Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”

Catedra de medicină socială și management sanitar ”Nicolae Testemițanu”

Tema: Bolile netransmisibile -

principala amenințare pentru
sănătatea publică

Galina Obreja
conferențiar universitar
Obiective
➢Bolile netransmisibile:
• definiție
• tipuri
• factorii de risc
• nivelurile de prevenție
➢Screening-ul
➢Strategiile globale de control și prevenție a bolilor netransmisibile
➢Supravegherea în sănătatea publică
➢Indicatorii de sănătate ai UE și la nivel global:
• Indicatorii principali de sănătate în UE (ECHI)
• Cadrul global de monitorizare al bolilor netransmisibile (GMF)
BOLILE NETRANSMISIBILE
Bolile netransmisibile (BNT) - definiție

➢BNT sunt boli care:

• nu se transmit de la o persoană la alta;
• au o perioadă prelungită a bolii care duce la dizabilitate sau deces prematur;
• rareori pot fi vindecate.

➢BNT - provocare majoră de sănătate și de dezvoltare a sec. al XXI-lea.

Caracteristicile BNT:
• durează decenii până la stabilirea deplină a epidemiei – își au originea lor la
vârstele tinere;
• nu rezultă dintr-un proces infecțios (acut), au o origine necontagioasă
(“netransmisibile”);
• au o etiologie complexă, cu factori de risc multipli;
• au o perioadă de latență îndelungată;
• deseori sunt inițial insidioase (apar pe neașteptate, fără manifestări vizibile);
• odată manifestată, boala are o perioadă prelungită de afectare a sănătății;
• implică o abordare de tratament sistematic pe termen lung;
• sunt incurabile;
• provoacă deces prematur, morbiditate și dizabilitate și reduc calitatea vieții;
• având în vedere durata lor lungă, există multiple oportunități de prevenire.
Tipurile de BNT

➢Tipurile principale:
• bolile cardiovasculare (boala coronariană a inimii, accidentele vasculare
cerebrale);
• cancerul;
• bronhopneumopatiile obstructive cronice;
• diabetul.

➢Alte tipuri:
• tulburările neurologice cronice (boala Alzheimer, demențele);
• artritele / bolile musculoscheletice.
 Structura mortalității populației, Republica Moldova, 2017 (%)

5.9
4.4 Bolile aparatului circulator
6.2
Tumorile
8.4
Bolile aparatului digestiv

Traume și otrăviri

Bolile aparatului
16.7 58.4 respirator
Alte cauze

Sursa: Anuarul statistic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

 Structura dizabilității primare după principalele cauze, Republica
Moldova, 2017 (%)
21.8
Tumori
20.5
Bolile aparatului circulator

Bolile aparatului
osteomuscular
Bolile sistemului nervos
4.7
Bolile aparatului digestiv

Traume
6.3
19.2 Diabet
6.2 8.6 Alte cauze
12

Sursa: Anuarul statistic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

FACTORII DE RISC
Calea legăturii de cauzalitate a BNT /
The NCDs Causation Pathway

Factorii de risc
Determinantele Factorii de risk intermediari
comuni BNT
fundamentale Tensiunea arterială
Regimul alimentar nesănătos crescută Bolile cardiovasculare
Globalizarea
Consumul de tutun Glucoza sangvină crescută Cancerul
Urbanizarea
Consumul nociv de alcool Colesterolul abnormal Diabetul
Îmbătrânirea populației
Inactivitatea fizică Supragreutatea/obezitatea Bolile pulmonare cronice
Determinantele sociale Factorii de risc nemodificabili Funcția pulmonară
abnormală
Definirea factorului de risc

➢Un ”factor de risc” se referă la orice:

• atribut/însușire,
• caracteristică sau
• expunere a unei persoane,
care crește probabilitatea dezvoltării unei BNT.
Factorii de risc pentru BNT
Factorii de risc modificabili: Factorii de risc
• Regimul alimentar nesănătos nemodificabili:
• Consumul de tutun
• Consumul de alcool
Comportamentali • Vârsta
• Inactivitatea fizică • Genul
• Tensiunea arterială crescută • Etnia
• Colesterolul total crescut • Istoricul familial
Metabolici
• Glucoza sangvină crescută
• Supragreutatea/obezitatea
4 boli netransmisibile principale și 4 factori de risc
modificabili comuni
Consumul Regimul Inactivitat Consumul
de tutun alimentar ea fizică nociv de
nesănătos alcool
Bolile cardiovasculare ✓ ✓ ✓ ✓
Diabetul ✓ ✓ ✓ ✓
Cancerul ✓ ✓ ✓ ✓
Bronhopneumopatiile ✓
obstructive cronice
Factorii de risc principali pentru DALY, Republica Moldova, 2017 vs 2007, toate vârstele

% schimbărilor
Clasamentul 2007 Clasamentul 2017
2007-2017
Riscurile alimentare 1 1 Tensiunea arterială crescută -12.4
Tensiunea arterială crescută 2 2 Riscurile alimentare -18.9
Tutunul 3 3 Tutunul -9.8
Consumul de alcool 4 4 IMC crescut 6.8
Glicemia bazală crescută 5 5 Consumul de alcool -20.6
IMC crescut 6 6 Glicemia bazală crescută -16.1
LDL crescut 7 7 LDL crescut -14.2
Poluarea aerului 8 8 Poluarea aerului -29.6
Afectarea funcției rinichilor 9 9 Afectarea funcției rinichilor -18.0
Malnutriția 10 10 Malnutriția -33.5

Sursa: www.healthdata.org/moldova
TRANZIȚIA SANITARĂ
 Tranziția sanitară

%
Speranța de
deceselor Exemple de țări
Etapa Descrierea viață
cauzate de contemporane
obișnuită, ani
BCV
Ciumei și a Predomină malnutriția și bolile 35 5-20 Africa Sub-
foametei infecțioase Sahariană

Pandemiilor Îmbunătățirea nutriției și a măsurilor 50 15-35 Asia de Sud; părți

în de sănătate publică au condus la din America latină
descreștere reducerea bolilor infecțioase. și Caraibe
Oamenii trăiesc suficient de mult
pentru a suferi de boli cronice
Tranziția sanitară (cont.)
Speranța de % deceselor
Exemple de țări
Etapa Descrierea viață cauzate de
contemporane
obișnuită, ani BCV
Bolilor Din cauza creșterii consumului de tutun și 60 ˃50 Europa și Asia
degenerative de alcool, consumului de grăsimi și de Centrală; America
și a celor energie, proporția deceselor provocate de Latină; Orientul
cauzate de om bolile cronice o depășește pe cea a Mijlociu; America
deceselor provocate de bolile infecțioase de Nord; partea
urbană a Indiei
Bolilor BCV și cancerul sunt cauzele principale de ˃70 ˂50 Țările cu venit
degenerative deces. Prevenția amână debutul bolii, iar mare
întârziate / tratamentul prelungește supraviețuirea →
încetinite ratele de deces standardizate pe vârste
scad. Crește morbiditatea legată de
îmbătrânire, cum ar fi boala Alzheimer
PREVENȚIA
Prevenția
➢Prevenția primară bazată pe programe comprehensive aplicate la
nivelul întregii populații este cheia pentru controlul epidemiilor
globale ale BNT.

➢Scopul este de a preveni aceste epidemii oriunde și de a le controla

cât mai repede posibil acolo unde acestea sunt deja prezente.

➢Baza prevenirii BNT este identificarea celor mai frecvenți factori de

risc și prevenirea și controlul acestora. Factorii de risc de azi sunt
bolile de mâine.
(OMS)
Nivelele de prevenție

Nivelul prevenției Faza bolii Ținta

Primordială Condițiile care stau la baza factorilor de risc Toată populația /
anumite grupuri

Primară Factori de risc specifici Toată populația /

anumite grupuri /
persoane sănătoase
Secundară Stadiile timpurii ale bolii Pacienții

Terțiară Stadiile tardive ale bolii (tratament, reabilitare) Pacienții

Nivelele prevenției: prevenția primordială
➢Constă din acțiuni care împiedică apariția factorilor de risc în formă de
condiții de mediu, economice, sociale și comportamentale, a obiceiurilor
sociale de trai etc.
➢Are ca scop reducerea incidenței bolilor prin prevenirea apariției factorilor
de risc în țară sau într-un grup de populație în care aceștia încă nu sunt
prezenți.
➢Grupul țintă este toată populația sau numai anumite grupuri.
➢Ea urmărește să modifice condițiile care generează și structurează distribuția
indegală a expunerilor dăunătoare pentru sănătate, a susceptibilității și a
resurselor protectoare pentru sănătate printre populație.
➢Exemplu: prevenirea obezității în diferite perioade ale vieții.
 Nivelele prevenției: prevenția primară

➢Încearcă să împiedice / prevină apariția / debutul în viitor al bolii sau

leziunii prin prevenirea expunerii la factorii de risc.

➢Are ca scop reducerea incidenței bolii prin eliminarea factorilor de

risc specifici care au apărut deja în țară sau grupul de populație.

➢Ținta este toată populația sau grupurile la risc crescut, dar încă fără
dovezi privind boala.
 Abordările Organizației Mondiale a Sănătății cu privire la
prevenția primară
Strategia populațională:
➢Este direcționată spre întreaga
populație indiferent de nivelul
riscului individual.
➢Scopul principal este reducerea
nivelului mediu al unui anumit
factor de risc în întreaga populație.
➢Exemplu: o reducere mică a valorii
medii a tensiunii arteriale poate
reduce semnificativ incidența
bolilor cardiovasculare.
Strategia persoanelor cu risc
crescut:
➢Țintește persoanele care au cel
mai mare risc pentru o anumită
boală sau tulburare.
➢Implică identificarea activă a
persoanelor aflate la un risc înalt,
eliminarea factorilor de risc sau
creșterea rezistenței specifice la
factorul cauzal.
➢Exemplu: imunizarea.
 Nivelele de prevenție: prevenția secundară

➢Are ca scop reducerea consecințelor mai grave ale bolii prin diagnostic
precoce și tratament pentru a reduce și a opri progresarea bolii.

➢Este direcționată spre perioada dintre debutul bolii și diagnosticarea

ei.
➢Exemple: screeningul pentru depistarea bolii (cancer, diabet, boli
cardiovasculare etc.) sau a tulburării (testarea deficienței de iod la nou-
născuți).
Screeningul

• Este procesul de utilizare a testelor la scară largă pentru identificarea

prezenței unei boli sau a expunerii la un factor de risc pentru boală la
persoanele aparent sănătoase.

• Un test de screening ≠ un test de diagnostic.

Tipurile de screening

➢screeningul în masă are scopul de a examina întreaga populație (sau anumite

grupuri de populație);

➢screeningul multiplu sau multifazic folosește mai multe teste de screening în

același timp;

➢screeningul țintit al grupurilor cu expuneri specifice, de exemplu, lucrătorii de

la fabricile producătoare de substanțe chimice;

➢screeningul oportunist (de găsire a cazului) vizează pacienții care consultă

medicul pentru alte scopuri.
 Criteriile de bază pentru screening
Categoria Criteriile
Boala, - fie o problemă importantă de sănătate publică în cadrul populației țintă (frecvența și/sau
trebuie să severitatea), depistarea precoce a căreia duce la reducerea mortalității și creșterea numărului
de ani de viață sănătoasă salvați/câștigați (DALY);
- fie una care să evidențieze un număr suficient de cazuri pentru ca programul de screening să
fie cost-eficace;
- aibă o fază preclinică detectabilă pentru depistarea precoce. Pentru ca un screening să fie
eficient, se recomandă ca intervalul de screening să fie mai scurt decât perioada preclinică
detectabilă.
Trebuie să existe o perioadă de latență asimptomatică recunoscută sau o perioadă timpurie
simptomatică a bolii.
Populația - trebuie clar definită. Rata de participare a populației eligibile în programul de screening
țintă: trebuie să fie înaltă.
 Criteriile de bază pentru screening (cont.)
Categoria Criteriile
Testul de - trebuie să fie eficient, valabil, relativ simplu și rapid de aplicat, ușor de interpretat, sigur și
screening: acceptabil atât pentru populație, cât și pentru lucrătorii medicali implicați în screening și,
relativ, ieftin.
Rezultatele screening-ului trebuie să fie comunicate cât mai rapid persoanelor investigate.
Diagnosticul Testele de diagnostic trebuie să fie adecvate, sigure, acceptabile și disponibile din punct de
și vedere fizic și financiar pentru toată populația țintă.
tratamentul Medicii trebuie să fie conștienți de condițiile de aplicare a testelor de depistare, performanțele
și limitele acestora.
Trebuie să existe o strategie de intervenție sau tratament pentru persoanele depistate cu
tulburarea sau boala. Tratamentul pentru pacienții cu diagnosticul confirmat trebuie să fie
disponibil, accesibil, acceptabil și eficient. El trebuie să influențeze istoria naturală a bolii prin
reducerea mortalității specifică cauzei. Acest tratament trebuie să fie mai eficient în stadiile
incipiente ale bolii decât în stadiul simptomatic, astfel încât costurile și riscurile de screening
să fie justificate.
Criteriile de bază pentru screening (cont.)

Categoria Criteriile
Costul Costul de depistare a cazului (inclusiv diagnosticul și tratamentul pacienților
diagnosticați) trebuie să fie echilibrat din punct de vedere economic cu costul total al
asistenței medicale.
Strategia de - trebuie să fie adecvată pentru populația țintă (vârsta de debut și intervalul de
screening: screening).
Nivelele de prevenție: prevenția terțiară

➢Are ca scop reducerea progresării bolii sau a complicațiilor.

➢Constituie un aspect important al medicinii terapeutice și de
reabilitare.
➢Constă din măsuri de reducere a dizabilității, minimizare a suferinței
cauzate de sănătatea precară.
➢Poate îmbunătăți bunăstarea și venitul individual și familial.
INTERVENȚIILE DE PREVENIRE ȘI CONTROL
AL BNT
 Strategiile globale de prevenire și control al BNT
• Declarația politică a Națiunilor Unite (NU) cu privire la prevenirea și controlul BNT
2011

• Planul Global de Acțiuni de Prevenire și control al BNT 2015-2020

2014

• Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD)

2015

• Cea de-a Treia Întrunire la Nivel Înalt a Asambleei Generale a NU cu privire la Prevenirea și
2018 Controlul BNT

2025 & • Atingerea celor 9 ținte globale cu privire la BNT și a ODD de referință
2030
Foaia de parcurs pentru angajamentele incluse în
Declarația Politică a NU din 2011 cu privire la BNT
2011, Declarația Politică privind BNT 2014, Documentul final al NU privind BNT
Foaia de parcurs cu angajamente naționale A reiterat aceeași foaie de parcurs cu
concrete, inclusiv un angajament cu termen angajamentele naționale, inclusiv 4
delimitat: angajamente delimitate în timp:
• Până în 2013, a lua în considerare • Până în 2015, a considera stabilirea țintelor
elaborarea politicilor și a planurilor naționale cu privire la BNT;
naționale intersectoriale. • Până în 2015, a considera elaborarea
politicilor și a planurilor naționale
intersectoriale;
• Până în 2016, a implementa best-buys
pentru a reduce factorii de risc pentru BNT;
• Până în 2016, a implementa best-buys
pentru a permite autorităților din domeniul
sanitar să răspundă.
Intervenții cost-eficace de reducere a poverii bolilor,
recomandate de OMS (best-buys, exemple):

➢Intervenții la nivel populațional:

▪ Politici comprehensive de control al tutunului;
▪ Strategii de reducere a consumului nociv de alcool;
▪ Promovarea consumului alimentar sănătos prin politici fiscale și de
marketing;
▪ Eliminarea grăsimilor trans din produsele alimentare și înlocuirea lor cu
grăsimi polinesaturate;
▪ Reducerea consumului de sare;
▪ Asigurarea hranei sănătoase în școli.
Intervenții cost-eficace de reducere a poverii bolilor,
recomandate de OMS (best-buys, exemple), (cont.):

➢Intervenții la nivel individual:

▪ Evaluarea riscului cardiovascular global;
▪ Screening-ul bolilor și a factorilor de risc;
▪ Vaccinarea;
▪ Consilierea;
▪ Controlul medicamentos al bolii/factorului de risc.
Planul global de acțiuni al OMS privind BNT pentru anii
2015-2020
Viziunea:
• O lume liberă de povara evitabilă a BNT.
Scopul:
• Reducerea poverii prevenibile și evitabile
a morbidității, mortalității și dizabilității
din cauza BNT prin intermediul
colaborării intersectoriale și a cooperării
la nivel național, regional și global.
9 ţinte voluntare referitor la BNT stabilite la nivel global (OMS) care
să fie atinse către 2025
Reducerea cu
25% a
mortalităţii
premature din
cauza BNT 80% acoperire cu
10% reducere a
consumului nociv de medicamente
alcool esenţiale şi
tehnologii

50% acoperire cu
10% reducere a
medicamente şi
inactivităţii fizice
consiliere

30% reducere consum 0% creştere diabet

de sare/sodiu /obezitate

30% reducere 25% reducere

consum de tutun hipertensiune
arterială
Politicile naționale de prevenire și control al bolilor
netransmisibile și a factorilor lor de risc
➢Politica Națională de Sănătate pentru anii 2007-2020, HG 886/2007;
➢Strategia națională de prevenire și control al bolilor netransmisibile, HP
nr.82/2012;
➢Planul de acțiuni la Strategia națională de prevenire și control al bolilor
netransmisibile pentru anii 2016-2020, HG nr.403/2016;
➢Programul național de prevenire și control al bolilor cardiovasculare pentru
anii 2014-2020, HG nr.300/2014;
➢Programul național de control al cancerului pentru anii, 2016-2025, HG
nr.1291/2016;
➢Programul național de prevenire și control al diabetului pentru anii 2017-
2021, HG nr.1030/2017.
Politicile naționale de prevenire și control al bolilor
netransmisibile și a factorilor lor de risc (cont.)
➢Programul național de control al alcoolului pentru anii 2012-2020, HG
nr. 360/2012;
➢Programul național în domeniul alimentației și nutriției pentru anii
2014-2020, HG nr.730/2014;
➢Programul național de promovare a sănătății pentru anii 2016-2020,
HG nr.1000/2016;
➢Programul național privind controlului tutunului pentru anii 2017-
2021, HG nr.1015/2017.
SUPRAVEGHEREA
Definiția OMS privind supravegherea

➢”Supravegherea în sănătatea publică reprezintă colectarea continuă,

sistematică, analiza și interpretarea datelor cu privire la sănătate
necesare pentru planificarea, implementarea și evaluarea practicii de
sănătate publică.”
➢Datele cu privire la sănătate cuprind:
• bolile infecțioase,
• bolile netransmisibile,
• factorii de risc,
• serviciile de sănătate, etc.
➢Datele în sistemul de sănătate sunt orientate spre persoană, timp și
loc.
Sursele de date date într-un sistem de supraveghere:

➢Statistica vitală
➢Datele privind morbiditatea
➢Registrele
➢Datele din studii (surveys)
Scopurile supravegherii în sănătatea publică:

• Evaluarea stării de sănătate a populației;

• Evaluarea factorilor de risc;
• Definirea priorităților de sănătate publică;
• Pronosticarea situației privind starea de sănătate;
• Monitorizarea și evaluarea programelor (intervențiilor) de sănătate
publică;
• Stimularea cercetării.
Tipurile sistemelor de supraveghere
Supravegherea pasivă:
➢Utilizează datele disponibile cu
privire la bolile notificabile;
➢Raportarea este efectuată de
prestatorul de servicii medicale;
➢Caracterul complet al datelor și
calitatea lor depind de acesta;
➢Subraportarea este o problemă
comună;
➢Acest sistem este relativ ieftin.
Supravegherea activă:
➢Personalul proiectului este
recrutat special pentru a realiza
programul de supraveghere;
➢Personalul face vizite periodice
în instituțiile medicale pentru a
identifica cazurile noi de boli sau
decese care au apărut;
➢Este mai scump, dar asigură o
informație mai precisă.
Sistemul de supraveghere poate măsura:

➢Frecvența bolii sau a tulburării;

➢Severitatea stării (de ex.: fatalitatea, rata de spitalizare);
➢Impactul stării sănătate (bolii) (de ex.: costul);
Indicatorii de sănătate

➢Indicator de sănătate – variabilă, susceptibilă pentru măsurarea

directă, care reflectă starea de sănătate a persoanelor dintr-o
comunitate.

➢Indicatorii stării de sănătate:

• indicatorii de mortalitate;
• indicatorii de morbiditate;
• indicatorii de dizabilitate.
Utilizarea indicatorilor de sănătate:

➢Măsurarea sănătății populației;

➢Compararea stării de sănătate în diferite comunități;
➢Identificarea necesităților în sănătate ale populației;
➢Evaluarea serviciilor de sănătate;
➢Planificarea și alocarea resurselor de sănătate;
➢Măsurarea programelor (intervențiilor) de sănătate.
Sistemele principale de monitorizare și supraveghere a
BNT:
➢Cadrul Global de Monitorizare (GMF)
➢Indicatorii principali de sănătate ai OMS
➢Indicatorii de sănătate de bază ai Uniunii Europene
➢Indicatorii de sănătate din Republica Moldova
Context internaţional: Cadrul global de monitorizare: 25 indicatori (OMS)
Mortalitatea şi morbiditatea
✓ Probabilitatea necondiţionată de
deces la vârsta 30-70 ani din
cauza bolilor cardiovasculare,
cancerului, diabetului sau a
bronhopneumopatiilor
obstructive cronice
✓ Incidenţa prin cancer conform
formei
Factorii de risc
✓ Consumul nociv de alcool (3)
✓ Consumul redus de fructe şi
legume
✓ Inactivitatea fizică (2)
✓ Consumul de sare
✓ Consumul de grăsimi saturate
✓ Consumul de tutun (2)
✓ Nivelul crescut de glucoză
sangvină/diabet
✓ Tensiunea arterială înaltă
✓ Supragreutatea şi obezitatea (2)
✓ Nivelul crescut de colesterol total
Răspunsul sistemului naţional
✓ Screeningul pentru cancerul
cervical
✓ Terapia medicamentoasă şi
consilierea
✓ Medicamente esenţiale şi
tehnologii pentru BNT
✓ Vaccinarea împotriva hepatitei B
✓ Vaccinarea împotriva virusului
papiloma uman
✓ Marketingul destinat copiilor
✓ Accesul la îngrijiri paliative
✓ Politici de restricţionare a
grăsimilor saturate şi eliminare
virtuală a grăsimilor trans
Lista Globală a Referință a celor 100 de indicatori
principali de sănătate ai OMS
➢Reprezintă un set standardizat de 100 de indicatori prioritizați de
comunitatea globală pentru a asigura informații cu privire la situația
privind starea de sănătate și tendințele, inclusiv răspunsul la nivel
național și global

➢Cuprinte 4 capitole principale:

• Starea de sănătate
• Factorii de risc
• Acoperirea cu servicii
• Sistemul de sănătate.
Indicatorii principali de sănătate ai OMS
Indicatorii de sănătate de bază ai CE (ECHI) – 88 de
indicatori de sănătate, dintre care 28 se referă la BNT
5 capitole principale: 5 domenii de politici principale:
➢Situația demografică și ➢Servicii de sănătate și de
socioeconomică; asistență medicală;
➢Starea de sănătate; ➢Îmbătrânirea și populația;
➢Determinantele sănătății; ➢Determinantele sănătății;
➢Serviciile de sănătate; ➢Bolile și sănătatea mentală;
➢Promovarea sănătății. ➢Sănătatea în toate politicile.
Obiective
➢Bolile netransmisibile:
• definiție
• tipuri
• factori de risc
• nivelurile de prevenție.
➢Screening-ul
➢Sistemele de supraveghere a factorilor de risc comportamentali în lume.
➢Strategiile globale de control și prevenție a bolilor netransmisibile
➢Evaluarea indicatorilor de sănătate în UE și în lume:
• Indicatorii principali de sănătate în UE (ECHI)
• Cadrul global de monitorizare al bolilor netransmisibile (GMF)