●FĂ-MI CUNOȘTINȚĂ CU

PRIETENUL TĂU DIN

SALA DE GRUPĂ
 PERSPECTIVE
ȘI ORIENTĂRI ÎN
DOCIMOLOGIA
DIDACTICĂ
●https://meet.google.com/
lookup/bqkqoetykp
●Ce este docimologia ?
 Dilema unui Într-o zi un cadru didactic se gândește:
cadru didactic ●- Mâine trebuie să dau elevilor mei o lucrare.
Dar... dacă aleg un test gata făcut, dintr-o
culegere - că doar există destule, slava
Domnului !
După jumătate de oră de căutare
●- Nu prea se potrivește cu ceea ce am predat ...
dacă-l scriu eu, nu știu dacă e bun... Cum pot
să știu dacă un test este bun sau nu ? Care
sunt calitatile unui test bun ? Mai bine ma las
pagubașă ... Să-l scriu eu, să-l iau gata scris de
alții ?!
●Pentru fundamentarea știinșifică, pentru ridicarea
calității și eficienței evaluării, pentru asigurarea
corectitudinii și obiectivitaății acesteia, începând
cu deceniul al 3-lea al secolului al XX-lea (din
1922) s-a declanșat o acțiune de orientare și
cercetare a actului de evaluare, fapt ce a dus la
apariția și dezvoltarea unei științe a evaluării
(examinării), care a fost denumită docimologie. 
●Docimologie (dokime = probă,
încercare; dokimaze = ştiinţa despre
probe, examene, lb. greacă) termen
propus de psihologul francez Henri
Pieron, în 1922, cu sensul de tehnică
de examinare.
●În spațiul românesc au fost mai mulți
specialiști care s-au ocupat de
docimologie, printre care prof. I. Nestor
și acad. prof. Vasile Pavelcu - discipol
(student) al lui Henri Pieron ș.a.
●Docimologia - știința examinării
(evaluării) cunoștințelor

docimologíe sf [At: MDENC / Pl: ~ii / E: fr docimologi
e] Disciplină care studiază sistematic examenele și
concursurile, în scopul îmbunătățirii condițiilor și
structurii lor.
●Docimologia este ştiinţa ce are ca
obiect studiul sistematic al
examenelor, în special asistemelor de
notare şi a comportamentului
examinatorilor şi a celor examinaţi

●(V. Pavelcu, Principii de docimologie -Introducere

in stiinta examinarii, E. D. P., 1968, p. 9-l7).
●Docimologia este disciplina științifică  care
cercetează problemele examinării și
notării elevilor și a candidaților la 
examene și concursuri, în scopul îmbunătățirii
condițiilor și metodelor de examinare.
●Ea studiază modurile de notare, variabilitatea
notării la examinatori diferiți și la același
examinator, a factorilor subiectivi ai notării,
precum și mijloacele pentru asigurarea
obiectivității examenului.
●Termeni derivaţi din docimologie:

●docimantica

●doxologia
●Termeni derivaţi din docimologie:

●docimantica - tehnica examenelor;

●doxologia - studiul sistematic al

rolului pe care îl joacă evaluarea în
educaţia şcolară.
●Verificarea și aprecierea cunoștintelor
dobândite de elevi în școala dețin o
pondere variabilă (până la 33%) în
munca profesorului la clasă, în chip
firesc, pe lânga prezentarea metodelor
de predare, pregătirea psihopedagogică
trebuie să includă și familiarizarea cu
tehnicile de examinare și notare.
●După cum observa Gilbert de
Landsheere (1975), în problema
evaluarii toti se încred în onestitatea
lor, dar aceasta, deși constituie o
condiție necesară, nu este și suficientă
●Problemelor evaluării cunoștințelor li se
acordă o atenție sporită în școală, țintind
spre un mod de apreciere unitar la scară
națională.
●In absența unor acțiuni și criterii unitare,
performanțele școlare nu devin
comparabile pe întreg cuprinsul țării.
●Pe de alta parte, sistemul de evaluare nu
poate ramâne pur constatativ - cel mult
corectiv - el trebuie să devină prospectiv,
adică să sugereze moduri de îmbunătățre
a activității școlare.
Marele merit al docimologiei este:
●fundamentarea ştiinţifică a necesităţii
schimbării
radicale a opticii privind activitatea de evaluare
 a randamentului şcolar, existente în
învăţământul tradiţional
●Ea susţine necesitatea lărgirii sferei de
aplicare, a flexibilizării sale de aplicare, astfel
încât ea să poată fi integrată cu succes în
toate tipurile de activităţi educaţionale care
vizează formarea integrală a elevilor/copiilor.
●Constituirea şi dezvoltarea
docimologiei are consecinţe de mare
relevanţă pentru că nu este vorba
doar de examinare şi notare, de
orientare şcolară şi profesională, de
indicarea locului deţinut de fiecare
individ în sistemul de relaţii şi valori
sociale, ci de relevanţa evaluării
pentru progresul unei societăţi şi al
unei naţiuni
●Evaluarea a fost mult timp considerata ca o
metodă de învatamant de control și apreciere
a cunoștintelor la anumite intervale de timp -
semestriale, anuale sau finale (bilant) - la
terminarea unui ciclul de studii. Astazi, ea
este considerata ca un act didactic complex,
integrat intregului proces de invatamant, in
cadrul caruia actioneaza principiul
feedbackului.
●Evaluare didactică este, în linii generale,
un procedeu psihopedagogic complex de s
tabilirea valorii unor procese,
comportamente, performanţe şcolare, prin
raportarea acestora la un set de criterii
prestabilite, cu valoare de etalon.
●Exercițiu
●Numiți cele mai importante
trei calități ale unui test, în
opinia dvs:

●1) sigur
●2) valid
●3) practic
 ●Cand este cel mai bine sa dau elevilor mei un
test ?
E A ●Cum voi stabili punctajul incat sa reflecte cat
AT mai corect pregatirea lor ? 
I T
E L ●Oare daca il voi folosi si la clasa paralela, va
I D da aceleasi rezultate ?
F ●N-ar fi bine totusi sa scriu unul nou ?
●Dar in aceste conditii rezultatele vor fi
comparabile ?
 elastic
Un croitor ia măsuri cu un metru

inch
Măsoară lungimea în centimetri
● E nevoie de o bandă cu lungime constantă și
împărțite în elemente egale ca să iți dai seama
dacă e necesar să strâmtezi sau să lărgești haina.

●Nici măsurarea obținută cu ajutorul testelor nu

trebuie sa fie elastică: rezultatul obținut de un elev
trebuie sa fie același, indiferent de varianta de test
in cadrul aceluiași tip (cu orice banda-centimetru,
masura taliei e aceeași) și de profesorul care
corectează testul (oricine foloseste centimetrul
pentru a masura talia, trebuie să obțină același
rezultat).
 ●Ce subiecte sa aleg pentru testul de
maine? 
T E
I TA ●Oare vor masura ceea ce doresc eu?
I
L AD ●Nu vor fi prea grele/ prea usoare?
VA
●Cum vor comenta elevii subiectele?
●Dar parintii elevilor?
●Colegii de catedra vor avea ceva de spus?
●Se consideră că un test prezinta validitate dacă
măsoară ceea ce se intenționează sa se măsoare

● Abilitatea de exprimare orală

 ●Se consideră că un test prezinta validitate dacă
măsoară ceea ce se intenționează sa se măsoare

● Abilitatea de exprimare orală

https:// versa ț ie
con
www.youtube. pri n t r-o
com/watch? liber
ă
v=uwwoxk- prin susținerea unui
0g2E dialog

prin
reci
tare
●E important totodată să avem în
vedere două tipuri de
validitate cand alcătuim un
test: validitatea de
conținut și validitatea de
aspect
●Continutul unui test trebuie hotărât în funcție de
scopul evaluării. Validitatea de conținut este
dată așadar de legatura dintre obiectivul curricular
(CE?), reflectat in obiectivul de evaluare (CAT?
CUM?) și obiectivul de continut, traduse in itemi.

●Ce cred elevii despre un test? Ce cred alti

profesori ? Testul li se pare rezonabil, sau prea
greu, sau prea simplu ? Situatiile de lucru sunt sau
nu realiste? Verifica sau nu abilitati exersate la
clasa ? Singura cale de a afla raspunsul este
intreband atat elevii cat si pe alti colegi, fie printr-
un chestionar, fie discutând pur și simplu. Opinia
lor determina validitatea de aspect a
testului respectiv.
 ●Oare va exista o concordanta intre ceea ce
E A
AT am gandit eu ca ar trebui sa fie un raspuns
VI T bun si ceea ce vor gandi ei?
T I
I EC ●Cum sa evit reprosurile sau discutiile in
OB contradictoriu?
Dar daca macar unele dintre
lucrarile elevilor mei vor fi
evaluate și acasa, de parintii
care, culmea ghinionului (!),
sunt tot profesori, ca și mine?
●stabilirea mai întâi a
unor criterii de notare precise
 EA ●Cât dureaza testul ?
AT
I T ●Am nevoie de materiale
I L
AB didactice ?
IC
A PL ●Cât va dura notarea ?
●SARCINĂ DE LUCRU ÎN GRUP

●Stabiliți relația dintre noțiune și

definițile propuse
●VALIDITATEA
●CREDIBILITATETA