Sunteți pe pagina 1din 25

EXAMENUL CLINIC AL FARINGELUI

• Anamneza
• Motivele internarii (durere, tulburari de deglutitie, xerostomie/sialoree, tulburari de masticatie)
• Antecedente personale (RAA, vegetatii adenoide, angine repetate, ingestie de substante caustice)
• Antecedentele heredo-colaterale (TBC, lues)
• Conditii de viata si de munca (fumator, consum de alcool, locul de munca)
• Istoricul bolii
• Debut
• Brusc (angine acute)
• Insidios (neoplasmul de rinofaringe)
• Evolutia bolii
• Brutala (angiofibromul nazofaringian)
• Intermitenta (faringita cronica)
• In pusee
• Tratamentul urmat
EXAMENUL CLINIC AL FARINGELUI

• Bucofaringoscopia
• Halena
• Buzele: simetrie, culoare, volum, integritate, aspect
• Dintii: integritatea arcadelor dentare, leziuni carioase, ocluzia, mobilitatea dentara
• Mobilitatea mandibulei si a ATM
• Limba: mobilitate, marime, culoare, aspect
• Planseul bucal
• Mucoasa gingivala si jugala
• Bolta palatina
• Valul palatin
• Amigdalele palatine, peretele posterior al rinofaringelui, amigdala linguala
BUCOFARINGOSCOPIA

Definiție:
• Metoda clinica de examinare a cavitații orale si a orofaringelui

Materiale necesare:
• Masca
• Mănuși de examinare
• Oglinda frontala si sursa de lumina sau lampa frontala
• Spatula linguala
BUCOFARINGOSCOPIA

Tehnica:
• Poziția optima a pacientului, daca starea de sănătate o permite este cea șezânda
• In cazul copiilor ce nu cooperează sau nu pot sta in aceasta poziție, acesta va fi menținut de către un
ajutor
• De preferat este ca pacientul sa realizeze o toaleta minima a cavitații orale înainte de examinare
• Examinatorul, așezat in fata pacientului la o distanta de aprox 30 cm
• Se focalizează lumina pe regiunea de examinat
• Rugam pacientul sa deschidă gura
• Pentru examinarea orofaringelui se va folosi spatula linguala exercitând presiune in jos asupra limbii in
porțiunea posterioara.
BUCOFARINGOSCOPIA

Halena
• Miros fad, dezagreabil la pacienții febrili sau cu igiena orala deficitara
• Miros putrid in cazul cariilor dentare, cancerul de buza sau amigdala, stomatite ulceroase sau
gangrenoase
• Miros aldehidic la alcoolici
• Mirosul de acetona/mere verzi la diabetici
• Mirosul dulceag in insuficienta hepatica
BUCOFARINGOSCOPIA

Buzele
• Simetria in timpul mișcărilor
• Culoarea (palide, cianotice)
• Volumul
• Integritatea
• Aspectul (crăpate, uscate, cu cruste brune negricioase)
• Prezenta leziunilor si ulcerațiilor
• Palparea buzelor in vederea depistării eventualelor zone de indurație
sau dureroase
BUCOFARINGOSCOPIA

Dintii:
• Prezenta leziunilor carioase
• Ocluzia
• Mobilitatea
• Prezenta orificiilor de fistula/comunicare oro-sinusala
• Infectiile localizate la nivelul ultimului premolar sau molarilor superior pot fi puncte de plecare pentru
sinuzita maxilara odontogena
• Accidentele de erupție
• Incisivi centrali cu marginea incizala excavata in semiluna cu striații verticale (parte din triada Hutchinson –
lues congenital)
BUCOFARINGOSCOPIA
Limba
• Mobilitatea (paralizia de nerv hipoglos); dificultati de protruzie a limbii (flegmoanele
limbii, tumori maligne limbii)
• Culoarea si aspectul:
• Rosie violocee in stari de asfixie
• Rosie intensa in diabet zaharat, insuficienta hepatice
• Incarcata cu depozite alb-galbui cremoase in starile febrile
• Limba rosie, lucioasa, dureroasa (glosita Hunter) in anemie pernicioasa
• Limba este neagra, cu papile hipertrofiate la casectici

• Dimensiunea :
• Macroglisie (prezenta amprentelor dentare pe marginea limbii) in acromegalie, mixedem, tumori
• Microglosie in leziuni ale nervului hipoglos, paralizie generala
BUCOFARINGOSCOPIA

Planșeul bucal
• Integritatea
• Culoare
• Aspectul orificiului canalului Warthon
• Se pot decela:
• chisturi ale glandelor sublinguale
• calcul la nivelul canalului Warthon
• ranula sublinguala
• Leziuni tumorale
• Leziuni prezente in afecțiuni inflamatorii
BUCOFARINGOSCOPIA
Mucosa jugala si gingia
• Culoare
• Integritate
• Aspectul orificiului canalului Stenon
• Aspectul si culoare gingiei
BUCOFARINGOSCOPIA

Bolta palatina si a valului palatin:


• Integritate boltii palatine (palatoschezis, comunicări cu fosele nazala)
• Forma boltii palatine (ogivala in adenoidita cronica sau rahitism)
• Mobilitatea valului palatin (rugam pacientul sa pronunțe sunetul „A”)
• Prezenta de peteșii la nivelul valului in contextul unei angine acute este
sugestiva pentru mononucleoza infecțioasă
BUCOFARINGOSCOPIA

• Amigdalele palatine si peretele posterior al orofaringelui


• Cu ajutorul unei spatule se îndepărtează pilierul amigdalian anterior pentru observarea recesului
supraamigdalian
• Se urmărește volumul, culoarea, aspectul
• Amigdala palatina poate fi comprimata intre doua spatule pentru evidențierea eventualelor secreții
• Peretele posterior al orofaringelui:
• poate fi acoperit de treneu mucopurulent (vegetații adenoide)
• Poate prezenta o bombare in adenoflegmonul retrofaringian sau afecțiuni ale coloanei vertebrale
EXAMINAREA RINOFARINGELUI

• Examinarea rinofaringelui (rinoscopia posterioara)


• Utilizeaza o oglinda mica (diam de 6-8 mm)
• Varsta minima a pacientului : 5 ani
• Pacientul respira pe nas, usor si profund
• Invitam bolnavul sa deschida gura, cu spatula linguala tinuta in mana non – dominanta se apasa 2/3
anterioare ale limbii
• Se focalizeaza lumina la nivelul luetei
• Oglinda incalzita in prealabil se introduce oblic dinspre comisura labiala stanga spre linia mediana pana in
spatiul dintre valul palatin si peretele posterior al faringelui
• Oglinda se indreapta in sus si anterior
• Se evita atingerea peretelui posterior al faringelui (zona reflexogena)
• Se vizualizeaza marginea posterioara a septului, plafonul rinofaringelui (pot fi observate
vegetatiile adenoide la copii), peretii laterali ai cavumului (orificiile trompei lui Eustache si foseta
lui Rosenmuller / recesus faringian), orificiile choanale
EXUDATUL FARINGIAN
Definiție: Metoda de recoltare a secrețiilor de la nivelul orofaringelui in vederea examenului microbiologic,
micologic, virusologic
Tehnica:
• Exudatul faringian se recoltează dimineața, înainte de a consuma orice alimente sau băuturi si înainte de a-si
efectua igiena orala (se poate recolta si la 3-4 ore de la ultima ingestie de alimente sau lichide)
• Recoltarea se face înainte de tratament antibiotic si/sau antimicotic
• Pacientul in poziție șezânda, cu gura larg deschisa
• Cu ajutorul unui tampon steril se va preleva prin mișcări de rotire secreții doar de la nivelul regiunii de interes
(se va avea grija pentru a nu atinge tamponul steril de alte zone sau suprafețe)
• Pe flaconul tamponului se va nota:
• Datele de identificare ale pacientului (Nume, Prenume, nr. F.O.)
• Tipul de secreții recoltate
• Data si ora recoltării
• Eventualul tratament antibiotic si/sau antimicotic administrat
• Clinica si/sau spitalul unde s-a realizat recoltarea
BIOPSIA FARINGIANA

• Se recolteaza de fiecare data cand banuim un proces malign


• Se recolteaza un fragment de minim 5 mm grosime si cat mai intinsa posibil
• Piesa va fi tinuta 24h in solutie de formol
• Insotita de un buletin ce mentioneaza:
• Numele, sexul, varsta, nr. FO
• Data recoltarii
• Organul biopsiat
• Diagnostic clinic

S-ar putea să vă placă și