Sistemul de sănătate din

RM analiză comparativă cu
alte sisteme
A realizat: Cernei Corina gr. 106AF
 • Definirea termenilor - cheie
.

• Clasificarea subsistemelor de sănătate

2

• Enumerarea strategiilor de dezvoltare a SS din RM

3
Sistemul de sănătate
Sistemul de sanatate reprezintă
reprezintă organizația de oameni, instituții și
resurse care oferă servicii de îngrijire
medicală pentru a acoperi nevoile de sănătate
ale populației. Sistemul de sănătate al RM
este parte componentă a sferei sociale care are
ca scop asigurarea sănătăţii întregii societăţi şi
a fiecărui cetăţean în parte precum şi
prelungirea longevității vieţii omului.
 Clasificarea sistemelor de sănătate din RM

•Subsistemul de asistenţă medicală primară - CMF, CS, OMF şi

filialele lor.
•Subsistemul de asistenţă spitalicească şi specializată - spitale,
centre republicane, spitale municipale, spitale raionale.
•Subsistemul asistenţei medicale urgente - stații zonale de
asistență medicală urgentă.
•Subsistemul de asistenţă medicală mamei şi copilului -
Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii
Mamei şi Copilului, maternităţi, cabinete consultative pentru
femei.
 .

• Subsistemul de asistenţă farmaceutică are ca scop

asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii populaţiei la
medicamente eficiente, inofensive şi de bună calitate.
• Subsistemul de medicină legală este reprezentat de Centrul
de Medicină Legală pe lângă Ministerul Sănătăţii, iar în
teritoriu activează secţii de sector ale acestui Centru.
 Societatea Mediul extern
Asistența
medicală
primară și
de urgență

Asistența
Sănătatea
farmaceuti
publică
că
Informație,
cadre,
statistică
medicală,
tehnologii,
știință Asistența
spitaliceas
Medicina
că și
legală
specializat
ă
Asistența
medicală
mamei și
copilului
Fig. 1. Modelul sistemului de
Sănătate al Republicii Moldova
 Strategia de dezvoltare
• Guvernul Republicii Moldova a lansat în 2007 Strategia de dezvoltare
a sistemului de sănătate pentru perioada 2008–2017 cu obiectivul
general de a consolida performanțele sistemului de sănătate.
•Aceasta s-a concentrat pe patru domenii de acţiune care necesită
îmbunătăţiri: Fi- Diri-
nanțarea jarea
sistemu- sisitemu
lui de lui de
sănătate sănătate

Prestarea Ges-
servici- tionarea
ilor de resurselo
 Date statistice
• Comparativ cu media pentru statele Uniunii
Europene, în 2008, în RM era o speranţă de
viaţă redusă la naştere, rata relativ înaltă a
mortalităţii populaţiei active, cauzată în mare
parte de bolile sistemului circulator, traume,
intoxicaţii şi neoplasmele maligne; nivelul
înalt de consum de alcool şi tutun; prezenţa
bolilor transmisibile ca TB şi HIV/SIDA şi a
bolilor netransmisibile.
 .

• Prevalența bolilor cronice în Republica Moldova

este înaltă. Cauzele principale ale morbidității sunt
bolile sistemelor circulator, respirator bolile
sistemului digestiv și cancerul.
• În ultimii zece ani, prevalența diabetului zaharat de
tipul II a crescut.
• Incidența tuberculozei a scăzut în timp de la 125 de
cazuri în 2008 la 95 cazuri în 2017 la 100.000 de
locuitori.
• Rata mortalității copiilor cu vârsta 0-5 ani a scăzut
constant în 2008–2017. Rata de supraviețuire a
copiilor născuți cu o greutate (foarte) mică și
prematur este în creștere.
 .

Comparaţia dintre Republica Moldova cu statele vecine şi ţările CSI

prezintă diferite modele de indicatori ai sănătăţii populaţiei. De exemplu,
bărbaţii din Republica Moldova trăiesc în medie cu cinci ani mai puţin
decât bărbaţii din România, dar cu trei ani mai mult decât bărbaţii din
Ucraina şi Rusia. Pentru femei, diferenţa este mai puţin vizibilă, deoarece
cea mai lungă speranţă de viaţă este înregistrată pentru femeile din
România, cu patru ani mai mult ca femeile din Moldova, Ucraina.
Indicatori ai sănătății populației
12

10

0
Bărbați Femei
Ряд Moldova
1 Ряд 2România Ucraina
Ряд 3
 •În 2004, crearea sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală a .

avut un impact benefic asupra sistemului de sănătate, deoarece a permis

accesul la servicii și asigurat o protecţie financiară a populaţiei. În 2008,
fondurile acumulate ale AOAM au crescut semnificativ, însă cheltuielile totale
pe sănătate per persoană au fost mai mici în Republica Moldova decât media
statelor europene.
Fig. Finanțarea sistemului de sănătate din Republica
Moldova, 2008–2017
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Creşterea PIB-ului 7,8 -6.0 7,1 6,4 -0,8 8,9 4,6 4,3 2,2 4,7

Total SS (% din PIB) 11,4 12,5 11,7 11,4 11,7 9,9 10,3 10,1 9,8 9.0

PIB per cap de locuitor (curent

1 696,0 1 525,5 1 631,5 1 970,6 2 037,6 2 229,1 2 238,9 1822,6 1815,21 2292,39
US$)
SS per cap de locuitor (US$) 193,4 190,4 190,4 223,8 238,9 220,2 228,8 184,9 186,0 206,0

SS privat (% din PIB) 6,0 6,4 6,3 6,2 6,4 4,1 5,0 4,8 4,5 3,9

SS public (% din PIB) 5,4 6,1 5,3 5,2 5,3 4,3 5,3 4,9 4,8 4,6

SS public (% din SS total) 47,2 48,5 45,8 45,5 45,5 49,8 51,4 48,6 49,1 51,4

Cheltuieli de buzunar (%
45,1 43,7 44,9 45,1 45,3 41,0 38,4 46,6 44,6 42,3
din SS total)
Resurse externe pentru sănătate
4,3 7,0 9,6 9,6 7,3 8,2 5,7 3,7 4,9 4,9
(% din SS total)
SS public (% din cheltuielile de
13,0 13,4 13,1 13,3 13,3 12,7 13,3 13,6 11,3 11,8
stat)
Surse: datele Conturilor Naționale de Sănătate, 2016
Notă: SS: cheltuieli pentru sistemul de sănătate
Продажи
 .

•Sistemele de sănătate a statelor membre ale UE sunt

esențiale pentru asigurarea unui nivel ridicat de coeziune și de
protecție socială în Europa. Sistemele de sănătate din UE sunt
variate și reflectă diversele alegeri ale societății.
Fig. Evoluția locurilor de muncă în domeniul
sănătății și în toate celelalte sectoare
• În majoritatea statelor Uniunii Europene, principala sursă de finanţare a sistemului de sănătate sunt
contribuțiile de asigurări sociale de sănătate. În RM La nivel de spital, au fost schimbate mecanismele de
plăţi în perioada 2008-2017. Spitalele au fost achitate pentru numărul de cazuri tratate. În 2012, Moldova a
introdus GOP/DRG care au fost pilotate în nouă spitale din ţară. GOP/DRG aplicate sunt din sistemul
australian (695 GOP/DRG în total). Justifi carea introducerii GOP/DRG a fost că acestea ajută la stabilirea
categoriilor costurilor de spitalizare şi determină achitarea pentru spitalizarea pacientului în perspectivă. În
loc de a plăti spitalelor în bază de servicii, spitalul este plătit cu o sumă fi xă în baza GOP/DRG a pacientului.
Ideea de bază este că GOP/DRG vor stimula utilizarea mai efi cientă a resurselor şi vor reduce durata de
spitalizare. Proiectul „Transformarea sistemului de sănătate” al Băncii Mondiale a susţinut dezvoltarea
indicatorilor P4P în tratamentul spitalicesc. Înainte de implementarea în toată ţara, indicatorii P4P au fost
pilotaţi şi ajustaţi să refl ecte aspectele particulare ale instituţiilor mono, multe-profi l şi de asistenţă
medicală secundară/terţiară. Se preconizează fi nalizarea simulării până la sfârşitul anului 72 Ordinul
515/130-A din 13.04.2018. 73 Domente, S. și G. Țurcanu (2017). Asistența medicală primară și ambulatorie
specializată din Republica Moldova: Revizuirea dinamicii din 2012-2017. OMS: Ofi ciul de Țară al OMS în
Republica Moldova. ANALIZA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE ÎN PERIOADA 2008-
2017 ÎN REPUBLICA MOLDOVA I 33 2019 pentru a permite ciclul nou de contractare pentru 2020 şi
efectuarea aranjamentelor necesare pentru alocarea bugetului cu fi nanţarea P4P.
• În Olanda, în anul 2005, s-a implementat sistemul bazat pe combinaΌii diagnostictratament care obligă spitalele să ofere un cost total cu
fiecare tratament. Ministerul SănătăΌii, alături de spitale, medici specialiΊti Ίi asigurători, a stabilit opΌiunile de tratament Ίi costurile
asociate fiecărui diagnostic. Aceste costuri includ atât cheltuielile cu tratamentul de specialitate Ίi utilizarea echipamentului medical, cât Ίi
costurile indirecte cu educaΌia, cercetarea Ίi tratamentul de urgenΌă. Acest sistem a fost considerat mai apropiat de nevoile de servicii
medicale ale pacienΌilor, dar aplicarea în practică a fost dezamăgitoare Ίi este în elaborare o reformă a acestui mecanism. În ceea ce priveΊte
tratamentul pe termen lung, mecanismul de finanΌare s-a modificat în anul 2009 de la criteriul numărului de paturi disponibile pentru
pacienΌi la criteriul bazat pe intensitatea Ίi complexitatea tratamentului oferit.
• În Bulgaria, spitalele primesc finanΌarea în special după criteriul cazuisticii. Rata medie pe caz a fost stabilită la echivalent 189 euro în 2003
Ίi s-a determinat pe baza costului cu activităΌile medicale, serviciile auxiliare oferite Ίi până la 2 examinări în ambulatoriu oferite după
externare.
• În FranΌa, până în anul 2004, spitalele de stat Ίi cele private cu caracter non-profit erau finanΌate după criteriul bugetelor globale, iar cele
private orientate către profit pe baza 36 Ca Ίi în cazul României. Expert Forum (EFOR) – Mind Research & Rating 30 www.expertforum.ro
unei rate zilnice acoperind spitalizarea Ίi un tarif pe serviciul medical. În prezent, finanΌarea are loc după criteriul cazuisticii, fiecare pacient
fiind încadrat într-una din cele 2200 de grupe.
• Un ultim exemplu este cel italian unde, până în anul 1978, spitalele erau finanΌate după criteriul zilei-pat de spitalizare, ceea ce a condus la
creΊterea numărului de paturi Ίi a perioadei de spitalizare, fără contrapondere pe eficienΌa actului medical. Ulterior, sistemul de finanΌare a
fost înlocuit cu unul bazat pe un buget fix, iar prin reforma din anul 1978, spitalele au fost trecute în responsabilitatea financiară a
autorităΌilor locale. Începând cu anul 1995, întreaga finanΌare a spitalelor are loc după criteriul cazuisticii (cu unele excepΌii: medicina de
urgenΌă, schemele de prevenΌie, activitatea de transplant Ίi gestiunea bolilor cronice). Evaluări recente ale mecanismului de finanΌare
bazat pe cazuistică în Italia au arătat că sistemul: (i) nu a condus la creΊterea competiΌiei, ci la o atenΌie mai mare în planificarea Ίi gestiunea
bugetelor, (ii) a promovat o tendinΌă spre specializare a spitalelor private Ίi (iii) a dezvoltat tehnologia informaΌiei pentru managementul
înregistrărilor corespunzătoare activităΌii spitaliceΊti.