EXPLORAREA

SERIEI ROŞII

Asist. Univ. Dr. Tataru Ana-Liana

SÂNGELE
• Plasmă
• apă (90%)
• substanţe dizolvate (10%)
• substanţe organice
• elemente minerale

• Elemente figurate
• eritrocite
• leucocite
• trombocite
SÂNGELE
SÂNGELE
Rolul sângelui:

• transport
• gazelor respiratorii
• principii alimentare
• electroliţi
• hormoni
• vitamine
• medicamente
• homeostazia termică
SÂNGELE
Rolul sângelui:

• apărarea organismului -
anticorpii

• menţinerea echilibrului
acido-bazic şi a pH-ului

• menţinerea echilibrului
fluido-coagulant
CUPRINS
I. INTRODUCERE – SÂNGELE

II. EXPLORAREA SERIEI ROŞII

1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale în diferite
tipuri de anemie
FIZIOLOGIA ERITROCITELOR
Eritrocitele (hematii, globule
roşii):

• formă de disc biconcav

• dimensiunea 7,5 x 2m
• celule anucleate

• 4,5 - 5 milioane/mm3 la bărbaţi

• 4 – 4,5 milioane/mm3 la femei
FIZIOLOGIA ERITROCITELOR
Hemoglobina

• pigment de culoare roşie

• se încarcă cu O2 la nivel
pulmonar  îl transportă la
nivel tisular  îl cedează

• la nivel tisular preia CO2 îl

transportă la nivel pulmonar
 îl elimină
FIZIOLOGIA ERITROCITELOR
• cantitatea de Hb

• 12–14 g% la bărbaţi
• 10–12 g% la femei

• formată din

• 4 lanţuri de globină (2α şi 2β)

• 4 molecule de hem (Fe cu porfirină)
Eritropoieza

• procesul de formare a eritrocitelor

• precursorii eritrocitelor posedă nucleu – pe parcursul

maturaţiei pierd:
• nucleul, mitocondriile, ribozomii
FIZIOLOGIA ERITROCITELOR
Eritropoieza:

• necesită pentru sinteza

ADN

• vitamina B12
(cobalamina, în carne)

• acid folic (în vegetale)

FIZIOLOGIA ERITROCITELOR
Eritropoieza:

• necesită pentru sinteza

hemoglobinei

• fier

• vitamina B6 (piridoxina)

• aminoacizi
FIZIOLOGIA
ERITROCITELOR
Hemoliza fiziologică -
eritrocitele îmbătrânite 
distruse în sistemul reticulo-
endotelial = hemoliză
fiziologică
ANEMIILE
• defect al eritrocitelor - pierderea prea
rapidă sau producţia prea lentă a acestora

• principala funcţie a eritrocitului -

transportor al O2 prin legarea acestuia de
hemoglobină  disfuncţia eritrocitară se
însoţeşte de hipoxie

• diagnostic
  numărului de eritrocite
  concentraţiei de hemoglobină (Hb)
  hematocritului (Ht)
CUPRINS
I. INTRODUCERE – SÂNGELE

II. EXPLORAREA SERIEI ROŞII

1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale în diferite
tipuri de anemie
Hemoleucograma
• recoltare de sânge venos

• vacutainerul de 2 ml cu anticoagulant
(K2-EDTA sau K3-EDTA)

• constă în numărarea (cu

ajutorul automatelor)
diferitelor elemente
celulare ale sângelui:

• leucocite
• hematii
• trombocite
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
Determinări din sângele periferic
a) Determinarea
numărului de
eritrocite

Valori normale:

 5,4 ± 0.8 milioane/mm3

la bărbaţi

 4,8 ± 0,6 milioane/mm3

la femei
Red blood cell count
RBC
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
Determinări din sângele periferic
b) Determinarea hemoglobinei (Hb)

Valori normale:

 16 ± 2 g% la bărbaţi
 14 ± 2 g% la femei
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
Determinări din sângele periferic
c) Determinarea hematocritului (Ht, Packed cell
volume - PCV)

• se mai numeşte şi raportul eritro-plasmatic

• reprezintă procentul din volumul plasmatic ocupat de
volumul eritrocitar
• reprezintă cea mai precisă metodă de diagnostic a
unei anemii

Valori normale:
• 47 ± 5% la bărbaţi
• 42 ± 5% la femei
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
Determinări din sângele
periferic
d) Indicii eritrocitari

• utilizaţi pentru a aprecia dimensiunea şi

încărcarea cu Hb a eritrocitelor

• rezultă prin calcul, utilizând valorile

obţinute în urma determinărilor Hb, Ht
şi a numărului de eritrocite

• pot fi determinaţi direct cu ajutorul

instrumentelor de măsurat automate
Determinări din sângele
periferic
Volumul eritrocitar mediu (VEM)
(Mean corpuscular volume, MCV)
• VEM = Ht (%) / Nr. eritrocite (milioane/mm 3) x 10
• Valori normale: 87 ± 5 3

Hemoglobina eritrocitară medie (HEM)

(Mean corpuscular hemoglobin - MCH)
• HEM = Hb g(%) / Nr. eritrocite (mil./mm3) x 10
• Valori normale: 29 ± 2 pg

Concentraţia medie a Hb eritrocitare (CMHbE)

(Mean corpuscular hemoglobin concentration,
MCHC)
• CMHbE = Hb g(%) / Ht (%) x 100
• Valori normale: 34 ± 2 g%
Determinări din sângele
periferic
Diametrul eritrocitar mediu (DEM)
(Mean corpuscular diameter, MCD)
• Valori normale: 7,5 ± 0,3 

Grosimea eritrocitară medie (GEM)

(Mean corpuscular thickness, MCT)
• GEM = 4 VEM / 3,14 x DEM2
• Valori normale: 2,1 ± 0,3 
Determinări din sângele
periferic
Volumul de distribuţie al eritrocitelor
(VDE)
(Red cell distribution width, RDW)

• măsoară variabilitatea dimensiunilor

eritrocitelor pe un frotiu = anizocitoza
• valorile normale indică o populaţie
eritrocitară omogenă
• valorile crescute indică o variaţie mai
mare a dimensiunilor eritrocitelor

• Valori normale: 11 – 15%

Determinări din sângele
periferic
Astfel anemiile se pot clasifica în:

• anemii normocitare şi normocrome

• DEM, VEM, HEM, CHEM au valori
normale

• anemii hipocrome şi microcitare

• VEM, DEM, HEM, CHEM au valori
scăzute

• anemii macrocitare şi megalocitare

• VEM şi DEM au valori crescute
 CLASIFICARE ANEMIILOR
Tipul anemiei Cauza anemiei Mecanismul de producere
(Indicii eritrocitari )
Anemie normocitară, Anemia posthemoragică Hemoragii acute sau cronice
normocromă Anemia hemolitică Distrugerea prematură a
(HEM, CMHbE, VEM şi eritrocitelor
DEM - normali)

Anemie macrocitară, Anemia prin carenţă de vit. B12 Deficit de vitamina B12
normocromă Anemia prin carenţă de acid Deficit de acid folic
(HEM şi CMHbE - folic
normale, dar VEM >
95 3 şi DEM > 8 )
Anemie microcitară, Anemia feriprivă Deficit de fier
hipocromă Anemia sideroblastică Deficit de captare a Fe şi de
(HEM < 27 pg şi sinteză a hemului
CMHbE < 32 g/dl, Talasemia Deficit de sinteză a lanţurilor
VEM < 80 3 şi DEM <  - sau  - globinice
7)
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
Determinări din sângele periferic
e) Determinarea numărului de reticulocite

• precursorii eritrocitelor

• numărul lor reflectă

capacitatea de regenerare
a măduvei hematogene

• Valori normale: 0,5 - 2 %

Determinări din sângele periferic
 nr de reticulocite =  nr de reticulocite:
reticulocitoza:
• apare în anemii
• eliberarea unui număr aregenerative:
crescut de celule tinere din • anemia aplastică
măduva hematogenă • anemia mieloftizică
• survine în:
• anemia feriprivă (la 7 - 10 zile
de la instituirea
tratamentului cu fier)
• anemia Biermer (la 7 -10 zile
de la instituirea
tratamentului cu vitamina
B12)
• anemia posthemoragică
acută (la 7 zile de la episodul
hemoragic acut)
• anemiile hemolitice
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
Studiul frotiului de sânge periferic
• recoltarea sângelui şi întinderea pe lamă

• coloraţie specifică
a celulelor - coloraţia
May-Grünwald Giemsa

• observarea lor la
microscop
Studiul frotiului de sânge periferic
Studiul frotiului de sânge periferic colorat May-
Grünwald-Giemsa (MGG):

• oferă elemente utile pentru precizarea tipului de

anemie

• Evidenţiază modificările de:

• mărime
• formă
• culoare
Studiul frotiului de sânge
periferic

1. Modificări de mărime – anizocitoză

2. Modificări de formă – poikilocitoză

3. Modificări de culoare
Modificări de mărime
Microcitoză

• eritrocite mature cu
dimensiuni sub
valorile normale

• anemia feriprivă,
siderobastică
Modificări de mărime
Macrocitoză

• eritrocite mature cu
dimensiuni peste
valorile normale

• anemiile megaloblastice
Anizocitoză
Studiul frotiului de sânge
periferic

1. Modificări de mărime – anizocitoză

2. Modificări de formă – poikilocitoză

3. Modificări de culoare
Modificări de formă
Poikilocitoza

1 – ovalocite
2 – dacriocite
3 – celulă în ţintă
Modificări de formă
Sferocite

• eritrocite sferice

• microsferocitoza ereditară
Modificări de formă
Drepanocite (hematii falciforme)

• eritrocite în formă de seceră

• drepanocitoză (siclemie,
hemoglobinoza S)
Modificări de formă
Acantocite

• eritrocite cu marginea
neregulată, care au pe
suprafaţa lor numeroase
excrescenţe (spiculi)

• acantocitoză
Modificări de formă
Ovalocite

• eritrocite de formă
ovală

• eliptocitoza ereditară
Modificări de formă
Eritrocite “în semn de tras la ţintă”

• prezintă o repartiţie particulară

a Hb în centru şi la
periferie între care se
află o zonă clară

• talasemii
Modificări de formă
Schizocite

• fragmente de eritrocite

• anemii hemolitice
Studiul frotiului de sânge
periferic

1. Modificări de mărime – anizocitoză

2. Modificări de formă – poikilocitoză

3. Modificări de culoare
Modificări de culoare
Hipocromia

• eritrocite palide, slab

încărcate cu Hb

• anemie feriprivă,
anemie sideroblastică
Modificări de culoare
Anizocromia
• eritrocite hipocrome şi
normocrome pe acelaşi frotiu
• anemie feriprivă, anemie
sideroblastică

Policromatofilia şi bazofilia
• prezenţa pe frotiu a celulelor
tinere, incomplet maturate, intens
colorate
• anemii megaloblastice
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
Studiul frotiului medular
Frotiul medular se obţine prin:

• puncţie la nivelul crestei iliace posterioare

• aspiraţia conţinutului
medular

• confirmarea diagnosticului
obţinut pe baza frotiului
de sânge periferic prin
determinarea tipului
de eritropoieză
Studiul frotiului medular
• evidenţierea celularităţii medulare

• stabilirea proporţiei diferitelor linii celulare

• 2/3 din celularitate - elementele seriei granulocitare

• 1/3 - precursorii seriei
eritrocitare

• determinarea unei
infiltrări medulare

• cu celule neoplazice
• ţesut adipos
Studiul frotiului medular
Indicaţiile studiului frotiului medular:
• examinarea depozitelor medulare de fier din
eritroblaşti şi macrofage

• prin coloraţia Perls

• foarte bogate în anemia

sideroblastică

• absente în anemia feriprivă Sideroblast = eritroblast

încărcat cu Fe
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
1. Fiziologia eritrocitelor
2. Determinări din sângele periferic
a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
3. Studiul frotiului de sânge periferic
4. Studiul frotiului medular
5. Investigaţii speciale
Investigaţii speciale
• Metabolismul fierului

• Vitamina B12 şi acidul folic

• Evidenţierea hemolizei patologice

Metabolismul fierului
Metabolismul fierului
Sideremia (serum iron)

• concentraţia serică a Fe

• Valori normale:
• 65 - 175 μg% la bărbaţi
• 50 - 170 μg% la femei

• valori scăzute - anemia

feriprivă
• valori crescute – anemia sideroblastică
Metabolismul fierului
Capacitatea totală de legare a fierului (CTLF)
(Total Iron Binding Capacity, TIBC)

• reprezintă cantitatea de
transferină circulantă

• Valori normale:
• 250 - 400 g%

• creşte în anemia feriprivă

• scade în anemia sideroblastică
Metabolismul fierului

• Valori normale: 25 - 40 %

• scade în anemia feriprivă sub 15%

• creşte în anemia sideroblastică
Metabolismul fierului
Feritina serică:
• Fe - stocat în ţesuturi sub formă de feritină şi de
hemosiderină:
• feritina - prezentă în plasmă doar în cantităţi mici
• nivelul feritinei serice se corelează bine cu depozitele
totale de Fe ale organismului

• Valori normale:
• 15 – 250 g/l

• valori scăzute - anemia feriprivă

• valori crescute - anemia
sideroblastică
Metabolismul fierului
Protoporfirina eritrocitară liberă (PEL):
• Valori normale:
• 16 – 65 µg/dl

• valori crescute apar în

deficitul de Fe
Investigaţii speciale
• Metabolismul fierului

• Vitamina B12 şi acidul folic

• Evidenţierea hemolizei patologice

Vitamina B12 şi acidul folic
Dozarea vitaminei B12

• Valori normale:
• 200 – 600 pg/ml

Dozarea acidului folic

• Valori normale:
• 2,3 – 17 ng/ml
Vitamina B12 şi acidul folic
Testul Schilling:

• evidenţiază absorbţia
intestinală a vitaminei
B12

• se utilizează în
diagnosticul anemiei
pernicioase (Biermer)
Investigaţii speciale
• Metabolismul fierului

• Vitamina B12 şi acidul folic

• Evidenţierea hemolizei patologice

Evidenţierea hemolizei patologice
• Anemiile hemolitice

• creşterea ratei
distrucţiei
eritrocitare

• scurtarea
supravieţuirii
eritrocitelor în
circulaţie
Evidenţierea hemolizei patologice
Testul Coombs
• se utilizează în diagnosticul anemiilor
imunohemolitice (hemoliză cauzată de anticorpi
antieritrocitari)

• are la bază proprietatea

serului antiglobulinic de
a aglutina eritrocitele pe
suprafaţa cărora sunt
prezente aceste globuline
Evidenţierea hemolizei patologice
Testul Coombs direct
• identifică anticorpii antieritrocitari fixaţi pe eritrocite
Evidenţierea hemolizei patologice
Testul Coombs indirect
• identifică anticorpii antieritrocitari liberi din ser, care
reacţionează împotriva eritrocitelor
Explorarea
seriei
leucocitare
Formula leucocitară
• Leucocite = 4000-8000/mm3
• Neutrofile nesegmentate = 1- 3%
• Neutrofile segmentate = 60-66%
• Eozinofile = 1-3%
• Bazofile = 0-1%
• Limfocite = 25-30%
• Monocite = 6-8%
•micşorarea diametrului celular
•modificare forma, structura nucleu
•apariţia de granulaţii specifice
IL-4
 1. Leucocitozele
• Definitie: cresterea nr. de leucocite > 10 000/mm3
• 1. Neutrofilia (granulocitoza)
• Fiziologică:
• o Sarcină (trim. III)
• o Temperaturi extreme
• o Eliberarea crescută de catecolamine (stress, efort fizic, intervenţii
chirurgicale)
• Patologică:
• o Infecţii bacteriene acute
• Mec:  eliberării din rezervele medulare
• o Infecţii bacteriene cronice
• Mec: hiperplazie medulară pe seria granulocitară
• o Inflamaţii: infarct miocardic acut (IMA), arsuri, colagenoze
• o Afecţiuni endocrine/metabolice: hipertiroidism, cetoacidoză, gută
• o Afecţiuni mieloproliferative: leucemia mieloida cronica (LMC),
policitemia vera
2. Eozinofilia
• Afecţiuni parazitare: trichinoza, giardioza, echinococoza
• Afecţiuni alergice:
• Rinita alergică, astm bronşic extrinsec, urticarie
• Reacţii alergice medicamentoase (! principala cauza la
bolnavii spitalizati)
• Sindroamele hipereozinofilice: sdr. Loeffler
• Afecţiuni maligne: leucemie mieloida cronica (LMC), tumori
metastazate/necrozate
3. Bazofilia
• o Afecţiuni alergice (r. HS tip I): astm bronşic extrinsec, urticarie, şoc
anafilactic
• o Inflamaţii cronice: colită ulcerativă, poliartrită reumatoidă
• o Afecţiuni maligne: LMC, policitemia vera, mielofibroza

• 4. Monocitoza
• o Infecţii:
• - Virale: mononucleoza infecţioasă
• - Bacteriene: endocardita bacteriană subacută, bruceloză, TBC
• o Inflamaţii cronice granulomatoase: sarcoidoza, enterita regională
• o Afecţiuni maligne: leucemiile acute monocitare şi mielomonocitare,
LMC, neoplasme de sân, ovar, rinichi, digestive
5. Limfocitoza
• o Infecţii virale acute: mononucleoză infecţioasă, hepatitele
virale, tuse convulsivă, parotidită epidemică
• o Infecţii bacteriene cronice: TBC, sifilis
• o Afecţiuni endocrine: tireotoxicoză, insuficienţă CSR
• o Afecţiuni maligne: leucemia limfatică cronică (LLC),
limfoame cu descărcare periferică
2. Leucopeniile
• Definiţie: scaderea nr. de leucocite < 5 000/mm3
• Cauze:
• 1. Neutropenia (< 1500/mm3) = totdeauna PATOLOGICĂ
• (! Cea mai severă: agranulocitoza = absenţa granulocitelor în sg. periferic)
• Mecanisme:
• a) Scăderea producţiei medulare:
• 􀂃 ereditare: neutropenia ciclică, neutropenia familială
• 􀂃 dobândite: aplazia medulară, leucemii/unele limfoame, boala de iradiere,
expunerea la toxice
• Indusă medicamentos: chimioterapia anticanceroasă
• Deficienţe nutriţionale: vit. B12 si acid folic (alcoolici!)
• b) Creşterea distrucţiei periferice:
• o Infecţii bacteriene severe:
• o septicemii, febră tifoidă, TBC miliar
• o Infecţii virale:
• o mononucleoză, gripă, rujeolă, hepatite, SIDA
2. Eozinopenia
• o Dupa corticosteroizi
• o Stări asociate cu stress (post-intervenţii chirurgicale, şoc, arsuri, traumatisme)

3. Bazopenia
• o Dupa corticosteroizi, Hipertiroidism

4. Monocitopenia
• o Dupa corticosteroizi, Stări de stress, Anemii aplastice, Leucemii acute

5. Limfopenia
• o Acută: IMA, septicemii, pneumonii, stress
• o Cronică:
• = Post-radioterapie, medicamente (citostatice, corticoizi)
• = Boli maligne: aplazii medulare, limfoame
• = distrucţiei: SIDA, boli autoimune (lupus)
A. LEUCEMIILE
• Definiţie: proliferări maligne ale seriei leucocitare la
nivelul ţesuturilor hematoformatoare
• Clasificare:
• I. Dupa evolutie:
1. Leucemii acute:
• o proliferarea formelor celulare imature (blastice)
• (tulburări de proliferare + blocarea maturării)
• o evolutie rapidă, prognostic infaust
2. Leucemii cronice:
• o proliferează elementele celulare mature (doar tulburări de
proliferare)
• o evolutie lentă, prognostic mai bun
A. LEUCEMIILE
• II. Dupa elementele celulare care prolifereaza:
1. Leucemii mieloide (granulocitare)
• o acute
• o cronice
2. Leucemii limfoide (limfocitare)
• o acute
• o cronice
LEUCEMIILE CRONICE
• Definitie: proliferarea şi acumularea la început a unor
celule leucemice bine diferenţiate, de tip matur
• Clasificare:
• o Leucemia mieloid􀄃 cronic􀄃 (LMC)
• o Leucemia limfoid􀄃 cronic􀄃 (LLC)
B. LIMFOAMELE
• Definiţie:
• o proliferări neoplazice ale celulelor rezidente la nivelul
ţesuturilor limfatice
• o se prezintă ca tumori solide ale ţesutului limfo-reticular,
de regula fără invadarea sângelui periferic
• Clasificare:
• o Limfoamele HODGKIN
• o Limfoamele NON-HODGKINIENE
• - ambele boli infiltrează organele limfatice DAR au
caracteristici biologice, prezentare clinică şi prognostic
diferite
C. MIELOMUL MULTIPLU
• Patogeneza:
• - plasmocitele maligne secretă în sânge şi urină proteine
monoclonale anormale (paraproteinemie) alcatuite din:
• - molecule intregi de Ig (frecvent IgG, ocazional IgA şi rar
IgM) sau
• - doar componente ale Ig = lanţuri uşoare de imunoglobuline
• - aceste proteine sunt evidenţiate pe ELFO sub forma aşa-
numitei componente M plasată în regiunea gamaglobulinelor
(paraproteinemii, gamapatii monoclonale)
VĂ MULŢUMESC !