Sunteți pe pagina 1din 26

SURGICAL SEMIOLOGY OF THE

LIMPHATIC
Semiologie VESSELS
chirurgicală a tulburărilor venoase

Conf. Dr. Totolici Bogdan


Consideratii anatomice

-O înțelegere clară a anatomiei sistemului venoas


în picioare este esențială pentru înțelegerea
fiziopatologiei, precum și a tratamentului.

-Drenajul venos a picioarelor este funcția a două


sisteme paralele și conectate: sistemele profunde
și superficiale conectate prin perforatoare
Arcul venos dorsal, în care golesc venele dorsale, continuă cu
vena cea mai mare -saphenă medială, iar vena mai mică saphena
laterala.
Vena mai mare saphena, în imediata apropiere a nervului
saphen, urcă anterior la malleola mediala, traversează și apoi
urcă medial la genunchi. Se înalță în compartimentul superficial
și se golește în vena femurală comună după ce a intrat în fosa
ovalis.
Vena saphenă mică apare din arcul venos dorsal (aspectul
lateral al piciorului) și urcă în spatele malleola laterala și se
golește în vena poplitee după ce a străpuns fascia. Intrarea
exactă a venei saphene mici în vena poplitee este variabilă.
Consideratii anatomice
Anatomical considerations
Sistem vascular profund
 Vasele digitale plantare la nivelul piciorului sunt goale într-o rețea de
vene metatarsale care cuprind arcul venos plantar. Aceasta se scurge în
venele tibiale posterioare. Vasele dorsalis pedis pe dorsul piciorului
formează vene tibiale anterioare asociate la nivelul gleznei.
 Venele tibiale posterioare pereche, adiacente și flancând artera tibială
posterioară, se execută sub fascia compartimentului posterior. Aceste
venele intră în lingură și se alătură venei popliteale, după ce se unește cu
venele perene peroneale și anterioare.
 Vena poplitee intră într-o fereastră în magnusul adductor, în acest
moment se numește vena femurală. Vena femurală urcă și primește
drenaj venoase din vena profundă femurală sau venă femurală profundă
și după această confluență se numește vena femurală comună.
Deoarece vena femurală comună traversează ligamentul inghinal, se
numește vena iliacă externă.
Sistem venoascular profund

• Vasele perforante
conectează sistemul
venoaselor superficiale la
sistemul venoas profund
în diferite puncte ale
picioarelor - picior,
medial și lateral, coapsa
median și distal.
Semiologia chirurgicală a bolilor
vasculare

Istoricul este esențial pentru a detecta


prezența aspectelor genetice (antecedente
familiale ale venelor varicoase sau
tromboflebite), sarcini, medicamente
contraceptive, intervenții chirurgicale
anterioare, repaus prelungit la pat etc.
Simptome subiective
• Durerea venoasă la nivelul membrelor inferioare - în poziție
prelungită
• Poziția pe spate ameliorează durerea
• Durerea se poate manifesta ca disconfort, senzație de arsură gravă,
agitație într-o locație dată sau foarte rar ca o claudicație venoasă.
• Tipul durerii venoase trebuie să fie distins de durerea cauzată de
artrită sau de cele produse prin compresia nervilor spinali. Edemul
venos are loc în poziție îndelungată, este unilateral și este redus
după menținerea poziției în sus.
• Este mai pronunțat seara și mai puțin evident dimineața.
• Edemul bilateral este, în general, de origine cardiacă, renală,
hepatică sau endocrină.
Examinare obiectivă
INSPECŢIA Prezența dilatărilor varice; decolorarea pielii: pigmentare;
prezența edemului venos; semnele inflamatorii Tulburări trofice, dermatită
pigmentară, eczemă varicoasă, lipodermatoscleroză, ulcere venoase
(număr, locație, mărime);
Aprecierea perimetrului membrelor.

PALPAREA Gradul de umflare a venelor varicoase; Tromboza venoaselor


superficiale simțită ca niște cordoane dureroase, necompresibile și
dureroase
Palparea joncțiunii interne sapheno-femurale în timpul
tusei sau prin manevra Marmasse;

AUSCULTATIA Poate dezvălui prezența fistulelor arteriovenoase ca


murmur.
Examinare obiectiva
Examinare obiectiva
Teste venoase
• Trendelenburg test
• Mahorner Ochsner test
• Proba Schwartz
• Manevra Sicard
• Proba Pratt
• Proba Delbet-Perthes
• Testul Linton
• Testul Marmasse
Examinari Paraclinice

• Color-Doppler Ultrasound
• MRI
• Phlebography
• Cavography
• Computertomography
Boala Venoasa

• Insuficiență venoasă cronică


• Boala varicoasa
• Complicații: tromboflebită, ruptură, ulcer
venoasă
• Tromboflebită superficială
• Tromboza venoasă profundă
• Boală tromboembolică
Tromboflebita Superficiala
Tromboza venoasa profunda
Tromboză venoasă profundă severă
SURGICAL SEMIOLOGY OF THE
LIMPHATIC VESSELS
Semiologie chirurgicală a vaselor limfatice

Conf. Dr. Totolici Bogdan


LiMFEDEM Cronic Considerente Generale

Limfedemul este caracterizat prin creșterea
cronică a volumului membrelor inferioare și îngroșarea
pielii datorită acumulării de lichid hiperterotic în spațiul
interstițial.
Limfedemul este cauzat de obstacolele în
calea drenajului limfatic care generează stază limfatică.
Obstacolele pot fi:  
•primare / congenitale 
•secundare / dobândite
Leziunile limfatice congenitale sunt reprezentate
de: ageneza colectoarelor limfatice; hipogeneza
limfatică prin reducerea numărului sau mărimii vaselor
limfatice; limfangeiectazia caracterizată prin prezența
vaselor megalimatice cu insuficiență valvulară.
Leziunile limfatice obtinute sunt reprezentate de
recurența limfangitei:
• erizipetele recurente,
• tromboza și scleroza;
• boli parazitare: filariasis;
• proliferarea neoplastică,
• obliterarea metastatică a ganglionilor limfatici;
• Exerciții de traumă și chirurgie externa;
• Postradioterapia: blocarea prin scleroză.
Tablou Clinic

• Anamneza poate dezvălui un istoric familial de


limfedem, istorie neoplazică, leziuni traumatice
ale piciorului, intervenții chirurgicale, terapie
radiantă, atacuri repetate de boli inflamatorii și
infecțioase, în special erizipel, filariasis.
Semne funcționale

• Oboseala si senzatia de greutate;


• Impotență funcțională în limfedemul voluminos
• Lymphedemul apare cel mai adesea în membrele
inferioare și, de obicei, afectează doar un singur
membru.
• Lymphedemul prezintă, de obicei, un debut
insidios, reductibil la început, apoi devine
ireductibil
Examen Obiectiv
Inspectia releva:
Volumul afectat al membrelor crește cu o formă
cilindrică;
Lymphedemul apare inițial la nivelul piciorului sau a
mâinii, apoi progresează treptat până la degetele de la
picioare, gleznă sau încheietura mâinii;
Edemul este 1.moale la început 2.pitting, atunci când devine
cronic, ferm și 3.non-pitting.
Edemul poate afecta una sau mai multe regiuni rar
ambele picioare, abdomenul inferior și regiunea genitală;
Pielea este palidă și prezintă hiperpilozitate (păr lung,
gros) În etapele ulterioare, pielea este îngroșată, cu falduri și
lichenificare (elephantiasis);
Palparea dezvăluie: Palparea venelor cu pereti îngroșati,
care sunt neschimbati în decubit; Prezența semnului
Stemmer (semn patognomonic).
Stadializarea clinică a limfedemului:
Stadiul 0: edeme moi, tranzitorii, situate pe spatele piciorului;
Etapa I: edem Interese piciorul și jumătatea inferioară a vițelului
Etapa II: edemul atinge genunchiul;
Etapa III: edemul ajunge la mijlocul coapsei;
Etapa IV: edemul interesează întregul membru inferior
Caracteristicile edemului:
a - pitting;
b - non-pitting;
c - edem cu hiperkeratoză, fibroză, limforagie
Aceste caracteristici clasifică în continuare limfedemul în stadiile
clinice: Ia, IIb, IIIc.

S-ar putea să vă placă și