Epidemiologia Bolilor Prioritare

Epidemiologia bolilor prioritare
transmisibile si netransmisibile
1
Sanatatea
autoperceputa
RESULTS
% respondenti in
stare foarte buna
de sanatate
Sursa: indicatorii ECHI 2016 EU SILK

2
Modelul
ecologic
Determinantii
sanatatii
3
Ponderea populatiei la risc de saracie din total populatie , EU 2015
Adulti Copii
Romania 37.4% Romania 46.8%
Media EU 28 23.7% (highest)
Media Eu 28 26.9%
Source: ECHI
Cheltuieli pentru sanatate
Sume alocate pentru preventie
3/24/2022
6
MS- APL Retea de Asistența
medicala comunitara –(MS 2019)
Acoperirea cu personal:
1696 de asistenți medicali

comunitari
459 de mediatori sanitari

Distribuția inegala a
celor 12187 medici
de familie în anul
2019
Nevoi
nesatisfacute
de examinare
medicala si
tratament
2019
FACTORII DE RISC COMPORTAMENTALI
Fig. 358 Proporția persoanelor obeze (IMC>30) în populația adultă, în
anul 2017
Sursa: ECHI
Fig. 359 Proporția adulților obezi în funcție de nivelul de educație, în anul 2017
Sursa ECHI
11
12
Profil fumatori adulti
Sursa: Health at
Glance EUROPE
2016,
OECD/European
Union 2016
13
FUMATUL
Conform studiului GATS în România în 2018

30.7% din populația de 15 ani și peste (5.63 milioane adulți),
40.4% dintre bărbați și
21.7% dintre femei utilizează tutun în mod curent (care se fumează, fără fum și
produsele cu tutun încălzit).
50 Creștere 2011
40 34.7 36.3 38.3 2018
32.3
28
30
22.8
20
7.7 9.9
10
0
% 15-24 25-44 An 45-64 peste 65
Fig. 360 Prevalența consumului de tutun pe grupe de vârstă, România 2011 și 2018
14
5 portii de fructe si legume pe zi
15
Aport sare zilnic
conform COMPSAN 20% dintre respondenţi adaugă sare des cand mananca si 51 % dintre respondenți
adaugă întotdeauna sarea în timpul preparării.
Consum alcool
adulti consuma regulat alcool in

2014 (WHO).
 Consum total (Recorded +
unrecorded) 11.49
literi/persaona in 2016.
Source: WHO-
GISAH
Litri alcool pur per persoană în populația de peste 15 ani, în anul
2015
Consum alcool - binge
Source: JA RARHA STUDY

Consum alcool - adulti
19
ACTIVITATE FIZICA
%
EDUCATIA PENTRU SANATATE
21
DECESE FACTORI DE RISC
COMPORTAMENTALI (IHM)
În 2016, consumul de tutun = responsabil pentru:

 6233 decese prin AVC faţă de 5765 în 2013
9928 decese prin BCI faţă de 7217 în 2013
7596 decese prin cancer pulmonar faţă de 7000 în 2013
Institute for Health Metrics and Evaluation GBD 201

University of Washington
Accesat 28.05.2018
Morbiditatea
INCIDENTA PREVALENTA
23
Incidenta 2009-2018
Structura incidenței pe clase de boli, în
România, în anul 2018
1.8% 1.9% 1.2% 3.5% 3.8% 1.6% Boli inf ec.si parazitare
6.5% Tumori
2.2%
Boli sange, org.hemat.
8.5%
3.5% Boli endocrine, nut.si
metab.
Tulb.mentale si de
3.1% comp.
5.4% Boli sistem nervos
5.9%
Boli ochi si anexe
Boli ureche si
apofiz.mast.
Boli ap.circ ulator
12.2%
Boli ap.respirator
Boli ap.digestiv
Boli piele,
tes.cel.subcut.
38.0% Boli sist.osteo- art.
Morbiditatea
PREVALENTA
26
Prevalenţa morbidităţii pe clase/grupe de boli
Boli cardio-vasculare
Boli org. genitale la femei
Boli ap. digestiv
Boli reumatice
Boli endocr., metab., nutriţie

Clasa/grupa boala
BPOC
1997
Anemii
1989
Boli ale ochiului
Boli renale
Hipertrofia prostatei
Epilepsie
Otite, otomastoidite
Anomalii congenitale
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
27 Nr. cazuri la 100 pers
Boli cu caracter de cronicitate
MF
Număr bolnavi
Boala Estimări Ancheta de Cazuri aflate în evidenţa

prevalență 1997 medicilor de familie (2018)
Boala hipertensivă 3028000 2589098
Cardiopatia ischemică 2828000 1188220

Bolile cerebro-vasculare 422000 364844
Diabetul zaharat 575000 828051
Bolile pulm. cr. 434244

856000
obstructive
Boala ulceroasă 572000 287815
Bolile renale 459000 244765

MORTALITATEA
29
Mortalitatea standardizata, media 2015-2018
30
În anul 2018, numărul deceselor a fost de 263.463, ceea ce corespunde unei rate brute de mortalitate de 11,9‰ locuitori.
Rata bruta de mortalitate= mortalitatea generala

 Nr decese =263.463, ceea ce corespunde unei rate brute de
mortalitate de 11,9‰ locuitori.
11,9
12 11,8 11,8
11,6
11,5 11,5
11,4 11,4
11,2 11,2
11
10
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
În anul 2018, numărul deceselor a fost de 263.463, ceea ce corespunde unei rate brute de mortalitate de 11,9‰ locuitori.
Rata bruta de mortalitate= mortalitatea generala
Rata mortalităţii standardizate urmează

un trend descendent, de la 9,2‰ locuitori în
2009, la 8,1‰ locuitori în 2018 (fig. 66).
Modelul mortalitatii 2019
Boli infec.si parazitare

0.2% 1.4% 3.7% 1.6%
Tumori
1.7%
0.3% 0.1% Boli endocrine, nut.si
1.2%
6.0% metab.
Boli sistem nervos
Boli ap.circulator
6.8% 19.4% 1.6%
Boli ap.respirator
Boli ap.digestiv
Boli ap.genito-urinar
Afect.orig.perioada perinat.
Malform.cong.,def.si
anom.cromoz.
Simpt.,semne,rez.anormale
55.9% ale invest.cli.lab.
Lez.traum.,otrav.alte
cons.cauze ext.
33 Alte boli
DINAMICA CAUZE MORTALITATE 10 ANI
Sursa: IOHM , 2018

34
Speranţa de viaţă la naştere pe medii și gen, în perioada 2007-2016
Anii Total Urban Rural Masculin Feminin
2007 72,61 73,34 71,64 69,17 76,14
2016 75,56 76,79 74,03 72,11 79,07
2018 75,88 77,16 74,26 72,41 79,40
Indicatori complecsi
APVP SI DALY
36
DALY
 1 DALY = 1 an de viață sănătoasă pierdut
 Suma DALY pentru o populație – măsurătoare a diferenței dintre

actuala stare de sănătate a populației și situația ideală a sănătății
(întreaga populație trăiește până la vârste avansate, fără boală și
dizabilitate)
 Speranța de viață fără dizabilitate /Healthy Life Years

 Ani de viață sănătoasă - Years of Healthy Life
Sursa informațiilor: WHO, Health statistics and information system
37
România
Sursa: WHO, Health statistics and information systems, 2019
Disciplina Sănătate Publică și Management,

38 Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
DALY pe cauze la genul masculin, în România în 2016
Tulburari mentale și consum

211400
de substanțe
Boli digestive 291000
Leziuni traumatice
400400
neintenționate
Tumori 808800
Bolile cardiovasculare 1400500
0 500000 1000000 1500000
DALY pe cauze la genul feminin, în România în 2016
Afecțiuni ale organelor de simț 202200
Afecțiuni musculoscheletale 202500
Tulburari mentale și consum de

205100
substanțe
Sursa: WHO,
Tumori 531600 Health statistics
and information
Bolile cardiovasculare 1200900 systems, 2020
39 Facultatea de Medicină, UMF "Carol
0 Davila"500000 1000000 1500000
In România, în perioada
2010-2018, HLY
înregistrează un trend
crescător la ambele
genuri

40 Eurostat,Facultatea
Sursa: 2020 de Medicină, UMF "Carol Davila"
APVP Femei Barbati
41
Boli cardiovasculare 12459
Tumori maligne 6202
Leziuni fără intenție 2779
Tulburări mentale și de comportament 2744
Povara îmbolnăvirilor la toate Boli digestive 2356
vârstele, DALY la 100000 Boli musculoscheletale 2325
locuitori, România, anul 2015 Ciroza hepatică 1575
Boli respiratorii 1414
Total 38230 Afecțiuni neurologice 1213
Infecții respiratorii 1036
1 DAlY= 1 an de viata Boli ale organelor de simț 852
sanatoasa pierduta= anii de Boli infecțioase și parazitare 717
viata pierduti prin deces Diabet zaharat 703
prematur si dizabilitate Leziuni cu intenție 695
Boli genitourinare 650
Afecțiuni neonatale 499
Deces barbat la 50 de ani=30 Cancer prostata 393
DALY Anomalii congenitale 379
Afecțiuni ale cavității bucale 374
Deficiențe nutriționale 347
Boli renale 343
Boli ginecologice 275
Hiperplazia de prostată
Sursa: WHO, Global Health Estimates Summary Tables 2015
258
42
DINAMICA CAUZE DALY
Sursa: IOHM , 2018

43
Bolile transmisibile
44
Caracteristici generale
 Cauzate de micro-organisme patogene (viruși, bacterii, paraziți, fungi)
care se transmit de la om la om prin aer, apă, produse alimentare, etc.
 La nivel mondial se fac eforturi pentru a controla aceste boli, prin
măsuri de sănătate publică (vaccinări, sanitație, etc.), dar ele
reprezintă încă o importantă povară a bolilor (estimare OMS - în 2020
vor ajunge la 22% din DALY)
 Noi boli transmisibile apar (ex: ebola), unele vechi reapar, în contextul
schimbărilor sociale și de mediu
 Există metode epidemiologice de prevenire, supraveghere și control
pentru multe dintre BT.
45
Definiții
 Epidemia – apariția unei boli într-un teritoriu cu o frecvență
superioară frecvenței așteptate
Nr. de cazuri care indică prezența unei epidemii variază în funcție de:
 natura agentului infecțios,
 mărimea populației receptive,
 existența unor expuneri anterioare,
 timpul și locul apariției expunerii.
 Endemia – boala care este de obicei prezentă într-o regiune sau la o

populație, cu o incidență relativ mare comparativ cu alte populații (ex.
malaria).
 Pandemia – o epidemie care cuprinde un teritoriu mai larg (cel puțin 2

continente).
46
Categorii de BT considerate
probleme de SP în România
 Tuberculoza Importate:
 Infecția HIV/SIDA  Infecția cu COVID-19
 Boli cu transmitere sexuală  Infecția cu virusul West-Nile
 Hepatitele virale  Infecția cu virus Zika (posibil)
 Ebola (posibil)
 Rujeola
 Gripa
47
Cazuri TB în EU și EEA, 2018
Nr. cazuri = 52 862 (in 31 țări EU/EEA)

Rata TB = 10,2 cazuri / 100 000 loc.
Sursa: ECDC, 02.10.2020

48
Tuberculoza – problemă de SP în
România
 RO- Regiune endemică

 Progrese în scăderea incidenței, dar:
 12.205 cazuri (2018) reprezintă 23,1% din totalul de la nivel UE/EEA
 Incidența de 6 ori mai mare decât media UE
 67% cazuri - masculin
 Rate mari pentru adulți – populația activă
 Program național de supraveghere, diagnostic și tratament,
 Problema - aderența la program
 MDR TB
49
Bolile transmisibile -
RO / EU
Tuberculoza
Țara/ Populație Incidența (inclusiv HIV)
Regiunea (milioane) Nr. mii Rată (la‰00)
România 20 16 (14 - 19) 84
Europa UE 910 323 (299-349) 36
Țara/ Populație (milioane) Mortalitate (HIV negativi)
Regiunea
Nr. mii Rată (la ‰00)
România 20 1,1 (1,1-1,1) 5,5
Europa 910 32 (31-33) 3,5
În România 1.100 de persoane mor anual de TB

14.226 de cazuri TB (71,5%ooo) in evidentă
50
Tuberculoza – problemă de SP în
România
Incidența tuberculozei (Nr. cazuri/100000 loc.)
160
140
120
100
80 62.5
60
40
20
10.2
Uniunea Europeană România
Sursa: European Health for all, ECDC, oct. 2020
51
Infecţia HIV/SIDA
 România - context particular legat de infecția HIV:
nr mare cazuri detectate la copii și nou-născuți (1987-1991)
 O creştere a numărului cazurilor de HIV s-a înregistrat până în 2010
 numărul total cumulativ de cazuri de HIV și SIDA înregistrate, începând
cu anul 1985 – iunie 2017, a fost 22520
 In perioada 1985-2017 s-au înregistrat 7163 decese datorate SIDA
 iunie 2017, un număr de 14655 persoane cu HIV/SIDA erau în viață.
52
Incidența HIV în UE/EEA și România,
1985-2018
Nr. cazuri / 100000 locuitori
Sursa: Health for all, ECDC, oct. 2020
53
În 2016: 14.078 persoane Bolile transmisibile -
infectate HIV/SIDA erau în viaţă,21.702
total cumulativ, începând cu anul 1985, Infecţia HIV/SIDA
TOTAL HIV/SIDA ( 21.702

TOTAL SIDA ( 1985 - 2016) 14.835
TOTAL HIV (1992 - 2016) 6.867
TOTAL DECESE SIDA (1985 - 2015) 6.940
NUMĂR PACIENȚI HIV/SIDA ÎN 14.078
VIAȚĂ, DIN CARE
0-14 ANI 197
15 – 19 ANI 188
≥ 20 ANI 13.693
CAZURI HIV/SIDA NOI DEPISTATE ÎN 296
ANUL 2016
54
Boli cu transmitere sexuală (BTS)
 Sifilis
 Chlamidia
 Infecția gonococică
 Altele
 Program național de sănătate

 Testare gratuită
 Tratament
 Educație sanitară – comportament sexual
55
Incidența sifilis UE/EEA și România,
1980-2018
Sursa: Health for all, ECDC, oct. 2020
56
Incidența Hepatita cu virus B, UE 2018
(Nr. cazuri/100000)
0,61
57
Incidența Hepatita cu virus C, UE/EEA 2018
(Nr. cazuri/100000)
0,44
58
Incidența Hepatitei cu virus B și C,
în România, 2006-2019
Sursa: INSP, CNSCBT, oct. 2020

59
Gripa (sezonul 2019-2020)
In saptamânile 6-8 (3-23.02.2020) în România a fost cel mai înalt

nivel de activitate a virusului gripal
In Regiunea Europeana a
OMS s-au înregistrat
intensități diferite ale infecției
cu virusul gripal.
In România au fost:
1929 cazuri
73 decese
fatalitate 3,8%
Sursa: ECDC, 7 oct. 2020

Gripa (sezonul 2019-2020)
In România:
Vaccinarea antigripală s-a realizat începând cu mijlocul lunii

septembrie,
Grupele populaționale considerate la risc:
 Vârstnici (> 65 ani),
 Bolnavi cronici,
 Copii,
 Personal medical,
 Persoane instituționalizate,
 Femei gravide.
Sursa: INSP, CNSCBT, oct. 2019
61
Rujeola
 In UE în perioada septembrie 2016 - iulie 2020 s-a înregistrat o epidemie de
rujeolă, cele mai multe cazuri fiind în România, Italia, Franța,Grecia, Bulgaria.
 In România în perioada septembrie 2019 - august 2020:

 Primul loc în UE/EEA
 Totalitatea bolnavilor reprezintă 47,1% din cazurile UE/EEA,
 Decese = 0
 91,8% dintre cazuri au fost la persoane nevaccinate.
 Pentru întreruperea transmiterii este necesar ca acoperirea vaccinală cu a doua

doză de vaccin să fie de minim 95% (important pentru evitarea transmiterii la
copii sub un an).
Sursa: ECDC, oct. 2020

62
Incidența Rujeolei în EU/EEA și UK, în perioada
septembrie 2019 – august 2020
71,13
47,7

63
Sursa: ECDC, oct. 2020
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Rujeola
Număr cazuri de rujeolă în funcție de dozele de vaccin, în România, 17.07.2020
Nr. doze Grupa de vârstă Total

vaccin in
antecedente
< 1 an 1-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 > 40
ani ani ani ani ani ani ani ani ani
0 4220 6238 3076 1539 995 548 587 466 459 429 18557
1 3 439 233 161 71 27 13 6 13 8 974
2 0 17 140 116 87 36 39 9 6 0 450
Necunoscute 0 24 26 16 18 10 20 27 29 53 223
Total 4223 6718 3475 1832 1171 621 659 508 507 490 20204
Sursa: INSP, CNSCBT, 07.10.2020

65
Imbolnăviri produse de
Corona virus
Boli Nr. cazuri Nr. decese Fatalitatea
SARS (Severe acute respiratory

syndrome) 01.11.2002- 8.422 916 10,88%
07.08.2003
MERS-CoV (Middle East
respiratory syndrome) 09.2012- 2.519 866 34,38%
01.2020
COVID-19 (Coronavirus desease 127 628 928 2.791055 2,92%

2019) 31.12.2019-03.2021
Sursa: WHO, 07.10.2020
66
Evoluția globală a cazurilor COVID-19
67 Sursa: ECDC,06.04.2021
Evoluția globală a deceselor COVID-19
Nr. decese = 1.048.181
Sursa: ECDC, 07.10.2020
68
Incidenta la 14 zile GLOB 06.04.2021
Nr. cazuri = 3.704.683
Sursa: ECDC, 07.10.2020
69
Incidenta la 14 zile UE 06.04.2021
70
Infecția cu virusul West-Nile
 Virusul este transmis de țânțari după ce au înțepat o pasăre infectată,
 Frecvent în sezonul cald,
 Perioada de incubație este 2-14 zile,
 Simptome: febră, confuzie, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea
vederii, amorțeală, paralizie, comă
 Severitate crescută la persoanele > 60 ani și a celor cu imunitate
scăzută
 Manifestare: boală asimptomatică 80% din cazuri, 20% din cazuri au
un sindrom febril ușor
71
Infecția cu virusul West-Nile
 Complicații (1% din cazuri) la nivelul sistemului nervos central (encefalită,
meningită, mielită sau poliomielita West Nile, paralizia acută flască)
 Prevenție:
- evitare expunere la țânțari,
- împiedicarea pătrunderii țânțarilor în locuință,
- utilizarea de substanțe insecticide în locuință și în jur,
- utilizarea de substanțe chimice împotriva țânțarilor, etc.
 In România, în perioada 03.06 – 27.11.2019 au fost:

- 66 cazuri de boală (București – 16)
- 8 decese
Sursa: INSP, CNSCBT, 7 oct. 2020
72
Libera circulație
Regulament Sanitar Internațional (RSI) 2005 HG 758/2009
O.M.S. a promulgat RSI privind declararea anumitor boli contagioase (holera, febra
galbenă, pesta) și măsurile care trebuie luate pentru a evita propagarea de la o țară la alta.
Măsurile prescrise de RSI sunt:
- prezentarea obligatorie a certificatului de vaccinare împotriva febrei galbene,
- dezinfecția,
- Izolarea (pentru pestă - izolarea întregului grup, pentru febra galbenă și holeră - izolarea doar
a persoanei atinse),
- evitarea intrării în colectivitate (grădiniță, școală, etc,).
In România există Punctul Focal Național pentru RSI 2005 în cadrul Institutului de
Sănătate Publică București, care coordonează comunicarea la nivel național cu OMS în
probleme de boli transmisibile, accidente nucleare și accidente chimice, permanent.
73
Bolile netransmisibile
74
Noțiuni generale (1)
 importantă problemă de sănătate publică
 principala cauză de mortalitate şi de morbiditate la

nivel mondial
 OMS - estimări:
 aproape două treimi din decese la nivel mondial, majoritatea
dintre acestea fiind decese premature
 aproape jumătate din povara globală a bolilor (tendință
accentuată de creștere)
 BCV, tumori, boli respiratorii, DZ - mortalitate ridicată
75
 Prevalența bolilor cronice – creştere accentuată, determină:

 scăderea duratei medii a vieţii,
 creşterea nivelului de mortalitate,
 scăderea calităţii vieţii,
atât în regiunea europeană cât şi în întreaga lume.
76
Principalii factori de Măsuri de scădere a incidenţei bolilor

risc (OMS): cronice pe termen scurt:
 schimbarea obiceiurilor alimentare,
 Fumatul,
 creşterea activităţii fizice,
 Inactivitatea fizică,  renunţarea la fumat și alcool,

pot preveni
 Dieta nesănătoasă,  80% din bolile coronariene,
 90% din cazurile de DZ tip 2 şi
 Consumul de alcool.
 1/3 din cancere.
77
Caracteristici epidemiologice (1)
1. Nu au o etiologie cunoscută;
2. Perioada de latenţă mare;
3. Debutul greu de reperat în timp;
4. Necesită un management susţinut, pe o perioadă de mai
mulţi ani, chiar decenii;
5. Determină mari disparităţi în starea de sănătate (mortalitate prin boli
cronice mai mare în țări sărace, impact major asupra populațiilor
sărace/marginalizate);
6. Apar atât în statele bogate, cât şi în cele sărace
- urbanizare - modificarea comportamentului
- industrializare alimentar,
- scăderea nivelului de activitate
- dezvoltare economică fizică
- globalizare - creşterea consumului produselor
din tutun
Caracteristici epidemiologice (2)
7. Au caracter plurifactorial
8. Factorii de risc au efecte diferite, în raport cu diferiţi bolnavi;
9. Cea mai mare parte a poverii acestor boli în populaţie este determinată de
un număr relativ redus de factori de risc :
 fumatul,
 consumul de alcool,
 comportamentul alimentar,
 inactivitatea fizică,
 carcinogenii din mediu.
10. Sunt o consecinţă explicabilă a tranziţiei demografice;

11. Necesită intervenţii susţinute la nivel internaţional şi naţional, pentru a
fi prevenite şi controlate.
79
Instrument OMS pentru prevenirea și
controlul bolilor netransmisibile –
Plan Global de Acțiune 2013-2020
Rezultate asteptate:
Reducerea mortalității prin BNT,
Reducerea consumului dăunator de alcool,
Reducerea prevalenței inactivității fizice,
Reducerea consumului de sare,
Reducerea consumului de tutun,
Reducerea prevalenței HTA,
Stoparea creșterii prevalenței diabetului și obezității,
Asigurarea medicației pentru prevenirea afecțiunilor
cardiace,
Asigurarea medicamentelor esențiale.
80
Primele 10 cauze de deces la nivel mondial în 2016

Tendinţe pe plan naţional
 modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit modificări importante
în ultimele decenii,
 creşterea prevalenţei bolilor cronice şi a mortalităţii datorate acestora,
 creşterea ponderii populaţiei vârstnice,
 acţiunea multiplă a factorilor de risc biologici, de mediu,

comportamentali şi influenţa condiţiilor socio-economice şi a serviciilor
de sănătate.

Structura deceselor pe cauze, în România, în anul 2019
Disciplina
Sursa: INS - baza deSănătate
date Publică și Management,
83Tempo online,
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
oct. 2020
Principalele boli cronice
1. Bolile cardio şi cerebrovasculare
 hipertensiunea arterială;
 cardiopatia ischemică;
 bolile cerebrovasculare.
2. Tumori
 cancerul de col uterin;
 cancerul bronhopulmonar;
 cancerul de colon şi rect
3. Bolile aparatului respirator
 BPOC
 Astmul
4. Bolile aparatului digestiv
 Boli digestive
 Hepatite cronice şi ciroza
5. Boli de metabolism şi nutriţie
 Diabetul
 Obezitatea
6. Bolile psihice
84
Bolile cronice
BOLILE CARDIO VASCULARE
85
 principala cauză de deces la nivel mondial şi nu au graniţe

geografice, economice sau sociale.
 aproape o treime din cazuri au fost fatale, principalele categorii fiind:

- cardiopatie ischemică,
- accident vascular cerebral,
- hipertensiune arterială.
 OMS – prevalența nu este cunoscută, se estimează supraviețuirea după

IMA sau AVC la 20 mil. persoane anual îngrijiri medicale şi
sociale foarte costisitoare.

In România
 Constitue principala cauză de mortalitate
 Rata standardizată de mortalitate - de peste două ori mai

mare decât media UE.
 Cele mai importante pentru România sunt:

 hipertensiunea arterială;
 cardiopatia ischemică;
 bolile cerebrovasculare.

446
315
190
Sursa: European Health

Disciplina for all, 2019
Sănătate Publică și Management,
Bolile cronice
CANCERE
89
2. Cancere –incidenta si prevalenta
Incidence of cancer per 100 000
<= 1000
<= 800
<= 600
<= 400
European Regi on <= 200
Prevalence of cancer (%) 2014

No data No data
Mi n = 0
Prevalența prin cancer în România, Europa și

Uniunea Europeană în anul 2014
<= 6
<= 4.8 Sursa: WHO/Europe, European HFA
<= 3.6
<= 2.4
Database,
European Region <= 1.2 Iulie 2016
902014 No data No data
Min = 0
Mortalitatea prin cancer, 2015-
2018
91
2. Tumori maligne
Rezumat România
a doua cauza de deces -20% din totalul deceselor in 2010
Dinamica în creştere incidenta si prevalenta
Factorii de risc principali:
Tutunul, responsabil de 30% din decesele prin cancer
Dieta, care determina circa 30%
Supragreutate/obezitate (legătură cu cancerul de esofag, colon, sân, endometru, rinichi).
principalele cauze de morbiditate şi mortalitate prin tumori sunt următoarele:
F cancerul de sân;
cancerul de col uterin;
cancerul de colon şi rect.
B cancerul bronhopulmonar;
cancerul de colon şi rect
prostata
92
Principalele cauze de morbiditate şi
mortalitate prin tumori la genul masculin, 2018
Regiunea Europeană România

Principalele cauze de morbiditate şi mortalitate
prin tumori la genul feminin, 2018
Regiunea Europeană România

187
160
155

96
97
Cancerul de col
incidenta si
mortalitate
standardizate
98
Cancer de san - mortalitate
99
3. Bolile cronice ale aparatului respirator
 A treia cauză de deces în România,
 Între ţările europene, România ocupa locul 9 la mortalitatea din

această cauză.
 În structura bolilor aparatului respirator se constată scăderea ponderii

deceselor prin boli respiratorii acute şi creşterea deceselor prin boli
respiratorii cronice.
 În România, cele mai importante cauze de morbiditate şi mortalitate

prin boli respiratorii cronice sunt considerate BPOC şi Astmul
bronsic.
Disciplina Sănătate Publică și

100 Management, Facultatea de
Medicină, UMF "Carol Davila"
RO - 51
ER - 46
EU - 42

Disciplina for all, Publică
Sănătate 2019 și Management,
EU / RO
Evolutia mortalitatii
specifice prin boli
45
pulmonare cronice in
Romania, in perioada 1980
40 - 2010
35
Nr. decese/100000 loc.

30
25
20
15
10
 Sursă: ECHI – List of Indicators

102
Astmul bronşic Prevalenta Astmul bronşic
Prevalenta Astmul bronşic 0-14 ani
0-14 ani
Tulb.de vorbire 0.54
Tulb.de comport.si 0.57
adapt.
Afectiuni cr.amig.si 1.15
veg.
Anemia cr.carenta Fe 0.92
Alte tulb.de vedere 0.53

0.6
Astmul bronsic 0.77
Alte boli de metab. 0.83 Rura

Deform.castig.ale l
membr. 0.93
1.22
Hipotrofia stat. 1.2
Urba
Hipotrofia pond. 1.5
n
1.6
Sechele de rahitism 0.7
1.8
Def.castig.ale
col.vert. 2.5
Obezitatea de cauza 1.4
neend. 3.2
Vicii de refractie 1.7

7.2
0 5 10 %
Sursa: Rap san copii 2016
103
Sursa: ECHI 2014
Astmul bronşic
 Astmul bronşic este una dintre cele mai întâlnite boli cronice, mai frecventă în copilărie
(1 din 7 – 10 copii suferă de această boală)
 Astmul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, atât prin mortalitate (care
manifestă o tendinţă de scădere), cât mai ales prin costurile directe şi indirecte legate de
îngrijirea pacienţilor şi de calitatea vieţii acestora. Astfel, la nivel mondial se estimează
costurile asociate astmului ca fiind mai mari decât costurile asociate TBC şi HIV la un
loc.
 Astmul nu poate fi vindecat, dar poate fi controlat, prin diminuarea expunerii la
principalii factori de risc, respectiv:
 urbanizarea şi extinderea industrializării,
 expunerea la alergeni domestici,
 anumite droguri (antiinflamatoarele nesteroidiene),
 greutatea mică la naştere şi infectiile respiratorii repetate în copilărie,
 rinita alergică,
 fumatul în timpul sarcinii.
104
România
 A patra cauză de deces,
 Mortalitatea prin boli digestive a avut o tendinţă accentuată de
creştere până în anul 1997, după care a înregistrat o evoluţie
cvasiconstantă.
Europa – România
 Locul 1 la mortalitatea prin boli digestive în Uniunea
Europeana, cu o rată standardizată de mortalitate dublă faţă de
media europeana.
 Locul 4 în Regiunea Europeană la mortalitatea prin boli digestive
(după Moldova, Kyrgystan si Uzbekistan).
 Locul 3 la morbiditatea spitalizată prin boli digestive.
COD CIFRE
DENUMIRE DIAGNOSTIC
999 ABSOLUTE
ULCER GASTRIC 555 11971
NR.CAZURI NOI DE ULCER DUODENAL 556 11687
ULCER PEPTIC CU LOCALIZARE
IMBOLNAVIRE DECLARATE NEPRECIZATA 557 2004
DE MEDICII DE FAMILIE ULCER GASTRO-JEJUNAL 558 2514
GASTRITA SI DUODENITA 559 472 141
CIFRE ILEUS PARALITIC SI OCLUZIA
571 983
DENUMIRE DIAGNOSTIC
ABSOLUTE INTESt
BOALA ALCOOLICA A
FICATULUI 578 2042
ULCER GASTRIC 3898
BOALA TOXICA A FICATULUI 579 1866
ULCER DUODENAL 4922
FIBROZA SI CIROZA FICATULUI 581 7245
GASTRITA SI DUODENITA 22578 LITIAZA BILIARA 584 24781
ILEUS PARALITIC SI COLECISTITA 585 87288
OCLUZIA
11329 PANCREATITA ACUTA 587 1791
BOALA ALCOOLICA A
14069 BOLNAVI IESITI DIN SPITAL BOLI ALE
FICATULUI
BOALA TOXICA A APARATULUI CARDIO-VASCULAR
FICATULUI 5927 Număr bolnavi
FIBROZA SI CIROZA
26335 Ancheta de În evidenţa
FICATULUI Boala
prevalenta medicilor de
LITIAZA BILIARA 32711 1997 familei (2015)
COLECISTITA
106 12501
Boala ulceroasă 572 000 304 156
PANCREATITA ACUTA 9927
55
34
26
Sursa: European Health for all, 2019

Ciroza hepatică
 Principalii factori de risc:
 etilismul cronic (prima cauză de ciroză în SUA);
 hepatitele cronice de etiologie virală sau autoimună,
 bolile metabolice (hemocromatoza, boala Wilson),
 afecţiuni ale ductelor biliare,
 insuficienţa cardiacă cronică,
 diverse substanţe toxice.
 Se asociază cu morbiditate şi mortalitate crescute şi afectează numeroase persoane, în cei mai
productivi ani ai vieţii.
 Supravieţuirea la 10 ani după diagnosticul de ciroză hepatică compensată; 50%.
 Singurul tratament eficace pentru ciroza hepatică este transplantul hepatic.
 Se consideră că 90% din cazuri ar putea fi prevenite prin evitarea consumului excesiv de alcool şi
prin evitarea principalilor factori de risc pentru transmiterea virusurilor hepatitice.
 România
 locul 1 în Europa, la mortalitatea prin hepatite cronice şi ciroze,
 o rată standardizată de mortalitate de peste 3 ori mai mare decat media europeana.
108
Mortalitate ciroza 20 – 64, 2002
Bărbaţi Femei
97 Ungaria Ungaria 29
68 România România 28
44 Slovacia Rusia 22
42 Rusia Slovenia 16
42 EU10 Estonia 16
40 Slovenia Slovacia 16
36 Estonia EU10 14
34 Lituania Lituania 13
26 Cehia Letonia 10
25 Austria Germania 10
24 Bulgaria Danemarca 9
24 Germania Cehia 9
23 Letonia Austria 8
22 Polonia Marea Britanie 8
22 Portugalia Belgia 8
22 Luxemburg Finlanda 8
22 Danemarca Luxemburg 7
22 Finlanda Franţa 7
18 Franţa Portugalia 7
17 EU15 EU15 7
16 Marea Britanie Polonia 5
16 Belgia Bulgaria 4
14 Spania Italia 4
12 Italia Irlanda 4
7 Irlanda Spania 3
6 Grecia Olanda 3
6 Suedia Suedia 2
6 Olanda Grecia 1
100 80 60 40 20 0 0 20 40 60 80 100
109
Rate standardizate la 100.000 locuitori Rate standardizate la 100.000 locuitori
APVP Femei Barbati
110
5. Boli de metabolism şi nutriţie
Diabetul zaharat devine o problemă de sănătate publică din ce

în ce mai importantă la nivel mondial, prin:
 costurile directe și indirecte pe care le determină,
 prevalenţa şi complicaţiile asociate,
 cauză majoră de mortalitate prematură, de accidente vasculare
cerebrale, boli cardiace, suferinţe vasculare periferice, malformaţii
congenitale, de incapacitate pe termen lung şi de scădere a calităţii
vieţii
Modelul morbidității
◦ Țările dezvoltate - majoritar > 65 ani
◦ Țările în curs de dezvoltare - vârstă medie (35-64 ani).
Mortalitatea prin diabet = decese atribuite direct diabetului + decese

atribuite complicaţiilor acestuia
13
11

RO "Epidemia" de Structura
CAZURI NOI DE IMBOLNAVIRE PE TIPURI DE
diabet DIABET ZAHARAT DECLARATE DE MEDICUL
DE FAMILIE,
63 000 cz noi/an PE GRUPE DE VARSTA, SEXE SI MEDII, AN 2015
113Sursa: INSP-CNSISP
114
Obezitatea
OMS estimează ca în lume există:
 1 miliard de adulţă supraponderali
 500 de milioane de adulţi obezi (peste 20 ani)
 În toate ţările lumii se înregistrează în ultimele decenii o creştere alarmantă atât a
prevalenţei cât şi a incidenţei obezităţii, iar previziunile actuale indică trenduri
ascendente în evoluţia fenomenului
Europa:
 obezitatea şi supraponderabilitatea
 Prevalenţă: 10-20% pentru sexul masculin şi între 10-25% pentru sexul feminin
 O problemă majoră de sănătate publică, într-o ascensiune rapidă este şi obezitatea la
copii şi tineri
Consecinte
 creşterea mortalităţii -unul din 13 decese înregistrate anual - determinat de obezitate-,
riscul de deces crescând proporţional cu greutatea corporală
 speranţa de viaţă pentru persoanele obeze este redusă cu 8-10 ani
 2-8% din costurile totale ale îngrijirilor medicale în ţările occidentale sunt atribuite
obezităţii.
115
National Health interview Survey 2014
BMI distribution ROMANIA

NCD BURDEN
HEALTH CONDITION
DETERMINANTS
Source: National Institute of Statistics, National Health interview Survey 2014
Survey 2014 BMI distribution
Proportion of adult
persons (18+) who
are obese, i.e. whose
body mass index
(BMI) is = 30 kg/m².
116
Obezitatea copii
117
6. Bolile psihice
 Problemă actuală de sănătate publică, prin incidenţa şi prevalenţa în continuă expansiune
 A IV-a cauza de DALY
CONSECINTE:
 o mare putere invalidantă,
 o evoluţie îndelungată,
 afectează atât individul, cât şi familia si comunitatea
 recuperarea necesită eforturi considerabile şi timp îndelungat
 povară nedefinită - scăderea productivităţii, suicid, incapacitate de muncă pe termen variabil,
implicarea în îngrijirea persoanei bolnave a altor membti ai familiei, costul susţinerii sociale a acestor
persoane, costurile suportate de familii, dezvoltarea cognitivă precară a copiilor proveniţi din părinţi cu
astfel de afecţiuni etc
 povară ascunsă - marginalizare, stigmatizare, încălcarea drepturilor omului
 Mortalitatea prin boli psihice - greu de evaluat.
118
119
Rata prevalenței bolilor depresive
(nr.cazuri la 100 000 loc) - România vs. Global
Romania, Both sexes, All Ages, Depressive disorders

Global, Both sexes, All Ages, Depressive disorders
Sursa: Institute for Health Metrics and Evaluation- http://ghdx.healthdata.org/gbd-results-tool.

Bolile psihice
Incidence of mental disorders per 100 000
<= 2000
<= 1600
<= 1200
<= 800
<= 400
Incidenţa bolnavilor cu tulburări mentale şi de European Region
No data No data
comportament în România, în anii 2006-2015 2014 Min = 0
121
19
12
Sursa: European Health for all, 2019

122
ER – 10,5
EU – 9,6
RO – 8,8

EU – 9,16
ER – 7,82
RO – 6,02

125

Epidemiologia Bolilor Prioritare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Epidemiologia Bolilor Prioritare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Epidemiologia bolilor prioritare

Sursa: indicatorii ECHI 2016 EU SILK

Sume alocate pentru preventie

1696 de asistenți medicali

459 de mediatori sanitari

Conform studiului GATS în România în 2018

adulti consuma regulat alcool in

Source: JA RARHA STUDY

În 2016, consumul de tutun = responsabil pentru:

Institute for Health Metrics and Evaluation GBD 201

Boli org. genitale la femei

Boli ap. digestiv

Boli endocr., metab., nutriţie

Boala Estimări Ancheta de Cazuri aflate în evidenţa

Boala hipertensivă 3028000 2589098

Cardiopatia ischemică 2828000 1188220

Diabetul zaharat 575000 828051

Bolile pulm. cr. 434244

Bolile renale 459000 244765

Rata bruta de mortalitate= mortalitatea generala

Rata bruta de mortalitate= mortalitatea generala

Rata mortalităţii standardizate urmează

Boli infec.si parazitare

Sursa: IOHM , 2018

 1 DALY = 1 an de viață sănătoasă pierdut

 Suma DALY pentru o populație – măsurătoare a diferenței dintre

 Speranța de viață fără dizabilitate /Healthy Life Years

Sursa informațiilor: WHO, Health statistics and information system

Sursa: WHO, Health statistics and information systems, 2019

Disciplina Sănătate Publică și Management,

Tulburari mentale și consum

Boli digestive 291000

Bolile cardiovasculare 1400500

0 500000 1000000 1500000

DALY pe cauze la genul feminin, în România în 2016

Afecțiuni ale organelor de simț 202200

Afecțiuni musculoscheletale 202500

Tulburari mentale și consum de

Disciplina Sănătate Publică și Management,

Sursa: IOHM , 2018

 Endemia – boala care este de obicei prezentă într-o regiune sau la o

 Pandemia – o epidemie care cuprinde un teritoriu mai larg (cel puțin 2

Nr. cazuri = 52 862 (in 31 țări EU/EEA)

Sursa: ECDC, 02.10.2020

 RO- Regiune endemică

Europa 910 32 (31-33) 3,5

În România 1.100 de persoane mor anual de TB

Uniunea Europeană România

Sursa: European Health for all, ECDC, oct. 2020

Sursa: Health for all, ECDC, oct. 2020

TOTAL HIV/SIDA ( 21.702

 Program național de sănătate

Sursa: Health for all, ECDC, oct. 2020

Sursa: INSP, CNSCBT, oct. 2020

In saptamânile 6-8 (3-23.02.2020) în România a fost cel mai înalt

Sursa: ECDC, 7 oct. 2020

Disciplina Sănătate Publică și Management,

Vaccinarea antigripală s-a realizat începând cu mijlocul lunii

Sursa: INSP, CNSCBT, oct. 2019

 In România în perioada septembrie 2019 - august 2020:

 Pentru întreruperea transmiterii este necesar ca acoperirea vaccinală cu a doua

Sursa: ECDC, oct. 2020

Disciplina Sănătate Publică și Management,