ANTIBIOTICELE

IN

CHIRURGIE
  ANTIBIOTICE IN CHIRURGIE

DEFINITIE
ISTORIE
SCOP
MECANISMELE DE ACTIUNE
CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR
CARACTERISTICI
DOZE
  DEFINITIE

SUBSTANTA DE ORIGINE NATURALA SAU SINTETICA, UTILIZATA CONTRA INFECTIILOR

CAUZATE DE BACTERII

SCOPUL ANTIBIOTERAPIEI:

DE A PREVENI SAU TRATA INFECŢIA PRIN REDUCEREA SAU ELIMINAREA GERMENILOR PÂNĂ
ÎN FAZA ÎN CARE IMUNITATEA PROPRIE A ORGANISMULUI POATE LUPTA ÎMPOTRIVA
INFECŢIEI
 ISTORIE
 ”anti”-impotriva, ”bios”-”viata”

Paracelsus

Louis Pasteur
Victor Babeș
si Joubert
 SCOPUL
Profilactic
Interventiile chirurgicale cu risc major de infectie , când flora de
contaminare este reprezentată de o asociere între germeni gram-negativi
şi bacterii gram-pozitive aerobe şi anaerobe;

Când consecinţele infecţiei postoperatorii pot compromite

rezultatul actului operator

Când se practică o protezare

Infecţiile ce survin în urma folosirii protezelor sunt mai frecvent

produse de coci gram-pozitivi (S. aureus, S. epidemitis) dar pot fi
produse şi de bacterii gram-negative
 SCOP- TERAPEUTIC
 Infecţiile chirurgicale severe trebuie tratate cu antibiotice administrate
parenteral .

 Iniţial, antibioterapia este „empirică”,

 folosindu-se un antibiotic cu spectru larg,
 care se presupune a fi activ asupra germenilor

care produce acea infecţie

Obţinerea antibiogramei aplica tratamentul specific,

ţintit, cu acel antibiotic la care germenul
este mai sensibil.
 MECANISME DE ACTIUNE
Mecanismele de actiune ale antibioticelor asupra
microbilor cuprinde:

 Inhibarea metabolismului

 Inhibarea peretelui celular

 Alterarea permeabilitatii peretelui celular

 Supresia sintezei ADN-ului bacterian si a transcriptiei

sale
CARACTERIZAREA GENERALĂ A
ANTIBIOTICELOR

 Efectul distructiv bacterian si inhibitor al inmultirii microorganismelor

impartim antibioticele in doua clase:
 -bactericide: distrug bacteriile
 -bacteriostatice: opresc inmultirea bacteriilor

 In functie de spectrul de actiune : cu spectru ingust

 cu spectru larg
Bactericidele
 Bacteriostaticele cuprinde:
Bacteriostaticele
• betalactamine (peniciline,
 • tetraciclinele, cefalosporine),
• tetraciclinele,
• aminoglicozidele,
 • cloramfenicolii,
• cloramfenicolii, • polipeptidele,
• macrolidele,
 • macrolidele, • sinergistinele,
• lincosamidele
• neomicinele,
 • lincosamidele
• novobiocina și
• framomicina, bacitracina,
 • tiamulinele
• novobiocina și colistina,
 • tiamulinele vancomicina etc.
 CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR
 Penicilinele: streptococul,pneumococul,enterococul,
spirochete şicătevaspecii de stafilococi, clostridii şi
coci gram-pozitivi,anaerobi, leptospire;

 Ampicilinele: germeni gram-pozitivi (Eşcherichia colli,

Proteus,Gligella, Salmonella, Hemofilus Influense);

 Penicilinele penicilinazo-rezistente: active pe

stafilococi;

 Cefalosporinele: streptococi şi stafilococi;

 Carbepenemii: spectru foarte larg, inactive pe

stafilococi meticilin-rezistenţi;
CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR
 Aminoglicozidele: coci gram-negativi aerobi;

 Vancomicina: coci gram-pozitivi;

 Macrolidele: coci gram pozitivi, spectru larg

 ;
 Antianaerobele (Cloranfenicol, Clindamicina,
Metronidazol);

 Tetraciclinele: spectru larg bacteriostatic, coci gram-

pozitivi,anaerobi;

 Chinolonele: germeni gram-negativi şi stafilococi.

 Administrat cu o oră înaintea intervenţiei, în doze identice cu cele din
antibioterapia curativă.
 Se recomandă antibiotice cu spectru larg sau chiar asocierile de
antibiotice în vederea acoperirii unui spectru cât mai larg:
 - în chirurgia gastroduodenală: cefalosporine;
 - în chirurgia biliară (există gram-negativi euterici): cefalosporine cu
amino-glicozide;
 - în chirurgia intestinală şi colonică (există aerobi gram-negativi şi
anaerobi fecali): cefalosporine cu Metronidazol;
 - amputaţii de membre: penicilină cu Metronidazol;
 - plăgi penetrante toraco-abdominale: cefalosporine cu Metronidazol
sau Ciprofloxacin cu Metronidazol;
 - politraumatisme şi arsuri întinse: cefalosporine:
 - ginecologie (există anaerobi): cefalosporine cu Metronidazol;
 - reducerea septicităţii intestinale: Neomicină şi Eritromicină.
 Asocierile de antibiotice în practica:
 beta lactamine şi aminoglicozide;
 beta lactamină, aminoglicozid şi Metronidazol;
 cefalosporină şi aminoglicozid sau cefalosporină
 şi Metronidazol;
 Ciprofloxacin şi Metronidazol.
 Dozele : în funcţie de gravitate, greutatea corporală şi
reacţiile adverse.
 Tratamentul se continuă cel puţin 5-7 zile (după ce trec 48
ore de afebrilitate).
 Toate antibioticele posedă un anumit grad de toxicitate
(penicilinele şi cefalosporinele mai ridicat; aminoglicozidele
mai scăzut) în funcţie de doză şi de timp de administrare,
din acest motiv nu trebuie făcut abuz de antibiotic
 VA MULTUMESC!
ARAD 2021-2022