Intoxicația cu

COMPUŞII FOSFOROORGANICI

Student :SPATAR VLADA M1703

Profesor :d.ș.m.conferentiar
univ.Calancea Valentin
Cuprins :

 Date generale
 Proprietati fizico-chimice
 Patogenie
 Manifestarile clinice
 Diagnostic
 Tratament
 Profilaxie
 Date generale :
Compuşii organofosforici (COF) au fost sintetizaţi în anul 1800 de Jean Louis Lassaigne prin
reacţia dintre alcool şi acidul fosforic. La inceputul secolului XIX au fost recunoscute efectele
toxice ale acestei substanțe și a fost propusă ca substanța toxică de luptă.
Intoxicațiile cu organofosforice sunt asociate cu o toxicitate sistemică – fiind considerate cele mai
puternice inactivatore al colinesterazei.

Pesticidele organofosforice sunt substanțe chimice folosite in agricultură și în gospodarii .Lista

pesticidelor avizate în țările europene conține peste 500 de produse.Incidența intoxicațiilor a
scazut mult în ultimii ani, în urma folosirii carbamaților (carbamati sunt esteri ai acidului carbamic
 care sunt utilizați în mod obișnuit ca insecticide, oferă beneficii semnificative societății, deoarece
protejează și măresc producția agricolă, precum și protejează sănătatea umană).
Frecvența intoxicațiilor cu pesticide organofosforice se datorează atît folosirii lor pe scară larga
cât și din cauza păstrării necorespunzătoare (în recipiente de apă, de bere,de uleiuri s.a.)
 Proprietăți fizico-chimice:

Reprezentanții acestei grupe sunt : Carbofos, Fazolon, Fosfamid, Metilnitrofos, Metafos.

Se utilizează cu scop de insecticide sau acaricide în agricultură, pomicultură, viticultură şi
silvicultură, având efecte intense chiar și la doze mici.

Produsul tehnic este un lichid uleios,galben-

brun, cu miros puternic de usturoi.Este greu
solubil în apă,dar ușor solubil în solvenți
organici.În comerț se găsește atît sub formă de
praf, cât și sub formă de lichid emulsionabil
diluat cu apă.
Circumstanțele intoxicațiilor exogene :
• Expunere profesională
• La copii ,din necunoaștere
• Intoxicații accidentale (substanța păstrata in recipienți și ambalaje fără etichete )
• Tentativă de suicid (frecvent la adolescenți)
• Act criminal
Căile de pătrundere în organism:

Calea respiratorie

Calea cutanată/prin
mucoase(conjunctiva
ochilor )

Calea digestivă -de patrundere

a pesticidelor in organism poate fi
accidentala sau voluntară(cu scop
de suicid)
 PATOGENEZA
Compușii organofosforici inhibă
colinesteraza plasmatică și membranară

Rezultatul va fi acumularea
acetilcolinei la nivelul receptorilor
colinergici centrali și periferici
(muscarinici si nicotinici)

Acumularea acetilcolinei la
nivelurile menționate va avea ca
rezultat inițial hiperactivitatea,apoi
paralizia transmiterii la nivelul
sinapselor colinergice.
Includ :

-terminațiunile nervoase parasimpatice și cîteva

terminații nervoase simpatice (efectele muscarinice)

-terminațiuni nervoase somatice si din ganglionii

sistemului nervos vgetativ (efectele nicotinice)

-sinapsele de la nivelul SNC

1.Efectele muscarinice
Efectele muscarinice sânt date de stimularea receptorilor colinergici de pe membrana postsinaptică a celulelor efectoare inervate de parasimpatic
şi a sinapselor neuroefectoare simpatice din glandele sudoripare. Efectele muscarinici se manifestă după doze mici de COF Efecetele
muscarinice sânt date de: efecte cardiovasculare, stimularea secreţiei glandelor exocrine şi a contracţiei musculaturii netede şi relaxarea
sfincterelor.
a) Efectele cardiovasculare se manifestă prin:
- vasodilataţie cu scăderea TA, dată de eliberarea de către endoteliul
vascular a oxidului nitric NO;
- bradicardie, dată de deprimarea nodului sinusal;
- tulburări de ritm şi de conducere, date de deprimarea nodului A-V şi a
fasciculului Hiss;
b) Stimularea secreţiei glandelor exocrine se manifestă prin:
- bronhoree;
- hiperamilazemie;
- hiperlacrimaţie;
- rinoree;
- hipersalivaţie;
- hipersecreţie gastrică acidă;
- diaforeză (inervaţie simpatică) .
c) Stimularea contracţiei musculaturii netede şi relaxarea
sfincterelor:
- tuse, dispnee, cianoză, wheezing (bronhospasm);
- mioză, tulburări de vedere, durere oculară dată de o contractură a
muşchiului ciliar al irisului;
- greaţă, vărsături, crampe abdominale, diaree, datorată stimulării
musculaturii netede tenesme vezicale, incontinenţă urinară, datorată
contracturii vezicii urinare, relaxarea sfincterului
2.Efectul nicotinic constă în dereglarea transmiterii impulsului în fibra postganglionară (contracturile
pleoapelor, limbii, gâtului), procesul toxic capătă caracter generalizat, hipertenzie arterială.

Efecte nicotinice
a) Consecutive stimulării receptorilor nicotinici de la
nivelul plăcii terminale motorii:
- crampe, fasciculaţii şi fibrilaţii musculare;
- convulsii tonico-clonice;
- contractură generalizată;
- slăbiciune musculară;
- paralizia musculaturii respiratorii .
b) Consecutive stimulării receptorilor nicotinici din
ganglionii vegetativi simpatici şi a
medulosuprarenalei cu eliberarea de noradrenalină:
- hipersudoraţie;
- hiperglicemie, cetoacidoză;
- hipertensiune;
- midriază;
- tahicardie, tahidisritmii;
- retenţie urinară;
- leucocitoză
3.Acţiunea centrală se
determină prin acţiunea toxică a
acetilcolinei asupra scoarţei
cerebrale, bulbului rahidian, care
se manifestă prin cefalee,
insomnie, excitaţie, dereglarea
psihicului, a cunoştinţei, apar
convulsii, paralizia centrilor de
importanţă vitală din bulbul
rahidian.

https://www.researchgate.net/figure/Schematic-representation-of-the-mechanism-of-action-for-organophophate-OP-
poisoning_fig1_267743044
 Tabloul clinic al intoxicaţiei acute:
În dezvoltarea tabloului clinic al intoxicaţiei acute distingem perioada preclinică, care durează câteva ore.
Forma ușoară
Formele uşoare ale intoxicaţiei acute decurg
cu acuze la cefalee, vertije, slăbiciuni în
membre, scăderea văzului, nelinişte, greaţă,
hipersalivaţie, colici abdominale, diaree.
Suferinzii sunt îngrijoraţi, pulpilele îngustate,
reacţia la lumină slabă, se dezvoltă spasmul
acomodaţiei, care duce la dereglarea vederii la
distanţă, dereglarea adaptaţiei nocterne și în
încăperile slab luminte. Apare nistagmul,
edemaţierea feţii, hipertranspiraţie. La acţiune
îndelungată este îngreuiată respiraţia
(predominant în actul inspirator), jena toracică
însoţită de insuficienţă respiratorie, tuse sub
formă de accese. Pe întreaga arie pulmonară se
ascultă respiraţie sapră, raluri uscate,
tahicardie, are loc mărirea TA. Este evidentă
scăderea activităţii colinesterazelor eritrocitare
în serul sangvin.
Forma medie
Formele medii a intoxicaţiei acute sunt
tipice excitaţie, anxietate, reacţii neadecvate
la excitanţi externi, cefalee pronunţată,
slăbiciuni musculare. Dereglarea respiraţiei
devine mai pronunţată atât în actul inspirator,
în actul expirator, respiraţia devine
şuierătoare, clocotantă, în pulmoni se ascultă
raluri umede. Apar semne ale insuficienţei
respiratorii (cianoza). În acest stadiu
tahicardia poate trece în bradicardie, TA
rămâne ridicată, hipertemie însoţită de frison.
Este pronunţată mioza, spasmul acomodaţiei,
la efectuarea mişcărilor convergente acuză
dureri în regiunea orbitală şi occipitală.
Tonusul muscular şi reflexele sunt scăzute, se
evidenţiază dizatria, ataxia, amimie,
contracţii ale grupurilor separate de muşchi,
halucinaţii tranzitorii. Se asociază de
asemenea colicile abdominale, diarea.
Forma gravă
Formele grave a intoxicaţiei acute se
manifestă prin starea ce aminteşte edemul
pulmonar (respiraţie clocotantă, numeroase
raluri umede, tuse umedă spumoasă în
legătură cu hipersecreţia gladelor
bronşice). Staea se agravează prin apariţia
paraliziei musculaturii intercostale,
respiraţia se realizează pe baza
diafragmului şi are un caracter de sughiţ.
Bradicardia de scurtă durată trece în
tahicardie, TA rămâne mărită. Pe acest fon
poate să apară starea colaptoidă:cunoştinţa
tulburată, pupilele îngustate, la lumină nu
reacţionează. Periodic apar convulsii
generalizate. Se dezvoltă stare comatoasă.
În această stadie apare loc inactivarea
totală a colinesterazei eritrocitare şi serice.

Decesul apre în rezultatul asfixiei şi scăderii activităţii cardiace pe fonul schimbărilor difuze ale creierului cu
predominare în porţiunele trunculare şi a diencefalului.
 TABLOUL CLINIC AL INTOXICAŢIEI CRONICE

Se manifestă prin cefalee pronunţată, cu predominare în regiunea temporală, vertige,

scăderea memoriei, dereglări de somn, anirexie, greaţă, slăbiciune generală, uneori se
determină mioză, dereglarea inervaţiei vegeto-vasculare cu predominarea sistemului
parasimpatic.

În formele pronunţate se observă scăderea intelectului, pot fi prezente lipotomii de scurtă

durată. La persoanele ce lucrează cu tiofos se întâlneşte afectarea toxică a ficatului.

În analiza generală a sângelui se determină leucocitoză neutrofilă, granulaţie toxică

leucocitară. Activitatea colinesterazei în intoxicaţiile cronice nu este modificată sau
moderat scăzută. Acţiunea locală posedă următorii compuşi fosforoorganici: carbofos,
clorofos, bromofos, care duc la apariţia conjunctivitelor, dermatitelor.
 Diagnostic
Reguli de aur:
1. Orice suspiciune de intoxicație cu organofosforice este considerată drept intoxicație!
2. Fiecare minut pierdut până la acordarea ajutorului medical reprezintă o cantitate de substanță toxică din grupa
organofosforicelor în plus absorbită!

Diagnosticul pozitiv se va baza pe :

• Anamnesticul ce vizeaza utilizarea/ingestia de pesticide organofosforice
• Semnele clinice concludente (anterior mentionate)
• Halena urat mirositoare de pesticide sau de petrol care se intensifica dupa lavajul gastric
• Raspuns terapeutic la administrarea de atropina

Investigatii :

De laborator /instrumentale Teste toxicologice de laborator

AGS Nivelul colinesterazei eritrocitare
EAB- detectarea acidozei decompensate Nivelul colinesterazei plasmatice-este mai
Examenul sumar al urinei usor de determinat ,se apreciaza in majoritatea
ECG spitalelor

Monitorizarea continuu a parametrilor (R;TA;FCC;SpO2)

 TRATAMENTUL INTOXICAȚIILOR CU COMPUȘI ORGANOFOSFORICI
Tratamentul în cazul intoxicației cu compuși organofosforici este complex, vizează atât medicii urgentiști, care
sânt primii care iau contact cu acești pacienți, cât și medicii de terapie intensivă, care trebuie să recunoască
gravitatea cazurilor, să aplice corect și rapid tratamentul specific.

În principal, atitudinea terapeutică trebuie să urmeze simultan mai multe căi:

1. Evaluare rapidă și Decontaminarea cutanată si gastrointestinală
2. Asigurarea permeabilității căilor respiratorii
3. Administrarea de antidotului.
4. Terapie simtomatică și adjuvantă de prevenire a complicațiilor
5. Supraveghere clinică și reabilitare.
1. Decontaminarea este apanajul medicilor de la Departamentul de Primiri Urgențe. Constă în
lavajul tegumentelor în cazul în care intoxicația s-a realizat pe cale tegumentară. Spălarea
tegumentelor se face abundent cu apă. În cazul ingestiei de substanță toxică, se practică lavaj
gastric, administrare de cărbune activ, administrare de purgative osmotice.

2. Asigurarea permeabilității căilor respiratorii este de cele mai deseori responsabilitatea

medicului urgentist, care este in contact primul cu pacientul. Presupune aspirarea secrețiilor,
administrarea de oxigen suplimentar, pentru îmbunătățirea presiunii parțiale de oxigen, în cazuri de
intoxicație severă - suport ventilator avansat, cu intubație orotraheală. Această primă măsură poate
fi decisivă în evoluția pacientului. Prevenind astfel stop cardio-respirator si leziuni anoxice cerebrale
severe care sunt cauzele decesului la etapele prespital.
3. Administrarea de antidoturi are în vedere administrarea de atropină asociată administrare de plasmă proaspătă
congelată, asociată sau nu cu administrare de oxime. Administrar atropină 1 mg, cu răspuns terapeutic in 10 minute
reprezintă și test de diagnostic pentru intoxicația cu COF. Acționeaza prin antagonism competitiv la nivelul
receptorilor muscarinici centrali și periferici. Nu corecteaza efectele nicotinice. Se administreză pînă la apariția semnelor
de atropinizare(pile uscata,rosie,calda,midreaza ,reducerea bronhosecretiei,creste FCC >100) și se continuă cel puțin 48
de ore. Administrarea de plasmă proaspătă congelată asigură un suport suplimentar de colinesterază, se administreaza 2-
4 unitați pe zi, cu controlul de laborator a pseudocolinesterazei. Administrarea de oxime- reactivatori de colinesterază
are ca scop restabilirea funcționalității jocțiunii neuro-musculare, in principal a funcției mușchilor respiratori.
! Obidoxima /Pralidoxima –reactivator de colinesteraza (oxime) –ele reverseaza efectele toxice ale COP ,formand un
complex cu organofosforicul impiedicand actiunea lui asupra colinesterazei.Eficienta maxima cand este administrat in
primele 72h.

4. Terapia adjuvantă și de prevenire a complicațiilor. Pacienții cu intoxicații severe și medii necesită terapie
adjuvantă, de susținere a celorlalte funcții ale organismului, de corectare a deficitelor electrolitice, hidrice, volemice, de
prevenire a complicațiilor care se pot asocia unei ventilații invazive prelungite,, lipsei de alimentare naturală, deficite
proteice consecutive, aparițtia leziunilor de decubit. Pacienții intubați necesită sedare cu benzodiazepine și opioide.
Benzodiazepinele se utilizează și în cazul combaterii convulsiilor și de asemenea și pentru prevenirea neuropatiei
tardive, caracteristică intoxicațiilor cu COF. Ventilația mecanică prelungită se asociază cu pneumonie, uneori fiind
prezentă pneumonia de aspirație încă de la început. Se asociază întotdeauna antibioterapie cu spectru larg și se recoltează
secreții traheale repetat pentru decelarea germenilor cauzatori. Antibioterapia se ajustează conform antibiogramelor
ulterior.
 Profilaxia :
 Educația- Un rol de bază în profilaxia intoxicaţiilor cu pesticide are respectarea regulilor
sanitare la locul de muncă, în procesul muncii, la păstrarea şi transportarea pesticidelor,
utilizarea lor în agricultură.
 Echipament de protecție personală, cum ar fi mănuși și halate din neopren sau nitril, atunci când
sunt decontaminați pacienții, deoarece hidrocarburile pot pătrunde în substanțe nepolare, cum
ar fi latexul
 Măști pentru protecția respiratorie
 Aplicarea unui capac de siguranța pe recipiente ce contin substante fosforoorganice (pentru a
evita contactul copilului) de asemenea încuierea dulapurilor si măsuri de siguranță in pastrare
acestor substanțe.
 În numărul măsurilor organizatorice de bază în legătură cu prevenirea intoxicaţiilor cu pesticide
se referă efectuarea controlului medical a persoanelor ce au intrat la muncă sau cei ce lucreză
(sau sunt în contact) cu pesticide, diagnosticul precoce al intoxicaţiilor, cure de tratament cu
mărirea rezistenţei organismului.
 Bibliografie
15024-PCS Intoxicatia%20acuta%20cu%20substante%20organofosforice%20la%20copill
%281%29.pdf

Manual Boli Ocupaționale.pdf

https://boliocupationale.usmf.md/sites/default/files/inline-files/04%20-%20PESTICIDELE_0.pdf

https://sciendo.com/pdf/10.2478/intox-2018-0009

https://www.sciencedirect.com/topics/earth-and-planetary-sciences/organophosphorus-pesticide

https://www.researchgate.net/publication/
47369211_Pharmacological_agents_in_the_prophylaxistreatment_of_organophosphorous_pesticide_into
xication