si a strii psihoemo|ionale,
msurate cu aparatura GDV.
1.2 Eviden|ierea evolu|iei temporale a variabilelor dependente corespunztoare strii
somatice si strii psihoemo|ionale dup aplicarea tehnicii QDP ntr-o singur sesiune,
msurate cu aparatura GDV, la nceputul studiului, pentru doi participan|i.
2. Ipoteze
Ipoteza general
Terapia psihocuantic QDP inIluen|eaz semniIicativ statistic rezultatele ob|inute prin
msurarea cmpului cuantic uman, cu senzorul bioIotonic (GDV)
3. Metoda
3.1 Participani
Dimensiunea lotului am stabilit-o la un numr de 38 de subiec|i, Iemei si brba|i
(m38.4 SD2.87) iar doi subiec|i (o Iemeie si un brbat) au participat la studiul de caz cu
msurtori repetate derulat timp de 1.200 de ore.
3.2 Aparate yi instrumente
Aparatele Iolosite au Iost aparatul pentru determinarea emisiei electro-Iotonice
stimulate GDV Camera Pro si aparatul pentru eviden|ierea strii cmpului cuantic uman AV
5.1, aparate descrise la punctul 3.2 din studiul I. s-au utilizat programele SPSS 20, Excel
2010 si GDV ScientiIic Laboratory.
3.3 Procedura de lucru
Etapa 1-a. Prelevarea datelor ini|iale de la ntreg lotul
Aceast ac|iune s-a desIsurat la nceputul cercetrii, dup nregistrarea cu ajutorul
aparatului GDV a parametrilor emisiei cuantice, biologice si optice stimulate de cmpuri
electromagnetice prin descrcare n gaze. Pentru cei doi participan|i la studiul de caz cu
msurtori repetate s-au Icut si msurri cu aparatul AV 5.1 a parametrilor electrodermali
personali. Ca ritmicitate a intervalelor temporale pentru msurarea parametrilor cu ajutorul
aparaturii experimentale am Iolosit numerele din sirul lui Fibonacci, care sunt deIinite prin
urmtoarea Iormul de recuren|:
F
0
0, F
1
1 si F
i

i-1
F
i-2
pentru i_2
iar mul|imea termenilor este de Iorma 0,1,1,2,3,5,8,13,21.}
Sirul lui Fibonacci a Iost ales pentru a marca intervalele secven|iale ale msurtorilor
pentru c recuren|a numerelor deIinite caracterizeaz Ienomenologia viului n ansamblul su
(Douady, Couder, 1996).
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
48
Etapa a 2-a. Lucrul asupra grupului experimental, aplicarea terapiei QDP
Subetapa A - Completarea scalelor si a Ioii de observa|ie pentru determinarea valorilor
echilibrului emo|ional-aIectiv, a cogni|iilor disIunc|ionale, a comportamentelor nepotrivite si
a emo|iilor distructive.
Subetapa B - Interven|ie psihoterapeutic timp de 15 minute pentru Iiecare subiect, Iolosind
terapia QDP.
Etapa a 3-a. Prelevarea datelor Iinale
Activitatea s-a desIsurat imediat dup aplicarea tehnicii psihoterapeutice asupra
Iiecrui subiect, nregistrndu-se valorile variabilelor dependente cu ajutorul aparaturii
Iolosite n cercetare.
n cazul studiului de caz cu msurtori repetate, msurtorile parametrilor s-au
eIectuat de-a lungul timpului alocat (1.200 de ore) la intervalele de timp determinate de sirul
lui Fibonacci.
Etapa a 4-a. Analiza si interpretarea datelor.
3.4 Designul experimental
Designul experimental Iolosit a Iost unul cu msurri repetate, nainte si dup
aplicarea tehnicii QDP. Variabila independent a Iost tehnica psihoterapeutic QDP.
Am stabilit c variabilele dependente care descriu strile psihoemo|ionale si somatice
ale subiec|ilor participan|i la cercetare sunt: aria cmp, aria cmp normalizat, intensitatea
medie, coeIicientul de Iorm, raza medie a izoliniei.
4. Rezultate
Testarea normalit|ii distribu|iei datelor si eviden|ierea diIeren|elor statistic semniIicative
s-a Icut cu testele statistice pentru studierea distribu|iei valorii datelor, Kolmogorov-
Smirnov si Shapiro-Wilk . n urma aplicrii acestor teste statistice, a rezultat c unele
variabile sunt normal distribuite iar altele nu sunt. Condi|ia de ndeplinire a normalit|ii se
bazeaz pe Iaptul c p ~0.05. Mai jos sunt prezentate cteva histograme cu distribu|iile
valorilor variabilelor dependente, corespunztoare strii somatice si strii psihoemo|ionale.
Fig. nr. 1 Exemplu de histograme ale distribuiei valorilor pentru variabilele
dependente intensitate medie, raza medie a izoliniei, corespunztoare strii somatice
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
49
Fig. nr. 2. Exemplu de histograme ale distribuiei valorilor pentru variabilele
dependente aria cmp, intensitate medie cmp, corespunztoare strii psihoemoionale
Testarea ipotezelor
Doar dou variabile dependente corespunztoare strii somatice au valori normal
distribuite si putem aplica testul t, pentru ceilalte am aplicat un test neparamatric. Aplicarea
testului t bilateral pentru grupuri pereche, demonstreaz c nu exist diIeren|e semniIicative
(p~0.05) n cazul variabilelor dependente intensitatea medie si raza medie a izoliniei.
Aplicarea testului neparametric Wilcoxon pentru variabilele dependente
corespunztoare strii somatice, aria cmp, aria cmp normalizat si coeIicientul de Iorm,
demonstreaz c nu exist diIeren|e semniIicative statistic (p~0.05) dup aplicarea terapiei
QDP.
Pentru starea psihoemotional, ntre mediile lotului nainte si dup aplicarea terapiei
QDP exist diIeren|e semniIicative statistic pentru variabilele: aria cmp (13741.4/-
2563.515009.25/-2534.93 t(37)--4.38 p0.0000.05), aria cmp normalizat (1.71/-0.541.90/-
0.64 t(37)--3.75 p0.0000.05), raza medie a izoliniei (12.63/-3.1914.03/-3.15 t(37)--4.15
p0.0000.05), iar pentru variabila dependent intensitatea medie nu s-a conIirmat ipoteza
(p0.417~0.05). Aplicarea testului neparametric Wilcoxon pentru variabila dependent
coeIicientul de Iorm corespunztoare strii psihoemo|ionale, demonstreaz c exist
diIeren|e semniIicative statistic (Z-3.83 p0.0000.05) dup aplicarea terapiei QDP.
Statistica descriptiv pentru studiu de caz cu msurtori repetate
F
Fig. nr. 3. Graficul evoluiei temporale pentru variabila dependent aria cmpului
cuantic
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
50
Observm c, ntr-o prim etap (n primele zece ore) valorile ariei cmpului cuantic
corespunztoare strii somatice (traseul rosu) scad, n timp ce valorile aceleiasi variabile
pentru starea psihosomatic cresc (traseul albastru). Dup acest interval, valorile variabilei
arie cmp cuantic variaz n Iaz (cresc si scad simultan) pentru ambele stri, somatic si
psihoemo|ional.
Fig. nr. 4. Graficul evoluiei temporale pentru variabila dependent coeficientul de
form
n primele zece ore valorile coeIicientului de Iorm a cmpului cuantic
corespunztoare strii somatice (traseul rosu) cresc, n timp ce valorile aceleiasi variabile
pentru starea psihosomatic scad (traseul albastru). Dup acest interval, valorile variabilei
coeIicient de Iorm a cmpului cuantic variaz n Iaz (cresc si scad simultan) pentru ambele
stri, somatic si psihoemo|ional.
5. Discuii
Dintre cele cinci variabile corespunztoare ipotezei generale 1 studiate pentru starea
psihoemo|ional, doar una - intensitatea medie a cmpului- a relevat eIecte nesemniIicative
statistic, celelalte patru avnd valori diIerite semniIicativ statistic, dovedind astIel c terapia
psihocuantic QDP este eIicient. De asemenea, Iaptul c pentru starea somatic nici o
variabil dependent nu a relevat eIecte semniIicative, se poate explica dac ne reIerim la
studiul de caz cu msurtori repetate. Acest studiu arat evolu|ia n timp a variabilelor
dependente men|ionate mai sus, dovedind cum ac|ioneaz tehnica terapeutic. La nivel
somatic, n primele 10-20 ore se petrece o scdere a valorilor variabilelor dependente aria
cmp, aria normalizat, intensitatea medie, n timp ce pentru starea psihoemo|ional aceleasi
variabile dependente nregistreaz o crestere. Aceast crestere se Iace pe seama scderii
variabilelor dependente corespunztoare strii somatice, avnd loc o redistribuire, o
remodelare a cmpului cuantic uman ai crui parametri se msoar. Prin urmare, este normal
s se nregistreze o scdere a valorilor variabilelor dependente men|ionate n starea somatic,
analiza statistic artnd c nu s-a petrecut nimic semniIicativ n cazul acestei stri. Starea
somatic reprezint, n acest sens, un rezervor energetic ce alimenteaz, reIace resursele
energetice corespunztoare strii psihoemo|ionale. n aceste condi|ii, dup cum reiese din
studiul de caz cu msurtori repetate, pentru a putea releva eIectele ce apar la nivelul strii
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
51
somatice, este necesar ca msurtorile s se repete la un interval mai mare de 10 ore dup
aplicarea tehnicii psihoterapeutice. Valorile cresctoare ale variabilelor dependente aria
cmp, aria cmp normalizat si raza medie a izoliniei semniIic evolu|ie pozitiv a strii
psihoemo|ionale, n timp ce valori n scdere pentru coeIicientul de Iorm (asociat cu gradul
de uniIormitate, omogenitate al cmpului cuantic uman) semniIic tendin|a cmpului cuantic
de a se reorganiza, n vederea atingerea unei noi poten|ialit|i somatice si psihoemo|ionale.
6. Concluzii
Valorile ob|inute practic si nregistrate cu aparatura experimental, valori cresctoare
sau descresctoare, dup caz, ale variabilelor msurate, ne arat c tehnica psihoterapeutic
QDP Iolosit a avut eIecte pozitive, mai ales c s-a aplicat timp de doar 15 minute si a Iost
eIectuat o singur dat pentru Iiecare subiect n parte, la nceputul experimentului.
Tehnica determin o reorganizare structural a cmpului cuantic uman, o redistribuire
a acestuia, ducnd la uniIormizarea intensit|ii lui, la continuitatea spa|ial (coeIicientul de
Iorm scade, raza medie a izoliniei creste).
Ca interval temporal de reaplicare a tehnicii (vezi aria cmpului si aria normalizat)
rezult o valoare de 70-100 ore (3-4 zile), timp necesar integrrii transIormrii. De altIel
aceast valoare se regseste si n urmtoarea ilustrare graIic a evolu|iei temporale a unui
sistem biologic (Douady, Couder, 1996).
Fig. nr. 5. Graficul evoluiei temporale a unui sistem biologic conform yirului lui
Fibonacci (apud http://en.wikipedia.org/wiki/File:Fibonaccispiral34.svg)
Dup aceast perioad de timp, parametrii corespunztori ai cmpului cuantic uman
variaz n Iaz (cresc sau scad simultan) pentru realizarea homeostaziei.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
52
STUDIUL IV
Transducerea potenialelor emoionale n poteniale termice, electrice yi
electromagnetice
6
1. Scopul demersului ytiinific de cercetare
Scopul demersului stiin|iIic de cercetare propus a Iost s demonstrm c, Iolosind
tehnici speciIice de relaxare n stri modiIicate ale constiin|ei (SMC), experien|a
constientizrii se poate modiIica spre un scop urmrit, iar transIormarea ob|inut este
cuantiIicabil si msurabil, cu Iactori si subIactori care sunt la rndul lor msurabili. De
asemenea, n aceste condi|ii, parametrii cmpului cuantic uman prezint modiIicri
corespunztoare stadiului de constientizare atins. Prin cercetarea experimental comparativ
eIectuat am urmrit eviden|ierea unei diIeren|ieri semniIicative a rezultatelor transduc|iei n
dou momente distincte: nainte si dup aplicarea unei tehnici de relaxare.
2. Obiective
Eviden|ierea inIluen|ei tehnicii de relaxare asupra variabilelor dependente care caracterizeaz
cmpul cuantic uman, msurate cu biosenzorul aparatului AV5.1.
3. Ipoteze
Ipoteza general
Tehnica de relaxare inIluen|eaz semniIicativ statistic rezultatele msurrii cmpului cuantic
uman cu biosenzorul aparatului AV5.1.
4. Metoda
4.1 Participani
Pentru testarea ipotezei generale s-a Iolosit designul experimental cu grupuri pereche.
Grupul a Iost Iormat dintr-un numr de 15 studen|i, cinci bie|i si zece Iete, studen|i ai
Facult|ii de Psihologie si Stiin|e ale Educa|iei a Universit|ii Bucuresti, cu vrste ntre 18 si
24 de ani, (m20.1 ani, SD2.01).
4.2 Aparate yi instrumente
Aparatul utilizat a Iost AV 5.1, descris la punctul 4.2 din studiul I. Aparatul se bazeaz
pe interpretarea inIorma|iilor despre activitatea electrodermal a degetelor minii n mod
diIeren|ial, n termeni de nivel al activit|ii vortexurilor cuantice asociate Iiecrui deget.
4.3 Procedura de lucru
Prelevarea datelor Iinale ale cercetrii
nregistrarea parametrilor cuantici electrodermali personali si a datelor ini|iale de la
ntreg esantionul cu ajutorul aparaturii speciIice (AV 5.1).
EIectuarea sesiunilor practice de relaxare.
Participan|ii sunt instrui|i asupra tehnicilor pe care le vor eIectua sub ndrumare
direct ct si asupra celor pe care le vor eIectua individual.
VeriIicarea lucrului individual.
Prelevarea datelor Iinale ale cercetrii
6
Manolea A., Ciolacu, M. V., Vlasceanu, S. (2011). Transduction of emotional potentials into thermic, electric
and elecromagnetic potentials in the context normal state versus relaxed state. BDI:ScienceDirect Alert:
Procedia - Social and Behavioral Sciences. BDI:Scopus ELSEVIER Vol. 33, 161, pp 791-795.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
53
Quantum Size Field
Ini|ial Final
Solar plexus Quantum vortex
Ini|ial Final
nregistrarea parametrilor cuantici electrodermali personali si a datelor Iinale de la
ntreg esantionul cu ajutorul aparaturii speciIice (AV 5.1).
Analiza si interpretarea datelor
4.4 Designul experimental
Designul experimental Iolosit a Iost unul cu grupuri pereche pretest -post test.
Variabila independent a Iost tehnica de relaxare aplicat.
Variabilele dependente care descriu strile psihoemo|ionale ale subiec|ilor
participan|i la cercetare, sunt urmtoarele: Quantum Size Field, Base Quantum Vortex,
Navel Quantum Vortex, Solar Plexus Quantum Vortex, Heart Quantum Vortex, Throat
Quantum Vortex, Third eye Quantum Vortex, Crown Quantum Vortex, Quantum
Vortex Balance, Mind, Body, Spirit.
5. Rezultate
Am eIectuat un studiu de caz n care am prezentat graIic o comparatie a valorilor
variabilelor dependente nregistrate pentru un subiect participant la experiment, n stare
obisnuit a constiin|ei (SOC) nainte de aplicarea tehnicilor de relaxare si dup aplicarea
respectivelor tehnici n stare modiIicat a constiin|ei (SMC).
Fig. nr.1. Mrimea (exprimat procentual) cmpului cuantic radiant (quantum size
field)
Fig. nr.2. Exemplu-Graficul gradului de funionalitate (n procente) al vortexului
cuantic Solar plex, n dou momente diferite, nainte yi dup aplicarea tehnicii de
relaxare
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
54
Am eIectuat analiza normalit|ii distribu|iei valorilor variabilelor dependente Iolosind
testele statistice Kolmogorov-Smirnov si Shapiro-Wilk. A rezultat c toate varibilele au
valorile normal distribuite. Prin urmare vom aplica testul t pentru grupuri pereche. ntre
mediile lotului, nainte si dup aplicarea tehnicii de relaxare, exist diIeren|e semniIicative
statistic pentru variabilele:
Base Quantum Vortex( 42.67/-24.0473.33/-24.1 t(14)-4.56 p0.0000.05),
Navel Quantum Vortex (46.67/-18.3974.67/-19.59 t(14)-4.98 p0.0000.05),
Solar Plexus Quantum Vortex (41.33/-23.8676.67/-25.54 t(14)-4.30 p0.0010.05),
Heart Quantum Vortex (43.33/-18.7773.33/-20.24 t(14)-4.53 p0.0000.05),
Throat Quantum Vortex (33.33/-21.2774.67/-18.46 t(14)-6.25 p0.0000.05),
Third Eye Quantum Vortex (44.67/-26.9684.00/-15.95 t(14)-6.67 p0.0000.05),
Crown Quantum Vortex (29.33/-20.8666.67/-18.77 t(14)-7.43 p0.0000.05),
Quantum Vortex Balance (48.00/-17.8180.67/-19.81 t(14)-5.97), p0.0000.05),
Body (35.67/-12.37~30.00/-12.82 t(14)2.33 p0.0350.05),
Spirit(20.33/-9.3530.00/-16.26 t(14)-2.31 p0.0370.05).
Pentru variabilele dependente Quantum Size Field si Mind nu s-au ob|inut (p~0.05) rezultate
semniIicative statistic.
6. Discuii
Rezultatele ob|inute conduc la concluzia c utilizarea aparatului AV 5.1 pentru
eviden|ierea cmpului cuantic uman relieIeaz schimbrile ce apar n urma modiIicrii strii
constiin|ei n termeni de activitate a vortexurilor cuantice corespunztoare cmpului cuantic
uman. AstIel se demonstreaz Iaptul c subconstientul, prin intermediul prghiilor ac|ionale
ale sistemului nervos, att cele de la nivel central ct si cele apar|innd nivelului vegetativ,
poate ac|iona ca un transductor al energiilor emo|ionale n energii termice, electrice si
electromagnetice maniIestate la nivelul corpului Iizic. Nivelul transducerii se poate schimba,
dar are nevoie de timp si de inputuri psihoenergetice puternice ca s ,destabilizeze' vechiul
echilibru psihocuantic si s instaleze unul nou, diIerit calitativ si cantitativ.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
55
PARTEA a III-a
Implicaii practice yi concluzii finale
Elemente de validare a modelului psihoterapeutic: terapia psihocuantic -
Quantum Deep Psychotherapy (QDP)
Pentru a valida modelul psihoterapeutic am initiat demersul stiin|iIic de cercetare
printr-un studiu n care am urmrit identiIicarea modalit|ilor ce determin un grad sporit de
integrare existen|ial. Am eviden|iat un mod psihoterapeutic speciIic de ac|iune aplicat pentru
mbunt|irea parametrilor cmpului psihocuantic uman si am demonstrarat c interven|ia
speciIic psihoterapeutic n stri modiIicate ale constiin|ei (SMC) Iolosind terapia
psihocuantic QDP (Quantum Deep Psychotherapy) determin o echilibrare psihoemo|ional
si somatic. AstIel, n Iunctie de gradul de elaborare a celor trei Ia|ele ale Eului, subiec|ii
supusi interven|iei psihoterapeutice n stri modiIicate ale constiin|ei (SMC), au maniIestat o
integrare semniIicativ spre proIilul mixt ca o integrare relativ echilibrat a celorlalte trei
proIile de baz ale Iatetelor Eului: somatic, psihologic si social. Subiec|ii crora li s-a aplicat
terapia psihocuantic QDP prezint un nivel mai ridicat al strii de bine, o stare
psihoemo|ional mai echilibrat si o mai mare capacitate de a accesa si procesa inIorma|iile
externe.
Mentinerea, evolutia temporal si calitativ a QDP a Iost probat cu ajutorul studiului
de caz cu msurtori repetate eIectuat timp de 1200 de ore prin msurtori repetate ale
parametrilor psihocuantici conIorm sirului lui Fibonacci, conIirmnd eIicien|a psihoterapiei
aplicate.
Modelul psihoterapeutic este bazat pe un studiu teoretic complex ce a vizat
Iundamentele unei psihoterapii originale de tip psihocuantic (terapia psihocuantic QDP-
Quantum Deep Psychotherapy). Eviden|ierea rezultatelor pozitive pe care le-am ob|inut
Iolosind aceast psihoterapie, att n studiu comparativ ct si n studiu de caz cu msurtori
repetate, m ndrept|esc s aIirm c se deschide o nou perspectiv holistic de abordare a
disIunc|ionalit|ilor cognitive, psihoemo|ionale si psihosomatice ale Iiin|ei umane. Modul n
care ac|ioneaz aceast psihoterapie ne arat c aceasta se adreseaz Iiin|ei umane n
ansamblul su, iar prin eIicien|a ob|inut se ncadreaz n psihoterapiile scurte, centrate pe
persoan.
Sirul lui Fibonacci a Iost ales pentru a marca intervalele secven|iale ale msurtorilor
eIectuate n studiul cu masurtori repetate, pentru c recuren|a numerelor deIinite
caracterizeaz Ienomenologia viului n ansamblul su.
Valorile ob|inute practic si nregistrate cu aparatura experimental, valori cresctoare
sau descresctoare, dup caz, ale variabilelor msurate, ne arat c tehnica psihoterapeutic
QDP Iolosit a avut eIecte pozitive, mai ales c s-a aplicat timp de doar 15 minute si a Iost
eIectuat o singur dat pentru Iiecare subiect n parte, la nceputul experimentului.
Dup aceast perioad de timp, parametrii corespunztori ai cmpului cuantic uman
variaz n Iaz (cresc sau scad simultan) pentru asigurarea homeostaziei.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
56
Tehnica determin o reorganizare structural a cmpului cuantic uman, o redistribuire
a acestuia, ducnd la uniIormizarea intensit|ii lui, la continuitatea spa|ial (coeIicientul de
Iorm scade, raza medie a izoliniei creste) ceea ce determin o reechilibrare somatic si
psihoemo|ional.
Contribuii personale si concluzii finale
n urmtorul tabel sunt evidentiate contributiile personale originale si nouttile
cuprinse n prezenta tez.
CAPITOLE / STUDII CONTRIBUTII PERSONALE, CONCLUZII
CONSIDERATII
TEORETICE
Introducerea conceptului de condi|ionri psihosomatice ca
implementri la nivel inconstient n condi|ii speciIice strilor
modiIicate ale constiin|ei ce con|in poten|ialit|ile inIorma|ionale si
energetice ale cauzei psihoemotionale generatoare.
Introducerea conceptului de Factori ini|iali declansatori ca nso|itori ai
tririi psihoemotional cauzal, condi|ional ce sunt percep|ii
senzoriale, care n stri de constiin| modiIicat, trec bariera
interpretrii ra|ionale si se nregistreaz direct n inconstient. Am artat
c, n timpul vie|ii, chiar n condi|iile unei stri diurne, obisnuite a
constiin|ei, sub eIectul Iactorilor ini|iali declansatori, se reactiveaz
strile psihice si somatice negative maniIestate pe corpul Iizic n
momentul implementrii condi|ionrii psihosomatice.
Am relieIat existen|a conIlictelor intrapsihice maniIestate la nivelul
instan|elor ra|ionale, subconstiente si inconstiente ce determin, prin
condi|ionare psihosomatic, maniIestri psihice, emo|ionale si somatice
indezirabile, reusind s le surprind ntr-o modalitate original, Iolosind
strile modiIicate ale constiin|ei (SMC).
n sensul celor prezentate mai sus, am artat c:
Exist o relationare direct ntre nivelul de arousal si cmpul
constiintei.
Exist un mecanism intern prin care se mentine
proportionalitatea dintre cmpul constientei diurne si cmpul
perceptiilor subliminale: atunci cnd una dintre ele expandeaz
cealalt se contract proportional.
n actiunea controlului Iiziologiei arousal, maniIestrile
sistemului psihic si a celui neurovegetativ pot Ii analizate prin
cuantiIicarea nregistrrilor si interpretarea digital,
computerizat a bioelectroluminescentei cmpurilor cuantice
umane.
n structurile bazale ale psihismului exist nregistrri de tip
emotional produse engramatic la nivel inconstient pe care le-am
denumit generic Conditionri (C). Ele contin ntreaga
ncrctur psihic, psihosomatic, inIormational si energetic
a cauzei generatoare sub Iorm unor potentialitti de
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
57
CONSIDERATII
TEORETICE
maniIestare.
Conditionrile (C) se implementeaz la nivel inconstient n stri
modiIicate ale constiintei (SMC) atunci cnd subiectul
maniIest o emotie primar negativ cum ar Ii teama, Iuria,
mnia, ce tind s se ampliIice cu o emotie secundar de tip
Irustrare, neputint, ndoial.
mpreun cu nregistrrile de tip conditional, n stri modiIicate
de constiint (SMC) se implementeaz simultan conditionrilor
(C) si ceea ce am denumit a Ii Iactori initiali declansatori (FID)
ca nregistrri engramatice ale perceptiilor senzoriale.
Atunci cnd, de-a lungul vietii, se ntrunesc cel putin trei Iactori
initiali declansatori (FID), se declanseaz mecanismul de
rememorare intern a tririlor dezagreabile din cadrul
conditionrii (C) de care apartine, ntrind, mrind
potentialitatea de maniIestare a Conditionrii (C).
Exist un Mecanism de Reactivare Conditional (MRC) la nivel
inconstient a strilor initiale determinate de emotia
declansatoare, prin maniIestri neurovegetative la nivelul Iizic.
Contribu|ia mea inedit a constat si n realizarea unui studiu teoretic
complex ce a vizat Iundamentele unei psihoterapii originale de tip
psihocuantic (terapia psihocuantic QDP-Quantum Deep
Psychotherapy). Eviden|ierea rezultatelor pozitive pe care le-am
ob|inut Iolosind aceast psihoterapie, att n studiu comparativ ct si n
studiu de caz cu msurtori repetate, m ndrept|esc s aIirm c se
deschide o nou perspectiv holistic de abordare a disIunc|ionalit|ilor
cognitive, psihoemo|ionale si psihosomatice a Iiin|ei umane. Modul n
care ac|ioneaz aceast psihoterapie ne arat c aceasta se adreseaz
Iiin|ei umane n ansamblul su iar prin eIicien|a ob|inut se ncadreaz
n psihoterapiile scurte, centrate pe persoan.
APARATURA
FOLOSIT
nregistrarea variabilelor dependente pentru starea psihoemotional si
starea somatic s-a eIectuat att cu metode psihometrice de tip scale si
teste, ct si cu aparate computerizate de ultime genera|ii, de tipul
eviden|ierii Iotonilor evoca|i prin metode electronograIice sau
nregistrarea parametrilor psihocuantici cu ajutorul biosenzorilor. AstIel
am eviden|iat modul de lucru si rezultatele induse de variabilele
independente care au Iost tehnici psihoterapeutice cognitiv-
comportamentale Iolosind hipnoza, tehnici psihoterapeutice originale
de tip psihocuantic.
STUDIU
(ANEXA NR. 1)
Cercetarea experimental numit InIluen|a subliminal a cuanticii
Iormei, introdus la anexele tezei, aduce un argument n plus cercetrii
teoretice privind nregistrrile subliminale, memoriei implicite n
procesul de conditionare psihosomatic si a mecanismelor de
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
58
reactivare, rolul Iactorilor initiali declansatori. Am demonstrat c,
Iolosind tehnici speciIice de reactivare, cum ar Ii: limbajul aIectogen
combinat cu limbajul trupului, se pot accesa si relieIa la nivel constient
inIorma|ii subliminale nregistrate n memoria implicit.
STUDIU
(ANEXA NR.9)
Analiza rspunsului prin intermediul semnalului ideomotor a Iost
eIectuat n stri modiIicate ale constiintei (SMC). Am evidentiat c
laten|a rspunsului ca perioad de timp necesar pentru exprimarea
clinic imediat a constructelor inconstiente - timpul dintre evocarea
verbal a terapeutului si rspunsul maniIestat, este n legtur cu
transmisia semnalului de la centrii ideomotori din cele dou emisIere
cerebrale la musculatura eIectoare pentru decodiIicarea semnalului
transmis. Se poate spune c laten|a caracterizeaz timpul necesar
maniIestrii la nivelul Iizic a procesului psihic interior.
STUDIU
(ANEXA NR. 5)
Am demonstrat c analiza entropiei psihoemo|ionale eviden|iaz
eIectele ordonatoare ale ac|iunii interioare neg-entropice eIectuate n
stri modiIicate ale constiintei (SMC) cu eIecte deosebite asupra
echilibrului emo|ional si psihosomatic la persoane supuse stresului
cotidian. Am dovedit c persoanele ce prezint un nivel ridicat de stres
vor nregistra parametri mai sczu|i ai cmpului cuantic uman aIlati n
direct propor|ionalitate cu modiIicrile psihice, emo|ionale si
psihosomatice speciIice, induse si remanente. surprinse prin tehnica
electrograIic.
IdentiIicnd maniIestrile bioelectroluminescente ca elemente
parametrice ale cmpului cuantic uman, este mai usor s se identiIice si
s se destructureze terapeutic entropia psihoemo|ional determinat de
stres.
STUDIUL I
IdentiIicarea Ia|etelor Eului care sunt inIluen|ate de terapiile cognitiv-
comportamentale (TCC) n stri modiIicate ale constiin|ei (SMC)
Prin acest studiu am adus o contributie original privind terapiile
cognitiv comportamentale demonstrnd, prin cercetare experimental,
c planul terapeutic TCC aplicat n stare modiIicat a constiintei (SMC)
indus hipnotic diIeren|iaz semniIicativ statistic parametrii speciIici
cmpului cuantic uman msurati cu senzorul bioIotonic al aparatului
Gas Discharge Visualisation (GDV) si cu biosenzorul aparatului
AV5.1.
Deasemenea, am artat experimental c planul terapeutic TCC aplicat
n stare modiIicat a constiintei (SMC) indus hipnotic inIluen|eaz
semniIicativ statistic autopercep|ia asupra strilor somatice msurate cu
scala pentru depresie RadloII (CES-D) si cu cu scala de stres Cohen-
Williamson.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
59
STUDIUL II
Eviden|ierea existen|ei conIlictelor intrapsihice
Am relieIat, pentru prima dat n Romnia si dup ct am investigat
bibliograIic, si pe plan modial, Iaptul c exist diIeren|e semniIicative
statistic nregistrate de senzorii poligraIului n stri modiIicate ale
constiin|ei (SMC) Ia| de starea obisnuit a constiin|ei (SOC), atunci
cnd se investigheaz Ia|ete ale Eului. AsIel, am evidentiat aparitia
conIlictelor intrapsihice reIeritoare la Iatetele Eului, Iolosind hipnoza
indus, msurnd reactivitatea emo|ional cu poligraIul si cu senzorul
de presiune pentru semnal ideomotor SIM.
De asemenea, am artat c n stri modiIicate ale constiintei (SMC)
Iolosind hipnoza indus, la investigatia cu rspuns tip dummy,
transmiterea semnalului pe axa corticosuprarenal pn la maniIestrile
somatice este procesat ntr-un timp mai lung dect transmisia
semnalului de la centrii ideomotori din cele dou emisIere cerebrale la
musculatura eIectoare pentru decodiIicarea semnalului transmis. n
aceste condi|ii, diIeren|a de timp de rspuns este dat de complexitatea
prelucrrilor intrapsihice reIeritoare la aspectele concrete ale Ia|etelor
Eului, corespunztoare strii n care s-a eIectuat investiga|ia - stare
obisnuit a constiin|ei (SOC).
STUDIUL III
Eviden|ierea modului psihocuantic de ac|iune psihoterapeutic
n acest studiu am demonstrat c interven|ia speciIic psihoterapeutic
n stri modiIicate ale constiin|ei (SMC) Iolosind terapia psihocuantic
QDP (Quantum Deep Psychotherapy) determin o echilibrare somatic
si psihoemo|ional.
n terapia psihocuantic, ntr-o prim Iaz, se realizeaz o schimbare
transIormant ce angajeaz acele procese mentale generatoare de
simptome, acele construc|ii personale inconstiente n memoria implicit
emo|ional si, ulterior, se produce depoten|ializarea selectiv a acestor
concepte, oprind producerea simptoamelor. Simultan cu eliminarea
constructelor generatoare de simptome, se elimin si circuitele
neuronale aIerente lor si astIel se creeaz construc|ii si circuite noi prin
Ienomenul de neuroplasticitate.
STUDIUL IV
Transducerea poten|ialelor emo|ionale n poten|iale termice, electrice si
electromagnetice
Cercetarea experimental privind transducerea poten|ialelor emo|ionale
n poten|iale termice, electrice si electromagnetice prin aplicarea unei
tehnici de relaxare inIluen|eaz semniIicativ statistic variabilele
dependente ce caracterizeaz strile psihoemotionale, msurate cu
aparatul AV5.1.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
60
CONCLUZII
GENERALE
Cercetrile teoretice si experimentale eIectuate contribuie la o
n|elegere aproIundat a Ienomenelor legate de conIlictele intrapsihice,
a decondi|ionrilor psihosomatice, a mecanismelor de activare si
reactivare a diIunc|ionalit|ilor condi|ionale determinate de Iactorii
ini|iali declansatori. Aceste cercetri deschid perspective noi privind
modalit|ile de cercetare a psihismului uman, Iolosind strile de
constiin| modiIicat, privind noi modalit|i de investigare Iolosind
aparatur experimental n concordan| cu noile tendin|e maniIestate pe
plan mondial n investigarea multiplelor Ia|ete ale Iiin|ei umane.
n cercetrile teoretice si experimentale din cadrul tezei am deIinit condi|ionarea
psihosomatic ca un algoritm (program, soIt) existen|ial, implementat printr-un mecanism
speciIic la nivel proIund n interiorul Iiin|ei umane, la nivelul inconstientului. De asemenea,
acest concept se poate corela cu cel numit Iactori (ini|iali) declansatori ce nso|esc trirea
emo|ional cauzal, condi|ional care pot trece bariera interpretrii ra|ionale si se
nregistreaz direct n inconstient.
Asa cum n studiile descrise am demonstrat c, n anumite condi|ii speciIice, sub
inIluen|a unor anumi|i Iactori, condi|ionrile intrapsihice pot Ii activate, tot asa, n timpul
vie|ii, chiar n condi|iile unei stri diurne, obisnuite a constiin|ei, sub eIectul Iactorilor ini|iali
declansatori, se pot reactiva strile maniIestate n momentul implementrii condi|ionrii. n
condi|iile acestea, se impune un proces de decondi|ionare, de revenire la starea de
normalitate, care s cuprind un ansamblu de activit|i, Ienomene, stri si interrela|ionri care
s aib ca Iinalitate diminuarea si, n Iinal, anihilarea poten|ialului condi|ional ini|ial negativ,
cu ntreaga Ienomenologie de maniIestare spiritual, somatic si psihoemo|ional.
n primul studiu am artat c, aplicnd o metoda clasic de rezolvare a conIlictelor
intrapsihice si anume TCC Iolosind hipnoza indus si msurnd variabilele dependente
corespunztoare strilor psihoemo|ionale si somatice cu aparatele GDV si AV5.1, se pune n
eviden| o schimbare semniIicativ statistic a acestor variabile. Se poate spune astIel, c
aparatele respective sunt adecvate pentru descrierea unor transIormri care apar la nivelul
spiritual, somatic si psihoemo|ional, concluzie sus|inut si de alte numeroase studii
men|ionate n bibliograIie.
De asemenea, chiar dac nu s-au dovedit semniIicative statistic, s-au nregistrat si
modiIicri n sens pozitiv ale valorilor rezultatelor nregistrate la aplicarea testelor Cohen-
Williamson, RadloII si CQ-I, pentru grupul experimental. Urmrind tendin|a varia|iei
variabilelor dependente speciIice Iiecrei stri apreciate, am pus n eviden| modul de ac|iune
al terapiei la nivelul cmpului cuantic uman, ale crui caracteristici au Iost msurate cu GDV
si AV5.1.
Studiul al doilea a artat c exist o metod de eviden|iere a conIlictelor intrapsihice.
Aceasta metod, propus de mine, const n aplicarea unei sesiuni de hipnoz indus dup
determinarea rspunsurilor la ntrebri speciIice diIeritelor Ia|ete ale Eului, n stare obisnuit
a constiin|ei, Iolosind poligraIul. n timpul sesiunii de hipnoz se pun aceleasi ntrebri si se
nregistreaz rspunsurile la nivel subconstient si inconstient (RS si RI), determinate cu
poligraIul si cu senzorul pentru eviden|ierea rspunsului ideomotor (RIDM). Am Iolosit
senzorul pentru eviden|ierea rspunsului ideomotor (studiu pilot prezentat n Anexa nr.9)
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
61
pentru a gsi o cale alternativ, mai simpl, la utilizarea poligraIului. Apoi, comparnd timpii
caracteristici pentru Iiecare cale de transmitere a rspunsurilor corticosuprarenal sau
ideomotoare pentru Iiecare tip de rspuns (RR, RS, RI, RIDM) si amplitudinea rspunsului,
am pus n eviden| existen|a conIlictelor intrapsihice.
Am propus o tehnic de tip psihocuantic, pe care am denumit-o Quantum Deep
Psychoterapy (QDP), pentru rezolvarea conIlictelor intrapsihice si mbunt|irea
perIorman|elor umane. Aplicnd aceast terapie ntr-o singur sesiune si msurnd cu GDV
modiIicrile induse n cmpul cuantic uman, nainte si dup aplicare, am pus n eviden| c
au loc schimbri semniIicative statistic ale valorilor variabilelor dependente ce caracterizeaz
starea somatic si psihoemo|ional ale subiec|ilor.
Prin msurarea variabilelor dependente speciIice timp de 1200 de ore, studiul a artat
modul n care terapia ac|ioneaz. S-a putut eviden|ia astIel c, msurnd la intervale de timp
distribuite dup sirul lui Fibonacci, valorile variabilelor dependente urmeaz o lege de
varia|ie speciIic sistemelor biologice. AstIel, atunci cnd un sistem biologic este perturbat de
un stimul exterior, tinde s ating un nou echilibru prin interven|ia diIeritelor mecanisme de
reglare. n Iapt, acesta este si eIectul psihoterapiei QDP ce urmreste scoaterea organismului
uman din starea de echilibru momentan n care se gseste si care nu este beneIic pentru
individ si trecerea la o alt stare de echilibru, de data aceasta, beneIic persoanei.
De asemenea, studiul de caz cu msurtori repetate a eviden|iat c aceast modiIicare
a strilor de echilibru - ca modiIicri ale homeostaziei - se petrece ntr-un mod speciIic prin
modiIicri ale intensit|ii si geometriei cmpului cuantic si ale entropiei inIorma|ionale.
Ini|ial, are loc o destructurare a strii ini|iale - n primele 10-20 de ore dup aplicarea QDP,
dezorganizarea cmpului psihocuantic, entropia crescnd pentru a crea condi|iile necesare
trecerii la un alt echilibru psihoemo|ional. Ulterior, are loc o reintegrare a cmpului
psihoemo|ional printr-un proces negentropic, moment n care Iorma cmpului devine mai
regulat, scznd parametrii lega|i de Iractalitate, iar n interior distribu|ia intensit|ii se
uniIormizeaz, uneori scznd ca valoare medie, anumite pr|i componente al cmpului
putnd s se atenueze pn la dispari|ie.
Dac Iacem o paralel ntre modalitatea psihocuantic de maniIestare ale
transIormrilor psihice si somatice si un model matematic, putem spune c mai nti are loc o
opera|ie de diIeren|iere (derivare) urmat de o opera|ie de integrare, ceea ce este speciIic
comportamentului unui organism biologic n timpul adaptrii la modiIicrile de mediu, att
intern ct si extern.
Concluzionnd, n teza de doctorat, am eviden|iat existen|a conIlictelor intrapsihice la
diIerite proIunzimi ale psihismului uman, n stri obisnuite (SOC) si modiIicate ale
constiin|ei (SMC), ce pot Ii rezolvate cu ajutorul unor psihoterapii devenite deja clasice si m
reIer la TCC la care am adugat hipnoza indus. n acest context, am pus bazele teoretice si
practice ale unei psihoterapii pe care am denumit-o QDP Quantum Deep Psichotherapy si
am demonstrat cum ac|ioneaz aceasta la nivelul psihoemo|ional pentru a ob|ine rezultate
comparabile cu psihoterapiile clasice.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
62
Limite ale cercetrilor derulate si direc(ii viitoare de cercetare
Sumariznd rezultatele studiilor teoretice si experimentale prezentate n tez,
mentionez c exist si limite care restrictioneaz o generalizare a rezultatelor obtinute.
Mrimile loturilor constituie o limit a cercetrii iar aceste loturi (exceptnd studiul pentru
eviden|ierea ac|iunii speciIice psihoterapeutice) au Iost Iormate din studen|i iar majoritatea
participan|ilor au Iost de sex Ieminin, astIel c, generalizarea rezultatelor nu poate Ii Icut si
pentru alte categorii de vrst s pe sexe. n acelasi timp, o diIicultate n implementarea
programului psihoterapeutic propus este dat si de Iaptul c nu s-a eIectuat un studiu
longitudinal ntins pe o perioad suIicient de lung ci s-au eviden|iat eIectele psihoterapeutice
ntr-un interval scurt iar studiile de caz cu msurtori repetate Iolosind intervalele sirului
Fibonnaci au Iost eIectuate doar pe parcursul a 1200 de ore.
Dincolo de aceste limite, dincolo de nevoia studiilor viitoare de investigare a eIectelor
psihoterapeutice precum si prezentarea de rezultate Iollow-up, avnd n vedere aspectele
psihoterapiei prezentate, a particularittilor acesteia ct si a tehnologiei luate n studiu, pe
baza considera|iilor holistice exprimate si a rezultatelor obtinute, cred c lucrarea de Iat
reprezint un pas nainte, att din perspectiva analizei generale a domeniului ct si a
conceptelor cu care se lucreaz.
ANEXE
n Anexa nr.1 am atasat studiul experimental privind 'InIluen|a subliminal a
cuanticii Iormei, pentru a sustine demersul teoretic privind nregistrrile subliminale n
memoria implicit ce cumuleaz att conditionrile psihosomatice ct si Iactorii initiali
declansatori.
Instructajul Iolosit de experimentatori (semniIica|ii aIerente) n cadrul studiului:
InIluen|a subliminal a cuanticii Iormei este prezentat n Anexa nr.2.
Anexa nr.3 contine testele si scalele Iolosite n cadrul cercetrii experimentale.
ntrebrile adresate subiec|ilor din esantionul experimental aIla|i n stri obisnuite ct si n
stri modiIicate ale constiin|ei (SMC) n cadrul studiului numrul 2 se regsesc n Anexa
nr.4.
n Anexa nr.5 prezint studiul experimental privind 'Reducerea eIectelor stresului
cotidian Iolosind stri modiIicate ale constiin|ei (SMC) pentru sustinerea demersului
electronograIic, implicit a tehnicii GDV, ca metode viabile de analiz multidimensional a
Iiintei umane.
Anexa nr.6, 'ModiIicarea realit|ii psihoemo|ionale conIorm paradigmei
continuumului material, este o completare teoretic la partea introductiv a tezei.
n Anexa nr.7 sunt enumerati parametrii msura|i cu GDV.
Anexa nr.8 cuprinde testarea normalit|ii distribu|iei valorilor variabilelor dependente
aIerente studiilor eIectuate.
Anexa nr.9 este dedicat studiului privind 'Eviden|ierea reactivit|ii emo|ionale n
SMC Iolosind semnalul ideomotor.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
63
n Anexa nr.10 prezint corelatia dintre variabilele dependente msurate cu GDV si cu
testul CQ (coeIicientul de constientizare).
Note bibliografice
Allport, G. W. (1985). The historical background of social psvchologv. n G. Lindzey, and E. Aronson, (Eds.),
Handbook oI Social Psychology, 1, (3), 1-46.
Allport, G.W. (1961). Pattern and growth in personalitv. New York: Holt, Rinehart, & Winston.
Aniei, M., Chraif M., Papasteri C., Neacsu A., (2009). The Psvchosocial implication in teenage exposure to
aggressive blood visual stimuli evidenced bv the polvgraph, A IV-a sesiune de comunicari stiintiIice cu
participare internarionala- sesiune aniversara la implinirea a 60 de ani de existenta: 'Standardele de perIorman|a
n dezvoltarea carierei: prioritati si oportunitati, Ministerul Administratiei si Internelor, Academia de Poli|ie
Al.I. Cuza, Institutul de Studii pentru Ordine Publica, Bucuresti 19-20.10.2009.
Aniei, M. (2005). Fundamentele psihologiei Mecanisme psihice cognitive. Bucuresti: Editura Credis.
Aniei, M. (2010). Fundamentele psihologiei, Bucuresti, Editura Universitar
Apter, M.1. (1989). Reversal theorv. Motivation, emotion, and personalitv. London: Routledge.
Atkinson, R. C., & Shiffrin, R. M. (1968). Chapter. Human memorv. A proposed svstem and its control
processes. n Spence, K. W., & Spence, J. T. The psychology oI learning and motivation (Volume 2). New
York: Academic Press. pp. 89195.
Baddeley, A.D. (1986). Working Memorv. OxIord: Clarendon Press.
Bailey, C.H. and Kandel E.R. (1993). Structural changes accompanving memorv storage. Annual Review oI
Physiology 55: 397426.
Beck, A.T. (1975). Cognitive Therapv and the Emotional Disorders. Intl Universities Press.
Bergson, H. (1992) |1946|. The Creative Mind, The Citadel Press, New York.
Bower, G. H. (1981). Mood and memorv. American Psychologist.
Braid, 1. (1855). The Phvsiologv of Fascination, John Murray, London.
Bundzen, P., Korotkov K., Unestahl L.E. (2002). Altered States of Consciousness. Review of Experimental
Data Obtained with a Multiple Techniques Approach. Journal oI Alternative and Complementary Medicine.
Burr, H.S., Northrop F.S.C. (1935). The electrodvnamic theorv of life. Quarterly Review oI Biology, 10, 322-
333.
Calabrese, M. (2011). Hierarchical-Granularitv Holonic Modelling. Doctoral Thesis. University oI Milan,
Italy.
Carpenter, W.B. (1874).The Principles of Mental Phvsiologv King, London.
Cohen, 1. (1969). Statistical Power Analvsis for the Behavioral Sciences, 1st Edition, Lawrence Erlbaum
Associates, Hillsdale.
Craik, F. I. M., & Lockhart, R. S. (1972). Levels of processing. A framework for memorv research. Journal oI
Verbal Learning and Verbal behavior, 11, 671-684.
Dumitrescu, I.Fl. (1983). Electrographic Imaging in Medicine and Biologv. Electrographic Methods in
Medicine and Biologv, Neville Spearman, UK.
Ebbinghaus, H. (1885). Memorv. A Contribution to Experimental Psvchologv,Translated by Henry A. Ruger &
Clara E. Bussenius (1913), Originally published n New York by Teachers College, Columbia University.
Ecker, B, Toomey, B, (2008). Depotentiation of svmptom-producing implicit memorv in coherence therapv in
Journal of Constructivist Psvchologv, 21:87150, 2008 Copyright C Taylor & Francis Group, LLC ISSN:
1072-0537 print / 1521-0650 online, DOI: 10.1080/10720530701853685.
Ecker, B. (2006). The effectiveness of psvchotherapv. Constructivism to the rescue! Keynote address presented
at the 12th Biennial ConIerence oI the Constructivist Psychology Network, San Marcos, CaliIornia
Ecker, B., & Hulley, L. (1996). Depth oriented brief therapv. How to be brief when vou were trained to be
deep, and vice versa. San Francisco, CA: Jossey-Bass.
Ecker, B., & Toomey, B. (2007). Depotentiation of svmptom-producing implicit memorv in coherence therapv.
Journal oI Constructivist Psychology.
Eich, 1. E. (1980). The cue-dependant nature of state-dependant retrieval. Memory and Cognition; 8: 157173.
Ellis, A. (2004). Rational Emotive Behavior Therapv. It Works for Me It Can Work for You. Prometheus
Books.
Ernster, L. (1992). Mechanisms in Bioenergetics, Amsterdam, Elsevier.
Feynman, R. P. (1970). The Fevnman Lectures on Phvsics. The Definitive and Extended Edition n Addison
Wesley ,published 2005.
Freud, S. (2010). Opere Esentiale, vol. 3 - Psihologia inconstientului, Editura Trei, Bucuresti. (Freud, S, 1923,
The Ego and the Id ).
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
64
Freud, S. (1949). The Ego and the Id inThe Hogarth Press Ltd. London.
Frhlich, H. Kremer, F. (1983). Coherent Excitations in Biological Svstems, Springer-Verlag.
Gabor D. (1949). Microscopv bv Reconstructed Wavefronts, Proc. oI the Royal Society A, Vol 197, pp. 454-
487.
Goldapple, K, Segal, Z, Garson, C, Lau, M, Bieling, P, Kennedy, S, Mayberg, H, (2004). Modulation of
Cortical-Limbic Pathwavs n Major Treatment-SpeciIic EIIects oI Cognitive Behavior Therapy n Arch .Gen
Psychiatry. 2004;61:34-41.
Golu, M. (2002). Ba:ele psihologiei generale, Ed. Universitar, Bucuresti.
Grof, S. (1980). The Adventure of Self-Discoverv. New York: State University oI New York Press.
Guja, C. Iliescu I. (2001). Complexitate i diversitate informajional in imagini electrografice, Editura
Charme-Scott, Bucuresti.
Hebb, D.O. (1949). The organi:ation of behavior. New York: Wiley & Sons.
Heisenberg, W. (1930). The Phvsical Principles of Quantum Theorv. Chicago: University oI Chicago Press.
Holdevici, I. yi Vasilescu, I., (1998). Hipno:a i forjele nelimitate ale psihismului, Editura Aldomar
Extrasenzorial, Bucuresti.
Holdevici, I.; lon, A. yi lon, B., (1997). Noua hipno:a ericksonian, Editura INI, Bucuresti.
Ivey, H. F. (1963). Electroluminescence and Related Effects, Academic Press, NewYork,.2.I.
1acobson, E. (1976). You Must Relax, New York, McGraw-Hill. First published 1934. James W. (1890).
1acoby, L. L., Kelley, C., Brown, 1., & 1asechko, 1. (1989). Becoming famous overnight. Limits on the abilitv
to avoid unconscious influences of the past. Journal oI Personality and Social Psychology, 56, 326-338.
1ames, W. (1890). The Principles of Psvchologv, Cambridge, MA: Harvard University Press, 1981. Originally
published n 1890.
1aspers, K. (1955). Reason and Existen:. translated by William Earle. New York: Noonday Press.
1itariu, P. (1978). Biostructuri i biocamp electromagnetic. Efectul interacjiunilor dintre biocamp i campurile
electromagnetice aplicate din exterior. it.iit.tuiasi.ro/Reviste/memscst1977/mssseriesIJtomeI1977
fitariu.pdf
Korotkov, K., Williams, B., Wisneski, L. A. (2004). Assessing biophvsical energv transfer mechanisms in
living svstems. the basis of life processes, Journal oI Alternative and Complementary Medicine.
Lashley, K. S. (1943). Studies of Cerebral Function in Learning, Journal oI Comparative Neurology vol. 79.
Lewin, K. (2008). Principles of topological psvchologv by. Originally published n 1936.
MacLean, Paul D. (1990).The Triune Brain in Evolution. Role in Paleocerebral Functions n Hardcover.
http://www.deIiningconcepts.net/DeIiningConcepts/Concepts.html
Mamulay, I. (2008). Electrografia prin electroluminescenj. http://www.scribd.com/doc/59176031/
ElectrograIia-Prin-Electroluminescenta-Bioelectroluminescenta.
Mandel, P. (1986). Energv emission analvsis. new application of Kirlian photographv for holistic medicine,
Berlin, Synthesis Publishing.
Manolea, A. et al (2012). The subliminal influence of the forms quantics. BDI:Science Direct Alert: Procedia-
Social and Behavioral Sciences.BDI:Scopus ELSEVIERVol. 33, 2012, Edited by Mihai Anitei, Mihaela ChraiI
and Cristian Vasile.
Manolea, A., Ciolacu, M. V., Vlasceanu, S. (2011). Transduction of emotional potentials into thermic, electric
and elecromagnetic potentials in the context normal state versus relaxed state. BDI:ScienceDirect Alert:
Procedia - Social and Behavioral Sciences. BDI:Scopus ELSEVIER Vol. 33, 2012 Edited by Mihai Ani|ei,
Mihaela ChraiI and Cristian Vasile. Martie, 2012, Vol. 33, 161, pp 791-795.
Manolea, A. (2010). Evolution, recoverv, preservation and enhonencement of human performance of a
charistmatic leader, n Social research and policy conIerence, Oradea, May 28-29, University oI Oradea,
Faculty oI Social Humanistic Studies,Publ. By University oI Oradea Publishing House.
Manolea, D.E., Manolea, A. (1996). Energetica subtil a fiinjei umane. Editura Aldomar Extr. Bucuresti.
Manolea, D.E., Manolea, A. (1998), Feeling, Editura Aldomar Extrasenzorial, Bucuresti.
Mnzat, I. Brazdu O. (2003). Contiinja multidimensional-o perspectiv psihoenergetic, Editura Psyche,
Bucuresti.
Mnzat, I. (1996). Experimentul mental din perspectiv psihologic, n: Botez, A. (coord.), Filosofia
mentalului. Intenjionalitate i experiment, Editura Stiin|iIic, Bucuresti.
Mnzat, I. Mnzat, M. T. (2010). Spirituali:are prin Psihologie sinergetica n Jurnalul de Psihologie
Transpersonal nr. 14/, p. 16.
Mnzat, l. (coord.), (2000). Psihologia Sinelui, Editura Eminescu, Bucuresti.
Maslow, A. (1969). A Holistic Approach to Creativitv. n Taylor. C. W. (Ed.), A Climate Ior Creativity: Reports
oI the Seventh National Research ConIerence on Creativity, University oI Utah.
Maturana, H.R., Varela, F.1. (1980). Autopoiesis and Cognition. The Reali:ation of the Living. Boston
Studies n the Philosophy oI Science, Vol. 42.
McTaggart, L., (2009). Campul. Cutarea forjei secrete a Universului, Ed. Adevr Divin, Brasov.
Condi|ionarea psihosomatic. Psihodiagnoz si interven|ie psihoterapeutic Iolosind strile modiIicate de constiin|
65
Miclea, M. (1994). Psihologie Cognitiv. Ed. Gloria. Cluj-Napoca.
Miller, G.A. (1956). The magical number seven, plus or minus two. Some limits on our capacitv for processing
information. Psychological Review, 63, 81-97.
Mohr, I. (2011). Psihologia sonoluminic. Un proiect de psihologie cuantic. Ars Docendi, Bucuresti.
Mueller, G. (2000). Electroluminescence II, Academic Press, New York.
Murgulescu, G, V. E. Sahini (1978). Introducere in chimia fi:ic, vol. II, EdituraAcademiei, Bucuresti.
Murray, H. A. (1938). Explorations in Personalitv. New York: OxIord University Press.
Olinescu, R. Greabu, M. (1987). Chemiluminescenja i bioluminescenja, EdituraStiin|iIic si Enciclopedic,
Bucuresti.
Opre, A. (coordonator), (2002). Noi tendinje in psihologia personalitjii-modele teoretice. Editura ASCR, Cluj-
Napoca.
Oschman 1.L. (2000). Energv Medicine. The Scientific Basis. London:Churchill Livingstone.
Pascual-Leone A, Amedi A, Fregni F, Merabet L. (2005). The plastic human brain cortex, Ann Rev Neurosci
28: 377-401
Ptru. A. (1991). De la normal la paranormal, vol.I, Ed. Sincron, Cluj Napoca.
Peterson, L.R., & Peterson, M.1. (1959). Short-term retention of individual verbal items. Journal oI
Experimental Psychology, 58, 193-198.
Plenum; Becker R.O., Selden G. (1985). The Bodv Electric. New York: Quill.
Popp, F.A., Chang, 1.1. et al. (2002). Evidence of non-classical (squee:ed) light in biological svstems. Physics
Letters A, 293, 98-102.
Pribram, K. (1991). Brain and perception. holonomv and structure in figural processing. Hillsdale, N. J.:
Lawrence Erlbaum Associates.
Rscanu, R. (2000). Introducere in psihologie aplicat , Editura "Ars Docendi", Bucuresti.
Rscanu, R. (2001). Psihologie i comunicare, Editura Universit|ii din Bucuresti, Bucuresti.
Rscanu, R. (2004). Introducere in Psihodiagno:a clinic, Partea I, Editura Universit|ii din Bucuresti,
Bucuresti.
Rogers, Carl, (2008). A deveni o persoan, Editura Trei, Bucuresti.
Schacter, D. L., & McGlynn, S. M. (1987). Implicit memorv. Effects of elaboration depend on uniti:ation.
Manuscript submitted Ior publication.
Schneider, K. (1959). Clinical Psvchopathologv. New York: Grune and Stratton.
Schrdinger, E. (1944). What is Life? n Cambridge University Press.
Schwartz, 1.M., Stapp, H.P. and Beauregard, M., (2005). Quantum phvsics in neuroscience and psvchologv.
a neurophvsical model of mindbrain interaction, Phil. Trans. R. Soc. B 360.
Schwinger, 1. (1952). On Angular Momentum, n Harvard University, Nuclear Development Associates, Inc.
Sheldon, W. H. (1940). The Jarieties of Human Phvsique (An Introduction to Constitutional Psvchologv).
Harper & Brothers.
Sheldrake, R. (1981). A New Science of Life. Los Angeles, J. P. Tarcher, Inc.
Singer & Salovey, (1988), The Implications of Arousal Effects for the Studv of Affect and Memorv n
http://pmc.psych.northwestern.edu/revelle/publications/rl91/revloIt.
Sperling, G. (1960). The information available in brief visual presentation. Psychological Monographs:
General and Applied, 74(11, Whole No, 498). Pp. 1-29.
Szent-Gyorgyi, A. (1968). Biolectronics, Academic Press, New York.
Tart, Charles (coord.), (1972). Altered States of Consciousness, Anchor Books, (I ed. 1969).
Thomson, D. M., & Tulving, E. (1970). Associative encoding and retrieval. Weak and strong cues. Journal oI
Experimental Psychology, 86(2), 255-262.
Tiller, W., Dibble 1r. W., Fandel 1.G. (2005). Some Science Adventures with Real Magic. Pavior Publishing,
USA. http://www.bion.si/Novestrani/Biopoljeteorija/BiopoljeE.htm.
Tiller, W., Dibble W.E., Kohane M.1. (2001). Conscious Acts of Creation. The Emergence of a New Phvsics.
Pavior Publishing, USA
Timm, H. W. (1991). Effect of Posthvpnotic Suggestions on the Accuracv of Preemplovment Polvgraph Testing,
n Journal oI Forensic Sciences, JFSCA, Vol. 36, No. 5, Sept.1991, pp. 1521-1535.
Tomonaga, S. (1997). The Storv of Spin n University oI Chicago Press.
Tulving, E. (1972). Episodic and semantic memorv. n E. Tulving and W. Donaldson (Eds.), Organization oI
Memory (pp. 381-402). New York: Academic Press.
Wisneski, L., Anderson, L. (2005). The Scientific Basis of Integrative Medicine, CRC Press.
Zhang, C.L. (2003). Electromagnetic bodv versus chemical bodv. Network, 81: 7-10.
http://www.bion.si/Novestrani/Biopoljeteorija/BiopoljeE.htm.
Zlate, M. (1999). Eul i personalitatea, Ed. Trei, Bucuresti.
Zlate, M. (2000). Introducere in psihologie, Ed. a 3-a, Editura Polirom, Iasi.