respectarea drumului impus navei prin aplicarea la comandă a unor momente verticale de rotire care acţinează simultan cu forţa axială de propulsie. Părţi componente ale unei instalaţii de guvernare 1- un element de comandă (timona) 2- o transmisie de comandă 3- maşina de comandă (servomotorul sau maşina cârmei) 4- transmisia de forţă 5- organele de guvernare (cârmele) Timona – este o roată din lemn sau din metal prevăzută cu cavile, cu ajutorul cărora se manevrează. La navele mari, prevăzute cu pilot automat, pot fi înlocuite cu o manetă. Sistemul de transmisie la servomotor poate fi mecanic, hidraulic sau electric. Acesta face legătura dintre servomotor şi comandă (timona). Servomotoarele – sunt instalate la pupa navei, uneori în compartimentul maşini sau separat. De obicei navele mari au două servomotoare care pot lucra independent. Mişcarea servomotorului se transmit la eche, care este aşezată în acelaşi plan cu cârma sau perpendicular pe ea. Eche- piesă cu care se acţionează pana cîrmei. Poate fi dreaptă, curbă(acţionată cu troţe), pentru nave cu vele sau nave mici Troţele – capete de saulă, troţele pleacă de la un tambur câte una în fiecare bord, până la eche, unde se leagă la un inel. În drum către tambur şi eche, troţele trec prin raiuri de metal. Lungimea troţelor este constantă pentru ca şi tensiunea să fie constantă, suma distanţelor de la raiuri la capătul echei trebuie să fie constantă, deci capul echei ar trebui să descrie o elipsă turtită. Organele de guvernare (cârmele ) Forţa laterală necesară guvernării navei pe traiectoria dorită se realizează cu ajutorul cârmelor. În funcţie de modul de obţinere a acestei forţe întâlnim: -organe de guvernare pasivă, care realizează forţa laterală necesară guvernării folosind curentul de apă întâlnit de nava în deplasare. Cârma pasivă este o suprafaţă portantă, înclinabilă în jurul unui ax vertical, formată dintr-un profil simetric faţă de coarda sa, plasat în PD de obicei în Pp. Este cel mai simplu organ de guvernare, utilizat de majoritatea navelor. Dezavantaj: forţa laterală ,denumită portanţă, care apare perpendicular pe vectorul viteză al curentului de apă întâlnit Dezavantaj: forţa laterală ,denumită portanţă, care apare perpendicular pe vectorul viteză al curentului de apă întâlnit la deplasarea navei depinde de viteza navei.Astfel cârma pasivă are eficienţă redusă atunci nava manevrează în locuri strâmte (cheuri sau bazine portuare)
-organe de guvernare activă care realizează forţa
laterală necesară guvernării prin transformarea energiei mecanice pe care o primesc direct şi special pentru guvernare. Cârma activă este formată dintr-un profil simetric faţă de coarda sa, înclinabil în jurul unui ax vertical, plasat în PD al navei, în Pp acesteia. În bordul de fugă este ataşat un propulsor suplimentar a cărui împingere este orientabilă odată cu safranul cârmei. I.După modul de asamblare a penei cârmei: Cârme simple Cârme semisuspendate şi semicompensate- numai la nave maritime Cârme suspendate – sunt susţinute numai de ax (specific ambarcaţiunilor de sport şi de agrement şi a navelor pe aripi portante) După poziţia axului faţă de muchia de atac a penei Cârme necompensate – au axul amplasat în imediata apropiere a muchiei de atac Cârme compensate – axul amplasat la 0,25 – 0,33 din lungimea penei Cârme semicompensate Cârme de formă dreptunghiulară:
Cârme de formă trapezoidală
Cârme cu profil hidrodinamic: După denumirea institutelor de cercetare care le-au modelat experimental în tunele experimentale
- NACA sau NASA
- NEJ sau JUKOVSKI - TAGHI - GO Instalaţia de guvernare.Funcţionare. După modul de executare a comenzii date de la timonă, instalaţiile de guvernare se pot realiza în circuit deschis sau cu legătură inversă. Instalaţia de guvernare în circuit deschis. Elemente componente: 1-timona de comandă, 2-transmisia de comandă, 3-maşina de cârmă denumită şi amplificator, 4-transmisia de forţă, 5-cârma, 6-transmisia de control 7-axiometru FUNCŢIONARE. La o astfel de instalaţie de guvernare timonierul poate comanda doar intrarea în funcţiune a maşinii de cârmă trebuind să urmărească la axiometru unghiul de bandare al cârmei. Când acesta a realizat unghiul dorit timonierul trebuie să anuleze comanda dată iniţial.
Eficienţa funcţionării instalaţiei de guvernare în circuit închis
este diminuată de necesitatea urmăririi permanente a axiometrului astfel că timonierul are posibiltăţi reduse de a urmări giraţia permanentă a navei. Instalaţia de guvernare în circuit închis sau cu legătură inversă. Elemente componente: 1-timona de comandă, 2-element comparator, 3-maşina de cârmă denumită şi amplificator, 4-cârma, 5-transmisiade comandă 6-transmisia de forţă, 7-legătura inversă (reacţia) 8-transmisia de control 9-axiometru FUNCŢIONARE. Prin transmisia de comandă 5, care poate fi mecanică, hidraulică sau electrică se comandă unghiul de bandare dorit α. Prin rotirea timonei la unghiul dorit, mărimea unghiulară de intrare αi este păstrată în forma iniţială sau este transmisă într-o altă mărime mecanică ca de exemplu deplasare liniară, electrică ca de exemplu intensitate sau tensiune sau hidraulică ca de exemplu presiune cu care va opera elementul comparator 2. La acelaşi element comparator 2 este racordată şi legătura inversă7 care transmite informaţia de poziţie a unghiului de bandare a cârmei, care constituie mărimea de ieşire αe. Mărimea de ieşire trebuie furnizată de legătura inversă într-o formă de energie de aceeaşi natură cu cea de intrare pentru a se putea calcula diferenţa αi – αe. Elementul comparator 2 permite transmiterea comenzii spre maşina de cârmă 3 atât timp cât αi – αe≠0 anulând-o atunci când s-a ajuns la . αi – αe = 0. Atunci cârma se opreşte la unghiul de bandare comandat fără intervenţia suplimentară a timonierului.
Acest tip de instalaţie se utilizează ca mijloc principal la majoritatea
navelor iar cea în circuit deschis ca mijloc de rezervă pentru navele cu propulsie mecanică şi ca mijloc principal pentru ambarcaţiuni şi nave fără instalaţie de propulsie. Condiţii impuse maşinii de cârmă -pornirea trebuie să se realizeze cu ajutorul timonei indiferent de poziţia cârmei, -cârma trebuie să se rotească în acelaşi sens cu timona, -la oprirea timonei trebuie să se oprească şi maşina cârmei şi în acelaşi timp trebuie să înceteze deplasarea cârmei -în poziţii extreme, corespunzătoare unghiurilor maxime de bandare, maşina de cârmă trebuie să se oprească automat, -maşina de cârmă trebuie să poată fi comandată din mai multe locuri, să funcţioneze silenţios şi să aibă siguranţă mare în funcţionare. Tipuri de acţionare a instalaţiilor de guvernare. În funcţie de momentul necesar la arborele cârmei acţionarea poate fi: -manuală, -electromecanică, -electrohidraulică. În cazul acţionării manuale, lipsesc transmisia de de comandă şi maşina cârmei iar între timonă şi cârmă există doar o transmisie de forţă care poate fi mecanică, prin troţe, lanţuri sau pârghii şi tije sau hidrostatică cu hidromotor acţionat direct de la timonă.Datorită simplităţii sale această acţionare este utilizată şi ca sistem de avarie la navele mari. Probarea instalaţiei de guvernare.
La cheu se face pentru a descoperi eventualele deficienţe
de montaj sau execuţie pentru a mări siguranţa de funcţionare la ieşirea în mare. În marş se verifică axiometrele, timpii de bandare a cârmei la viteza nominală a navei, se mai verifică funcţionarea sistemului de urmărire şi de comandă. În final se verifică comportarea instalaţiei la marş înapoi cu toată forţa şi cu cârma bandată la maxim într-un bord precum şi calităţile manevriere ale navei şi stabilitatea de drum. Exploatarea instalaţiilor de guvernare.
Se desfăşoară pe baza instrucţiunilor din cartea tehnică,
urmărind ca maşina de cârmă să funcţioneze fără zgomote la parametrii proiectaţi. La intervale stabilite pentru andocare se verifică starea safranului şi a arborelui precum şi uzura din lagăre. Avarierea cârmei sau a arborelui său în exploatare se pot datora coroziunii marine, fisurării învelişului sau deformării permanente a arborelui.