Structura actului normativ conform Legii nr.

24/2000

 Conform art. 40 din Legea nr. 24/2000 privind normele de

tehninică legislativă, actul normativ are următoarele părţi
constitutive:
 titlul şi, dacă este cazul, preambulul;
 formula introductivă;
 partea dispozitivă;
 formula de atestare a autenticităţii actului.
 Titlul actului normativ cuprinde denumirea generică a
actului, în funcţie de categoria sa juridică şi de autoritatea
emitentă, precum şi obiectul reglementării exprimat sintetic.
 Formula introductivă constă într-o propoziţie care cuprinde denumirea
autorităţii emitente şi exprimarea hotărârii de luare a deciziei
referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ respectiv.
 Pentru actele Guvernului formula introductivă este: „în temeiul art. 108
din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre” sau, după caz, „ordonanţă”.
 La celelalte categorii de acte normative, formula introductivă cuprinde
autoritatea emitentă, denumirea generică a actului, în funcţie de natura
sa juridică, precum şi temeiurile juridice pe baza şi în executarea
cărora actul a fost emis.
 De exemplu,
 „ROMANIA JUDEŢUL GALAŢI MUNICIPIUL GALAŢI CONSILIUL
LOCAL
 H O T Ă R Â R E A nr. 78 din 24.03.2020 privind stabilirea
Procedurii de desfășurare a ședințelor Consiliului Local al
Municipiului Galați, în situații excepționale, constatate de către
autoritățile abilitate
 Iniţiator: Primarul Municipiului Galați, Ionuț-Florin Pucheanu
 Numărul și data depunerii proiectului de hotărâre:170/24.03.2020
 Consiliul local al Municipiului Galaţi, întrunit în ședinţă extraordinară
în data de 24.0 3.2020”
 Preambulul enunţă, în sinteză, scopul şi, după caz,
motivarea reglementării. El nu poate cuprinde nici directive,
nici reguli de interpretare.
 În cazul actelor normative ale administraţiei publice
centrale de specialitate sau ale administraţiei publice locale,
în preambul se menţionează şi avizele prevăzute de lege.
„Având în vedere Referatul de aprobare nr. 59792/24.03.2020 al inițiatorului- Primarul Municipiului
Galați, Ionuț-Florin Pucheanu;
Având în vedere Raportul comun de specialitate nr. 59795/24.03.2020 al Direcției Relații Publice și
Managementul Documentelor, al Serviciului Juridic și Legalitate șial Serviciului de Administrație
Publică Locală;
Având în vedere avizul Comisiei juridice, de administrație publică, drepturi și libertăți cetățenești, relații
cu cetățenii și apărarea ordinii publice;
Având în vedere Adresa nr. 46408/23.03.2020 a Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și
Administrației;
Având în vedere prevederile art. 50 și art. 51 alin. (1) din Anexa 1 intitulată „Măsuri de primă urgență cu
aplicabilitate directă” din Decretul nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul
României;
Având în vedere prevederile art. 7 alin. (2) și art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/1999privind regimul stării
de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare;
Având în vedere dispozițiile art. 129 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare”;
 Partea dispozitivă a actului normativ reprezintă conţinutul
propriu-zis al reglementării, alcătuit din totalitatea normelor
juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce fac
obiectul acestuia.
 Actul normativ adoptat se semnează de reprezentantul legal
al emitentului, se datează şi se numerotează.
 Actele Guvernului poartă data şedinţei Guvernului în care
actul a fost aprobat.
 Data celorlalte acte normative este aceea la care au fost
semnate.
 „În temeiul art. 139 alin. (1) din O.U.G.nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările şi completările ulterioare,
 H O T Ă R Ă Ş T E:
 Art. 1 – (1) În situații excepționale, constatate decătre autoritățile abilitate, precum
epidemiile, pandemiile, fenomenele naturale extreme, cutremure, actele de terorismșialte
situații care fac imposibilă prezența consilierilor locali la sediul Consiliului Local al
Municipiului Galați, atât ședințele în plenul Consiliului Local, cât și cele ale comisiilor de
specialitate ale acestuia, se desfășoară prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare.
 (2) Se aprobă Procedura de desfășurare a ședințelor Consiliului Local al Municipiului
Galați, în situații excepționale, constatate de către autoritățile abilitate, prevăzută în anexa
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
 Art. 2 – Primarul Municipiului Galaţi se împuterniceşte cu ducerea la îndeplinire a
prevederilor acestei hotărâri. Art. 3 – Secretarul General al Municipiului Galaţi va asigura
transmiterea şi publicitatea prezentei hotărâri.
 Preşedinte de şedinţă,
 Contrasemnează, Secretar General”
 În ceea ce priveşte procedura de emitere a actelor
administrative, trebuie avute în vedere acele
activităţi care premerg şi pregătesc elaborarea
actului care va produce efecte juridice.
 Condiţiile procedurale care determină
valabilitatea actelor administrative nu produc
efecte juridice proprii.
 În funcţie de momentul emiterii actului administrativ,
condiţiile procedurale se clasifică în: condiții anterioare;
condiții concomitente; condiții ulterioare.
 Condiţiile procedurale anterioare emiterii actului admi­
nistrativ sunt:
 avizarea;
 obţinerea acordului prevăzut de lege din partea unui alt
organ;
 întocmirea unor rapoarte, studii, propuneri.
 Avizele sunt operaţiuni materiale care conţin opinia unui autorităţi a
administraţiei publice de specialitate cu privire la emiterea ori elaborarea
unui act.
 Avizele pot fi:
 facultative;
 consultative;
 conforme.
 Art. 240 alin. (4) din Codul administrativ:
 „În cazul în care printr-un act administrativ al autorităţilor administraţiei
publice locale emis sau adoptat fără a fi fundamentat, contrasemnat sau
avizat din punct de vedere tehnic sau al legalităţii s-au produs consecinţe
vătămătoare, este angajată răspunderea juridică a autorităţii executive sau
autorităţii deliberative, după caz, în condiţiile legii şi ale prezentului cod”.
 Avizul facultativ se caracterizează prin aceea că
autoritatea administraţiei publice care emite actul nu
este obligat să îl solicite, iar în cazul în care a fost
cerut, autoritatea publică emitentă a actului
administrativ nu este obligată să se conformeze
conţinutului avizului respectiv.
 Avizul consultativ este acela în cazul căruia autoritatea
administraţiei publice care emite actul este obligată să
îl ceară, dar nu este obligată să se conformeze acestuia.
 Art. 136 alin. (6) – (8) din Codul administrativ
 (6) După examinarea proiectului de hotărâre, comisia de specialitate a consiliului
local emite un aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului.
 (7) Avizul comisiei se transmite secretarului general al unităţii/subdiviziunii
administrativ-teritoriale, care dispune măsurile corespunzătoare înaintării lui către
consilierii locali şi către iniţiatori, după caz, cel mai târziu în ziua şedinţei.
 (8) Fiecare proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local este
supus dezbaterii numai dacă este însoţit de:
 a) referatul de aprobare, ca instrument de prezentare şi motivare, semnat de iniţiator;
 b) rapoartele compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al
primarului;
 c) avizele cu caracter consultativ ale comisiilor de specialitate ale consiliului local;
 d) alte documente prevăzute de legislaţia specială.
 Avizul conform se caracterizează prin
obligativitatea solicitării lui şi a conformării
autorităţii administraţiei publice care îl solicită
faţă de opinia conţinută de acesta.
 Acest aviz, deşi trebuie cerut şi respectat, nu este un
act administrativ, pentru că nu are caracter
executoriu, astfel că, organul care l-a cerut, dacă nu
este de acord cu acesta, are posibilitatea de a nu
emite actul.
 Art. 67 alin. (1) din Codul administrativ
 „Guvernul poate înfiinţa în subordinea sa, cu avizul
conform al Curţii de Conturi, organe de specialitate, altele
decât ministerele”.
 Acordul reprezintă consimţământul unei alte autorităţi a
administraţiei publice, dat în scopul emiterii unui act
administrativ.
 Autoritatea publică care emite actul administrativ nu
poate face acest lucru în absenţa acordului prevăzut de
lege.
 În acest caz, ne aflăm în prezenţa unor acte juridice
complexe, care conţin mai multe manifestări de voinţă:
 a autorităţii publice emitente a actului şi a autorităţii
publice care a emis acordul.
 Întrucât actul rezultat formează o singură unitate juridică,
lipsa acordului afectează validitatea actului administrativ.
 Exemplu: Art. 296 alin. (5) din Codul administrativ
 „Trecerea în domeniul public a unui bun din patrimoniul
regiilor autonome se face numai cu acordul consiliului de
administraţie al regiei respective şi cu achitarea
contravalorii bunului”.
 Sunt condiţii procedurale anterioare şi rapoartele,
propunerile, referatele, precum şi alte acte de
iniţiere a emiterii actului administrativ.
 Indiferent de denumirea pe care o poartă, actele de
iniţiere a actelor administrative sunt operaţiuni
materiale, care nu produc efecte juridice.
 Consecinţa practică este aceea că, aceste operaţiuni
nu pot fi atacate în justiţie, potrivit Legii
contenciosului administrativ, decât odată cu actul
administrativ supus controlului de legalitate.
 Dintre condiţiile procedurale concomitente emiterii actului
administrativ amintim cvorumul şi majoritatea prevăzută
de lege pentru adoptarea actului.
 În general, cvorumul indică numărul membrilor unui
organ colectiv necesar a fi prezenţi pentru ca organul
respectiv să poată lucra valabil.
 Codul adm., art. 5 lit. ț): „cvorumul - numărul minim de
membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a unui
organ colegial”.
 Majoritatea cerută de lege pentru adoptarea actului se
deosebeşte de condiţia anterioară, pentru că are în vedere
adoptarea actului, nu numai întrunirea valabilă a organului
colegial.
 În general, majoritatea cerută de lege pentru adoptarea
actului poate fi: relativă (jumătate plus unu din numărul
membrilor prezenţi), absolută (reprezentând jumătate plus
unu din numărul total al membrilor ce compun organul
administrativ) şi calificată (de regulă, reprezintă două
treimi din numărul membrilor organului administrativ).
 Potrivit Codului administrativ:
 „majoritatea - numărul de voturi necesar a fi exprimate de membrii
unui organ colegial pentru adoptarea unui act administrativ, stabilit în
condiţiile legii;
 majoritatea absolută - primul număr natural strict mai mare decât
jumătate din totalul membrilor în funcţie ai organului colegial;
 majoritatea calificată - primul număr natural care este mai mare decât
valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracţiei/procentului
stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor organului colegial
stabilit în condiţiile legii;
 majoritatea simplă - primul număr natural mai mare decât jumătate
din totalul membrilor prezenţi la o şedinţă a organului colegial, cu
condiţia îndeplinirii cvorumului” [art. 5 lit. bb), cc), dd), ee)].
 Condiţiile procedurale ulterioare emiterii
actelor administrative cele mai frecvente sunt:
 aprobarea ulterioară din partea autorităţii
publice ierarhic superioare;
 confirmarea;
 comunicarea;
 publicarea.
 Aprobarea este înţeleasă ca o manifestare de voinţă a unui
organ superior, prin care acesta se declară de acord cu un
act emis deja de un organ inferior, care, fără această
manifestare de voinţă posterioară lui, nu ar produce,
conform legii, efecte juridice.
 Particularitatea acestei condiţii constă în aceea că, în lipsa
aprobării, actul administrativ nu poate fi executat.
 De asemenea, aprobarea nu acoperă viciile actului
aprobat.
 Confirmarea, o altă condiţie procedurală posterioară
emiterii actului administrativ, are în dreptul administrativ
mai multe accepţiuni.
 În primul rând, această noţiune este utilizată pentru
înştiinţarea unei persoane interesate că organul emitent al
unui act îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior.
 În acest caz, confirmarea nu produce niciun efect juridic şi
nu condiţionează valabilitatea actului emis anterior.
 În al doilea rând, confirmarea poate fi făcută cu scopul de a
acoperi un viciu al actului emis anterior, situaţie în care,
confirmarea constituie un act administrativ distinct de actul
confirmat.
 În ultimul rând, confirmarea are semnificaţia unei formalităţi
procedurale în lipsa căreia actul administrativ nu va putea fi
executat (se regăsește, de exemplu, în procedura de abilitare a
cadrelor didactice pentru conducerea de doctorat - Ordinul nr.
6129/2016 privind aprobarea standardelor minimale necesare
şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din
învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-
dezvoltare, a calităţii de conducător de doctorat şi a
atestatului de abilitare).
 Comunicarea este o operaţiune procedurală prin care se
aduce la cunoştinţa celui interesat conţinutul actului
administrativ, fie prin înmânare directă, fie prin afişare la
domiciliu ori prin alte mijloace.
 Comunicarea este prevăzută de lege în special pentru actele
administrative individuale şi pentru cele administrativ-
jurisdicţionale.
 Art. 199 alin. (1)-(3) din Codul administrativ:
 „1) Comunicarea hotărârilor şi dispoziţiilor cu caracter individual
către persoanele cărora li se adresează se face în cel mult 5 zile de la
data comunicării oficiale către prefect.
 (2) Hotărârile şi dispoziţiile cu caracter individual produc efecte
juridice de la data comunicării către persoanele cărora li se adresează.
 (3) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând
unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul
locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, hotărârile cu caracter
individual se comunică, la cerere, şi în limba minorităţii respective”.
 Comunicarea poate viza și alte subiecte de drept decât destinatarii
actului. De exemplu, potrivit art. 197 alin. (1)-(3) sin Codul
administrativ, „secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-
teritoriale comunică actele administrative prevăzute la art. 196 alin. (1)
prefectului în cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării, respectiv
emiterii.
 (2) Hotărârile consiliului local se comunică primarului.
 (3) Comunicarea, însoţită de eventualele obiecţii motivate cu privire la
legalitate, se face în scris de către secretarul general al
unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi se înregistrează într-un
registru special destinat acestui scop”.
 Publicarea actelor normative este operaţiunea prin care se
aduce la cunoştinţă publică conţinutul actului normativ.
 Această operaţiune se realizează în mod practic prin orice
mijloc care permite cunoaşterea generală a conţinutului
actului: afişare la sediul organului emitent, monitor sau
buletin oficial, presă, radio ş.a.
 Potrivit art. 108 alin. (4) din Constituţie, nepublicarea
hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului în Monitorul Oficial
atrage inexistenţa lor. Fac excepţie hotărârile cu caracter
militar, care se comunică doar instituţiilor interesate.
 Art. 198 alin. (1)-(3) sin Codul administrativ:
 „(1) Hotărârile şi dispoziţiile cu caracter normativ devin obligatorii de
la data aducerii lor la cunoştinţă publică.
 (2) Aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor şi a dispoziţiilor cu
caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării
oficiale către prefect.
 (3) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând
unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul
locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, hotărârile cu caracter
normativ se aduc la cunoştinţă publică atât în limba română, cât şi în
limba minorităţii respective”.
 Anexa nr. 1 din Codul administrativ conţine Procedura de
organizare şi publicare a monitoarelor oficiale ale
unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în
format electronic.
 Conform Procedurii, „Monitorul Oficial Local se cuprinde
în structura paginii de internet a fiecărei
unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, ca etichetă
distinctă, în prima pagină a meniului, în prima linie, în
partea dreaptă” (art. 1).
 „La activarea etichetei „MONITORUL OFICIAL LOCAL” se deschid şase
subetichete:
 a) STATUTUL UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE;
 b) „REGULAMENTELE PRIVIND PROCEDURILE ADMINISTRATIVE”,
unde se publică Regulamentul cuprinzând măsurile metodologice,
organizatorice, termenele şi circulaţia proiectelor de hotărâri ale autorităţii
deliberative, precum şi Regulamentul cuprinzând măsurile metodologice,
organizatorice, termenele şi circulaţia proiectelor de dispoziţii ale autorităţii
executive;
 c) „HOTĂRÂRILE AUTORITĂŢII DELIBERATIVE”, unde se publică actele
administrative adoptate de consiliul local, de Consiliul General al Municipiului
Bucureşti sau de consiliul judeţean, după caz, atât cele cu caracter normativ, cât
şi cele cu caracter individual; aici se publică Registrul pentru evidenţa
proiectelor de hotărâri ale autorităţii deliberative, precum şi Registrul pentru
evidenţa hotărârilor autorităţii deliberative;
 d) „DISPOZIŢIILE AUTORITĂŢII EXECUTIVE”, unde se
publică actele administrative emise de primar, de primarul
general sau de preşedintele consiliului judeţean, după caz, cu
caracter normativ; aici se publică Registrul pentru evidenţa
proiectelor de dispoziţii ale autorităţii executive, precum şi
Registrul pentru evidenţa dispoziţiilor autorităţii executive;
 e) „DOCUMENTE ŞI INFORMAŢII FINANCIARE”, prin
care se asigură îndeplinirea obligaţiilor privind procedurile de
publicare a bugetelor locale, potrivit legii;
 f) „ALTE DOCUMENTE”, unde se publică documentele
prevăzute la alin. (3).
 La subeticheta prevăzută la alin. (2) lit. f), "ALTE DOCUMENTE", se asigură:
 a) publicarea Registrului privind înregistrarea refuzurilor de a
semna/contrasemna/aviza actele administrative, precum obiecţiile cu privire la
legalitate, efectuate în scris;
 b) publicarea Registrului pentru consemnarea propunerilor, sugestiilor sau
opiniilor cu privire la proiectele hotărârilor autorităţii deliberative şi
dispoziţiilor autorităţii executive, numai în cazul celor cu caracter normativ;
 c) informarea în prealabil, din oficiu, asupra problemelor de interes public care
urmează să fie dezbătute de autorităţile administraţiei publice locale;
 d) informarea în prealabil, din oficiu, asupra proiectelor de acte administrative,
cu caracter normativ;
 e) publicarea minutelor în care se consemnează, în rezumat, punctele de vedere
exprimate de participanţi la o şedinţă publică;
 f) publicarea proceselor-verbale ale şedinţelor autorităţii
deliberative;
 g) publicarea declaraţiilor de căsătorie;
 h) publicarea oricăror altor documente neprevăzute la lit. a)-
g) şi care, potrivit legii, fac obiectul aducerii la cunoştinţă
publică;
 i) publicarea oricăror altor documente neprevăzute la lit. a)-
h) a căror aducere la cunoştinţă publică se apreciază de către
autorităţile administraţiei publice locale ca fiind oportună şi
necesară” (Extras din Anexa nr. 1 din Codul administrativ).
 Pot fi considerate condiţii procedurale posterioare
adoptării actelor administrative datarea, semnarea şi
contrasemnarea unor acte normative.