III.2.

Diagnosticul resurselor materiale

Vizează:
 Diagnosticul resurselor tehnice
 Diagnosticul stocurilor

Surse informaţionale

 Situaţiile financiare anuale;

 programul tehnic al firmei;
 programul de producţie;
 balanţa timpului de lucru al utilajelor exprimate în ore-utilaje;
 dările de seamă statistice;
 evidenţa contabilă.
III.2.1. Diagnosticul resurselor tehnice

În mod sintetic diagnosticul resurselor tehnice se prezintă astfel:

Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice

Diagnosticul
resurselor
tehnice Diagnosticul utilizarii extensive a resurselor
tehnice

Diagnosticul utilizarii intensive a resurselor

tehnice
III.2.1.1. Diagnosticul asigurării cu resurse
tehnice
 Se referă la aprecierea volumului, dinamicii, structurii şi stării activelor
fixe

a) Aprecierea volumului activelor fixe are la bază compararea

existentului de active fixe, conform datelor furnizate de situaţiile
financiare, cu necesarul de active fixe, determinat în funcţie de volumul
de activitate stabilit şi de nivelul normat de eficienţă a utilizării activelor
fixe.

b) Dinamica activelor fixe poate fi urmărită pe baza:

- abaterii absolute
- indicilor activelor fixe, pe total şi pe categorii.

Analiza dinamicii se face pe baza valorilor de intrare sau pe baza valorii

medii a activelor fixe, determinate pe baza relaţiei:

Af  S i  I  E
Indicatori utilizaţi în diagnosticarea dinamicii activelor fixe

 - coeficientul intrărilor de active fixe (kI), calculat ca raport între

valoarea intrărilor de active fixe (I) şi valoarea activelor fixe totale (Af),
evidenţiază efortul întreprinderii de menţinere şi creştere a potenţialului
tehnic:
I
kI 
Af
 - coeficientul ieşirilor de active fixe, calculat ca raport între valoarea
ieşirilor de active fixe (E) şi valoarea activelor fixe totale (Af),
evidenţiază procesul de dezinvestire la nivelul întreprinderii:
E
kE 
Af

 - coeficientul mişcării totale (kMT) fixe, calculat ca raport între valoarea

totală a intrărilor şi ieşirilor de active fixe (I+E) şi valoarea activelor fixe
totale (Af), evidenţiază fluxurile totale de intrare - ieşire ale activelor fixe
în perioada analizată:
IE
k MT 
Af
Indicatori utilizaţi în diagnosticarea stării activelor fixe

 - gradul de uzură (Gu), determinat ca raport între amortizarea

înregistrată (A) şi valoarea brută a imobilizărilor corporale (Icb),
apreciază calitatea potenţialului tehnic al întreprinderii:
A
Gu 
Icb

 - gradul de reînnoire (Gr), calculat ca raport între valoarea

achiziţiilor de imobilizări corporale aferente perioadei (Ic noi) şi
valoarea brută a imobilizărilor corporale totale (Icb), reflectă
preocuparea întreprinderii pentru a avea în permanenţă
mijloace fixe noi, care trebuie să asigure performanţe ridicate
din punct de vedere calitativ şi cantitativ pentru întreaga
activitate economică a întreprinderii:
Ic noi
Gr 
Ic b
Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al
structurii acestora

Criterii de structurare:

a) Din punct de vedere al prezentării în situaţiile financiare

 terenuri şi construcţii;
 instalaţii tehnice şi maşini;
 alte instalaţii, utilaje şi mobilier;
 avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie.

b) Din punct de vedere al repartizării imobilizărilor pe funcţii ale societăţii:

 Aprovizionare;
 Producţie;
 Distribuţie;
 Cercetare-dezvoltare;
 T.E.S.A.

c) După forma de proprietate se pot evidenţia:

 imobilizări corporale deţinute cu acte de proprietate;
 imobilizări corporale deţinute în regim de leasing financiar.

d) Din punct de vedere al utilizării lor efectiv pentru activitatea de exploatare

 imobilizări corporale active sau de exploatare
 imobilizări corporale nonactive sau în afara exploatării
 III.2.1.2. Diagnosticul utilizării extensive a resurselor
tehnice

Analiza folosirii extensive a resurselor tehnice se referă la gradul de utilizare a

parcului de maşini şi utilaje şi de folosire a timpului de lucru.

Indicatori:

A. Indicatori bazaţi pe numărul de utilaje:

Ni
a) Coeficientul de folosire a parcului total (Kpt): Kpt 
Nt
- Ni :numărul total de utilaje instalate indiferent dacă acestea funcţionează sau nu,
- Nt: numărul total de utilaje existente în inventarul societăţii

Nf
b) Coeficientul de folosire a parcului de utilaje instalat Kpi 
(Kpi): Ni
-Nf :numărul de utilaje aflate în funcţiune
--Ni: numărul total de utilaje instalate
B. Indicatori bazaţi pe timpul de funcţionare al utilajelor

a) Fondul de timp calendaristic (Tc) :

Tc  N x Zc x 24
- N reprezintă numărul mediu de utilaje instalate în cursul perioadei;
-Zc reprezintă timpul calendaristic a perioadei exprimat în zile

b) Fondul de timp maxim disponibil (Tmax) :

Tmax  Tc  Ipr şi Ipr  Top  Trp  Tsr

- Ipr reprezintă întreruperile programate ;
- Top, rp, sr reprezintă timpul aferent opririlor tehnologice, reviziilor programate, zilelor de
sărbătoare şi repaos.

c) Fondul de timp efectiv lucrat (Tef);

Tef  T max  Tn
- Tn - timp neutilizat (întreruperi neprogramate)
 Pe baza indicatorilor de mai sus, se poate pune în evidenţă gradul de
utilizare a timpului de funcţionare a utilajelor astfel:

d) Gradul de utilizare a fondului de timp calendaristic:

Tef
G Tc  x100
Tc
- Tef reprezintă timpul efectiv lucrat exprimat în ore-utilaj ;
- Tc reprezintă fondul de timp calendaristic exprimat în ore-utilaj.

e) Gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil :

Tef
G Tmax  x100
Tmax

-Tef reprezintă timpul efectiv lucrat exprimat în ore-utilaj ;

-Tmax reprezintă fondul de timp maxim disponibil, exprimat în ore-utilaj ;
 C. Indicatori bazaţi pe capacităţi de producţie:

Coeficientul de utilizare a capacităţii de producţie

Qex
Kcp 
Qexmax
- Qex - producţia exerciţiului realizată
- Qexmax - producţia maximă posibil de realizat conform fişei utilajului

Gradul de utilizare
intensivă :

Qex
Kcp 
Cx T
-Qex reprezintă volumul productiei exerciţiului efectiv obţinute în cursul unei perioade de
timp T;
-C reprezintă caracteristica dimensională a utilajului;
-T reprezintă timpul de functionare a utilajului.
 III.2.1.3. Diagnosticul utilizării intensive a resurselor
tehnice

Vizează eficienţa utilizării lor în producţie şi presupune corelarea dimensiunii lor cu

efectele utile obţinute în urma utilizării lor.

Forme generale:
A. Sub forma randamentului utilajelor;
B. Sub forma performanţelor ce revin la o unitate valorică de imobilizări corporale.

A. Randamentul utilajelor
Este cel mai important indicator utilizat pentru caracterizarea utilizării intensive şi se
determină astfel: Qex
a) Randamentul mediu pe utilaj: ru 
N
- Qex - producţia exerciţiului;
- N - numărul mediu de utilaje

b) Randamentul mediu orar: Qex

r  h
Tef
- Tef: timpul efectiv lucrat
B. Performanţele ce revin la o unitate valorică de imobilizări corporale
a) Producţia exerciţiului (Qex) ce revine la 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):
Ic Qex
Qex 1000  x1000
Ic
b) Cifra de afaceri (CA) ce revine la 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):
Ic CA
CA1000  x1000
Ic
c)Valoarea adaugată (VA) ce revine la 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):
Ic VA
VA 1000  x1000
Ic
d) Venturi din exploatare (VEXP) ce revin la 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):
Ic VEXP
VEXP1000  x1000
Ic

e) Venturi totale (VT) ce revin la 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):

Ic VT
VT1000  x1000
Ic
f) Profitul din exploatare (REXP) ce revine la 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):
Ic REXP
REXP1000  x1000
Ic
g) Profitul brut (RBE) ce revine la 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):
Ic RBE
RBE1000  x1000
Ic
h) Profitul net (RNE) ce revine la 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):

Ic RNE
RNE1000  x1000
Ic
 III.2.1.4. Sinteza diagnosticului resurselor tehnice

1. Selectarea unui eşantion de indicatori (criterii) reprezentativi pentru

reflectarea stării şi evoluţiei resurselor tehnice;

1. Stabilirea punctelor forte şi a punctelor slabe privind infrastructura,

procesul productiv şi procesul investiţional.

2. Acordarea de punctaje (Note) de la 1 la 5 utilizând metoda grilelor de

evaluare simplă şi/sau sub formă de matrice;

3. Acordarea de punctaje de importanţă fiecărui indicator, ţinând seama şi

de specificul activităţii. Se va ţine seama că în industria grea gradul de
adaptabilitate a capacităţilor productivitate la cerinţele pieţei este din start mult
mai redus decât în alte sectoare.

4. Calculul notei medii ce revine stării şi evoluţiei resurselor tehnice;

5. Elaborarea interpretărilor, recomandărilor, strategiilor de acţiune viitoare

în vederea administrării „terapiei” de redresare a stării resurselor tehnice.
 Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere de Punctaj Măsuri
Nr.
Criterii SWOT importanţă agregat necesare
crt.
*
Amplasamentul Calea de acces necesită Stare şi N1 P1= 7 % N1xP1 ….
capacităţilor mijloace de transport . tendinţă
1.
productive şi
căile de acces
Valoarea şi  mijloacele fixe sunt Stare şi N2 P2= 16 % N2xP2 ….
structura achiziţionate din tendinţă
2. împrumuturi
imobilizărilor
structura corespunde
corporale specificului activităţii

Asigurarea cu  la nivelul cerinţelor Stare şi N3 P3= 13 % N3xP3 ….

3. utilaje şi  excedent de capacitate tendinţă
echipamente
Starea utilajelor şi  grad de uzură scăzut Stare şi N4 P4= 15 % N2xP2 ….
echipamentelor/  nivel tehnic îmbunătăţit tendinţă
4.  grad de înnoire în
Calitate tehnologii
creştere

Utilizare extensivă  grad mediu de utilizare a Stare şi N5 P5= 1 % N5xP5 ….

a utilajelor şi capacităţilor de producţie tendinţă
5.
echipamentelor

Utilizarea Veniturile totale/Profitul Stare şi N6 P6= 18 % N6xP6 ….

intensivă a brut şi Profitul net la 1ooo tendinţă
6. lei imobilizări corporale
utilajelor şi
sunt în creştere, în creştere
echipamentelor
 Întreţinere şi - atelier de reparaţii propriu Stare şi N7 P7= 2% N7xP7 ….
7. reparaţii - program de reparaţii tendinţă

Investiţii - există plan de investiţii Stare şi N8 P8=4 % N8xP8 ….

- investiţiile finanţate din tendinţă
8. credite
- grafic de execuţie a
obiectivelor

Fluxul de - tehnologii învechite Stare şi N9 N9xP9 ….

9. producţie - lipsă de capacitate de tendinţă P9= 9 %
producţie la nivelul cererii;

- există un grad de poluare Stare şi N1 P10=15 % N10xP10 ….

semnificativ; tendinţă
Aspecte --avizele de mediu nu sunt
10.
ecologice integral acordate, există
acorduri în curs.

Diagnosticul PUNCT SLAB – PUNCT FORTE 100 %

general al N   NiPi
C. resurselor
tehnice-
punctaj total

* Aprecieri ale autorului