Lupta secolului XXI:

,,Antibioticorezistenta”
SPATAR VLADA M1703
 Antibiotic Discovered Introduced Resistance
into Clinical Identified
Use
Penicillin 1940 1943 1940
Streptomycin 1944 1947 1947
Tetracycline 1948 1952 1956
Erythromycin 1952 1955 1956
Vancomycin 1956 1972 1987
Gentamycin 1963 1967 1970
1.Distrugerea peretelui bacterian
Antibiotice beta-lactamice
-Penicilinele
-Cefalosporinele
-Carbapenemii
-Monobactamii
Glicopeptidele
-Vancomicina
Polipeptide
-Bacitracina ,polimixine
Antibiotice utilizate in tratamentul infectiilor cu micobacterii
-Izoniazida
-Etambutol
-Cicloserina

2.Inhibarea sintezei proteice

Actiunea pe ribozomii 30S
-Aminoglicozidele
-Tetraciclinele
Actiunea pe ribozomii 50S
-Cloramfenicol
-Macrolide
-Clindamicina
-Streptogramine
-Oxazolidindione
3.Inhibarea sintezei de acizi nucleici
Actiune pe replcarea ADN
-Quinolone
-Metronidazol
Actiune pe sinteza ARN
-Ansamicinele (rifampicil,rifabutin)

4.Inhibitorii functiei membranei citoplasmatice

-Polimixine
-Poliene

5. Antimetabolitii :
-Sulfanilamide
-Trimetoprim
Antibiotice ce Antibiotice ce influenteaza
influenteaza preponderant preponderant microflora
microflora gram+ gram -
Penicilinele biosintetice Aminoglicozide
si semisintetice Polipeptide
Cefalosporinele gen.1 Cefalosporine gen.2
Macrolidele /azalidele Aminopenicilinele
Carboxipenicilinele
Antibiotice cu spectrul Antibiotice cu spectul ultralarg de
larg de actiune(gr+;gr- actiune
riketsii;clamidii;protozoare (toate inclusive microorganismele cu
;vibrionii etc) polirezistenta ,agentii patogeni
intraspitalicesti )
Tetraciclinele Ureidopenicilenele
Ansamicinele Cefalosporine III ;IV
Monobactamii
Cloramfenicol
Carbapenimii
Beta-lactamine+inh.de beta lactamaze
Efect antibacterian:

Bacteriostatic: opresc multiplicarea

ex. Cicline (ex. Tetracicline), Cloramfenicol

Bactericide: omoară bacteriile, în concentraţii

mici;
ex. (Aminoglicozidele)

Bacteristatice în concentraţii mici şi

bactericide în concentraţii mari;
ex ß –lactamine
 Rezistenţa bacteriilor la antibiotice
Antibioticorezistenta – capacitatea (naturala/intrinseca sau dobandita ) a unui
microorganism de a rezista la efectul unuia sau a mai multor antiobiotice.

Naturală - caracter de Dobândită: când o tulpină

specie
1. Absenţa ţintei de acţiune
Ex. Mycoplasma
rezistentă la β-lactamine
NU are perete celular.
2. Impermeabilitatea
bacteriei pentru antibiotic
Ex. Mycobacterium
bacteriană anterior sensibilă la
un anumit antibiotic devine
rezistentă
•Caracter de tulpină
•Ex. Staphylococcus aureus
– anterior sensibil la Penicilină,
– În prezent 90% dintre tulpinile
de Sa = tulpini rezistente la
Penicilină
Mecanismele rezistentei:
Principalele cauze ale cresterii rezistentei la antibiotice:

Apariția rezistenței la antibiotice este un fenomen evolutiv, cauzat de presiunea

selectivă a factorilor de mediu.

De obicei :
• Prescrierea nejustificata,prin interpretarea gresita a simtomelor ,diagnostic incert
• Durata prea lunga/prea scurta sau doza nepotrivita de administrare
• Tratamentul empiric
• Automedicatia
• Introducerea antibioticelor in hrana animalelor
• Rezultatele naționale privind
sensibilitatea la
antimicrobiene a
microorganismelor patogene
izolate de la persoane atestă
o rezistență îngrijorătoare
faţă de preparatele incluse în
protocoalele naționale pentru
terapia de primă intenție.
STUDIUL 1

Infecţia tractusului urinar (ITU) se atribuie către

maladiile infecţioase bacteriene cel mai des
înregistrate în practica medicală. Tratamentul
acestor infecţii constă în administrarea
preparatelor antibacteriene. Avantajele utilizării
unei terapii eficiente sânt evidente, dar apare şi
problema utilizării adecvate a agenţilor
antimicrobieni. Un studiu privind utilizarea
antibioticelor demonstrează că mai mult de 50%
din prescripţii sânt inadecvate. Aceasta
demonstrează că antibioticele sânt administrate
în situaţii când sânt ineficiente, cum ar fi infecţiile
virale, sau când agentul selectat, doza, calea de
administrare sau durata utilizării sunt
necorespunzătoare.
STUDIUL 2
În general, în rezultatul studiului de șase ani, tulpinile clinice de A. baumannii s-au dovedit a fi rezistente
la imipenem în 58,94±5,35% din cazuri. Rezistența la meropenem a fost înregistrată în 64,34±7,97% din
tulpini. Numai 35,53±6,62% dintre A. baumannii au fost susceptibile la imipenem și
32,66±6,73% – la meropenem. În cadrul cercetării, au fost înregistrate tendințe de scădere a sensibilitatii
A. baumannii la imipenem și meropenem în perioada 2011-2016. Au fost determinate rate crescute ale
rezistenței A. baumannii la ambele carbapeneme
Referitor la tulpinile clinice de P. aeruginosa, au fost determinate sensibilități descendente analogice la imipenem și
meropenem. După șase ani de studiu, în izolatele clinice de
Pseudomonas, nu a fost înregistrată sensibilitate la meropenem mai mare de 52,86±6,82%. Eficacitatea
imipenemului a fost demonstrată doar împotriva la 59,35±5,92% din izolatele P. aeruginosa. „Curbele» ratei de
sensibilitate la carbapeneme printre tulpinile clinice de P. aeruginosa par a fi în scădere în
perioada 2011-2016. Cantitatea de tulpini de P. aeruginosa rezistente la imipenem și meropenem a crescut până la
sfârșitul anului 2016
STUDIUL 3
Infecțiile septico-purulente (ISP) cu Staphylococcus meticilinorezistent (MRS) reprezintă o
problemă de sănătate publică, datorată numărului mare de îmbolnăviri și impactului negativ
medical și socioeconomic. Studiul include datele investigațiilor bacteriologice ale pacienților
cu ISP din cadrul instituțiilor medico-sanitare multiprofil, mediul rural și maternități.
Infecțiile dobândite in spital

infecțiile dobândite în comunitate

 Factorii de risc pentru infectiile cu bacterii rezistente sau multi-
rezistente sunt :
• Spitalizari recente in ultimele 3 luni (cu o durata >2-5 zile;
• Frecventa crescuta a rezistentei in comunitate sau in spital;
• Imunosupresia realizata prin terapie sau boli cu afecatrea statusului imun;
• Contact cu diverse servicii medicale(inclusive servicii de permanenta a
pacientului);
• Terapie i/v ambulatorie (cu sau fara antibiotice )
• Dializa cronica;
• Membri de familie purtatori de germeni multirezistenti;
Ponderea pacientilor investigati bacteriologic cu determinarea
antibioticogramei (1) si tratati cu antibiotice empiric (2) :
97,87%

3.5

2.5 79,19%
2

1.5

1 18,68%
0.5

0
2

Ряд 1
Sarcinile cheie în desăvârşirea utilizării eficiente a antibioticelor sunt:
• • Optimizarea utilizării antibioticelor în scopuri profilactice;
• • Optimizarea utilizării antibioticelor în scopuri curative;
• • Informarea sistematică privitor la antibiotico-rezistenţă;
• • Folosirea ghidurilor destinate antibioticoterapiei;
• • Respectarea standardelor calităţii metodelor microbiologice de
determinare a sensibilităţii la antibiotice.
Principii epidemiologice
• Prevenirea selecţiei şi răspândirii tulpinilor de bacterii rezistente la antibiotice;
• Supravegherea sensibilităţii agenţilor patogeni circulanţi la antibiotice;
• Supravegherea achiziţionării şi utilizării raţionale a antibioticelor;
• Interzicerea utilizării în practica veterinară a antibioticelor ce se folosesc în tratamentul
omului;
• Respectarea regimului sanitaro-antiepidemic în scopul prevenirii răspândirii germenilor
infecţiilor
nosocomiali, inclusiv rezistenţi la antibiotice;
• Asigurarea monitoringului microorganismelor care circulă în diferite tipuri de instituţii
medicale;
• Determinarea sensibilităţii/rezistenţei agenţilor cauzali faţă de preparatele antibacteriene;
• Selecţia antibioticelor pentru tratament şi profilaxie, reieşind din monitoringul rezistenţei
medicamentoase a agenţilor patogeni circulanţi;
• Limitarea raţională a utilizării anumitor tipuri de antibiotice, reieşind din monitoringul
antibioticorezistenţei microbiene;
Situatia la moment :
Rezultatele rezistenţei microbilor patogeni la antibiotice în Republica Moldova conform
prezentărilor specialiştilor din domeniul sănătăţii la conferinţele naţionale și internaţionale
Antibioticele salveaza vieti, dar noi trebuie sa salvam antibioticele!!!

Multumesc pentru atentie !!!