Patologia colo-rectala

SEMIOLOGIA CHIRURGICALĂ A COLONULUI

Simptome subiective
 Durerea

 Tulburările de tranzit: constipaţia, diareea,

alternanţa constipaţiei cu diareea

 Aspectul materiilor fecale:

 materii fecale cu glere şi puroi sugerează o rectocolită

ulceroasă;
 materii fecale cu glere, puroi şi sânge se întâlneşte în

rectocolita ulcero-hemoragică;
 materii fecale amestecate cu sânge, în cancerul de

colon.
Examenul obiectiv

◦ Inspecţia poate constata:

 distensia în cadrul colic, fenomene ce se observă în ocluziile
joase;
 distensia asimetrică cu axul mare oblic a abdomenului (semnul
Bayer), se poate produce în volvulusul de sigmă.
◦ Palparea poate evidenţia tumori cu localizari specifice
fiecarui segment colonic.
◦ Percuţia arată modificări ale timpanismului de-a lungului
cadrului colic.
◦ Auscultaţia poate decela existenţa unor zgomote buloase
cu un caracter de zgomote hidroaerice, în cazul existenţei
unor obstacole incomplete.
◦ Tuşeul rectal evidentiaza: materii fecale, sânge, mucus
sau puroi
Examene paraclinice

 Examenul radiologic pe gol

 Clisma baritată (irigoscopia, irigografia) Folosirea metodei
cu dublu contrast şi utilizarea de substanţe farmacodinamice ca
atropina şi prostigmina (modifică peristaltica) permite
obţinerea de imagini radiologice superioare.
 Colonoscopia vizualizează leziunile de pe întreg cadrul colic şi
permite recoltarea unor fragmente bioptice pentru stabilirea
naturii leziunii.
 Rectoscopia permite vizualizarea rectului şi a porţiunii distale
a sigmoidului şi oferă date asupra aspectului şi extinderii
leziunilor.
 Examenul materiilor fecale evidenţiază hemoragiile oculte.
DOLICOMEGACOLONUL

 Dolicomegacolonul se caracterizează prin

mărimea în lungime şi diametru a unui segment
colic sau a întregului colon. Dolicolonul reprezintă
alungirea colonului, iar megacolonul creşterea
calibrului colonului.
DIVERTICULOZA COLONULUI
 Diverticulii colonului sunt hernii de mucoasă şi submucoasă prin stratul muscular
al peretelui colic.

 Ca factori favorizanţi se consideră:

◦ Creşterea presiunii intracolice şi tulburările de motilitate colică:
constipaţia cronică, diskineziile motorii, colonul spastic, stenozele
colice;
◦ Zonele mai slabe ale colonului, reprezentate de locurile unde arterele
drepte perforează peretele colic;
◦ Regimul alimentar sărac in fibre.
RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICĂ

 Reprezinta o colită cronică gravă, de etiologie

necunoscută, cu evoluţie în pusee de diaree
sanghinolentă şi perioade de remisiune
 În prezent se atribuie un rol important în

determinarea bolii, factorul autoimun.

 Afecţiunea debutează la nivelul rectului şi se poate

extinde proximal până la valvula ileocecală.

POLIPOZA RECTOCOLICĂ
 Polipii colonici sunt formaţiuni tumorale benigne care iau naştere
din mucoasă şi proemină în lumenul ictertinal.

 Morfopatologic polipii se prezintă ca tumori rotunde, pediculate sau

sesile, de culoare roşie-roză, cu dimensiuni de la 2 – 3 mm, până la
câţiva cm (1 – 2 cm) răspândite pe mucoasa rectocolică
(preponderent pe sigmoid şi descendent)
 CANCERUL COLONULUI

Localizarea topografică a cancerului colonic pe

segmente:

 50% pe colonul sigmoid şi joncţiunea

rectosigmoidiană;
 25% pe colonul drept (cecoscendent);
 25% pe colonul transvers, flexura hepatică,

flexura splenică şi colonul descendent.

Tabloul clinic al cancerului de colon
drept
 evoluează cu semne de infecţie şi anemie.
 anemia de tip hipocrom este secundară
 dureri surde, profunde, cu localizare în fosa iliacă

dreaptă, flancul drept sau hipocordrul drept, apar

în tumori voluminoase penetrante;
 tulburările de tranzit, cu fenomene subocluzive

sub formă de constipaţie progresivă sau alternanţă

constipaţie-diaree
 tumoră palpabilă în jumătatea dreaptă a

abdomenului.
Cancerul de colon stâng
 Forma anatomopatologică obişnuită pentru
colonul stâng este cancerul infiltrativ.
 Caracterul stenozant al cancerului de colon

stâng determină apariţia tulburărilor de

tranzit.
Examene paraclinice
 Examene de laborator;
 Determinarea sangerarilor oculte;
 Irigografia;
 Examene endoscopice;
 Ecografia abdominala;
 Tomografia computerizata;
 Eco-endoscopia transrectala;
 Rezonanta magnetica;
 Tomografia cu emisie de pozitroni;
 Colonoscopia virtuala;
Complicaţii

 Infecţia
 Ocluzia intestinală
 Perforaţia colică
 Fistulizarea
 Insuficienţa renală acută
 Hemoragii digestive inferioare
SEMIOLOGIA CHIRURGICALĂ A
RECTULUI ŞI A ANUSULUI
SEMIOLOGIE GENERALĂ ANORECTALĂ

 Durerile în bolile anorectale au un caracter şi intensitate variabilă

 Tulburările de tranzit şi de defecaţie se pot manifesta prin numărul
scaunelor, aspectul acestora şi prin tulburări ale funcţiei de continenţă.
 Tenesmele reprezintă senzaţia imperioasă de defecaţie însoţită de
senzaţia de tensiune dureroasă la nivelul ampulei rectale şi a canalului
 Falsă senzaţie de scaun
 Constipaţia este expresia existenţei unor obstacole incomplecte în
calea tranzitului produsă de procese tumorale, polipi, stenoze
inflamatorii:
 Diareea este frecvent însoţită de tenesme şi de scurgeri patologice;
este întâlnită în rectite, rectocolită, cancer rectal, tumoră viloasă.
 Scurgerile patologice şi aspectul scaunului
 Pruritul
Explorări paraclinice

 Anuscopia
 Rectoscopia
 Examenul radiologic
 Scintigrama hepatică
 Fistulografia cu lipiodol.
 Examene de laborator (biologice)
TUMORILE BENIGNE ALE RECTULUI

 Polipul
 Fibromul
 Lipomul
 Neurofibromul
 Hemangiomul
 Tumora viloasă
CANCERUL RECTAL

 Inspecţia abdomenului poate

furniza date referitoare la
extinderea cancerului de rect
◦ inspecţia regiunii anale poate
evidenţia leziuni secundare ale
cancerului anal: hemoroizi, fisură
anală, prolaps al mucoasei
anorectale.
 Percuţia pune în evidenţă
ascita, în fazele avansate.
 Tuşeul rectal permite
depistarea tumorilor localizate
în jumătatea inferioară a
rectului (8 – 10 cm):
Investigaţii paraclinice

 Anoscopia
 Rectosigmoidoscopia
 Biopsia şi examenul histopatologic stabilesc natura tumorii

(malignitatea).
 Radiografia abdominală simplă (pe gol)
 Clisma barital (irigoclisma)
 Urografia şi
 Arteriografia selectivă a arterei mezenterice inferioare Radiografiile

pulmonare şi cele ale scheletului pot evidenţia existenţa metastazelor la

aceste nivele.
 Scintigrafia hepatică cu A 198 poate pune în evidenţă existenta

metastazelor hepatice.
 Tomografia computerizată (TC) şi rezonanţa magnetică nucleară (RMN)
 Ultrasonografia, cu variantele ei (abdominală şi endorectală):
HEMOROIZII

 Hemoroizii reprezinta dilataţii

varicoase ale plexurilor venoase
hemoroidale, intern sau extern sau a
ambelor.

 Etiologic hemoroizii pot fi:

◦ idiopatici sau primitivi, când
se datoresc unor factori
generali ce determină o
alterare a pereţilor venoşi;
◦ simptomatici sau secundari
FISURA ANALĂ

 o ulceraţie cronică a mucoasei anale,

extinsă la fibrele musculare ale
sfincterului anal intern.

Simptome subiective
 Durerea anală determinată de actul

defecaţiei este semnul major

 Constipaţie voluntară de teama

durerii.
 Secreţii hemoragice în mod

inconstant.
 Tenesme, prurit anal şi uneori

supuraţii perianale.
 Insomnie, neurastenie, din cauza

crizelor dureroase
SUPURAŢIILE PERINEO-ANORECTALE

 Infecţiile piogene anorectale se pot clasifica în

două grupe evolutive:
 infecţii acute, reprezentate de abcesele şi

flegmoanele anorectale;
 infecţii cronice reprezentate de fistulele perianale.
Vă mulțumesc!