PUNCŢIA VENOASĂ

V3, 23.09.2020
 Definiţie:

Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-un vas prin
intermediul unui ac de puncţie.
 SCOPUL PUNCŢIEI

EXPLORATOR
Recoltarea sângelui pentru examenele de laborator:
biologice
hematologice
serologice
bacteriologice

TERAPEUTIC
administrarea de medicamente sub formă de injecţii şi perfuzii
transfuzii de sânge sau derivate
recoltarea sângelui în vederea transfuzării
sângerare în caz de edem şi hipertensiune

3
LOCUL PUNCŢIEI

4
SISTEMUL CIRCULATOR I.

5
SISTEMUL CIRCULATOR II.

6
LOCUL PUNCȚIEI

7
LOCUL PUNCȚIEI

8
MATERIALE

9
MATERIALE

10
 PREGĂTIREA PACIENTULUI

 Identificarea pacientului, obţinerea consimţământului informat al acestuia, în formă scrisă,

 Informarea pacientului cu privire la datele cu caracter personal şi drepturile sale în domeniu (GDPR),
 Completarea fişei de analize:
 Data
 Ora
 Analizele
 Pregătirea psihică:
 se comunică şi se explică procedura pentru a reduce anxietatea
 Scurtă anamneză despre eventualele incidente în cazul recoltării anterioare (lipotimii sau restricţii
impuse de anumite patologii).

11
CUM SĂ NE SPĂLĂM PE MÂINI

12
CUM SĂ NE DEZINFECTĂM MÂINILE

13
 EXECUTAREA PUNCŢIEI I.

Puncţia se face cu pacientul întins pe pat sau stând pe scaun, cu mâna sprijinită pe
suportul special sau pernă:
 Se spală şi se dezinfectează mâinile, apoi se aplică mănuşile,
 Se examinează calitatea venelor,
 Se palpează vena pentru o mai bună precizie,
 Se montează garoul proximal faţă de zona aleasă pentru puncţie la o distanţă de 6 – 8 centimetri,
 Dacă venele nu s-au dilatat corespunzător, se recomandă pacientului să strângă pumnul până
când venele devin turgeşcente,
 Se dezinfectează tegumentele de la locul ales pentru puncţie din interior spre exterior, circular,
timp de 30 sec.
 Se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4 – 5 centimetri sub locul puncţiei, trăgând uşor în jos
ţesuturile vecine.

14
RECOLTAREA

15
 RECOLTAREA

Recoltarea sângelui atât în scop explorator (pentru examenele de laborator) cât

şi terapeutic se poate efectua cu:
 Seringi + ace de diferite mărimi în funcție de vena aleasă
 Ace vacutainer + holder
 Microperfuzor (fluturași)
 Cateter pentru venă periferică (branulă)

16
 RECOLTAREA

Schema operațiunilor pentru recoltarea cu vacutainer este următoarea:

1) Se îndepărtează capacul necolorat al acului dublu (care acoperă partea de ac în
înveliș de cauciuc) prin răsucire ușoară,
2) Se înșurubează foarte bine în holder,
3) Se execută puncţia (descriere puncția venoasă).

17
 RECOLTAREA

4) Se alege recipientul (tub) și se împinge în holder, apăsând în același timp cu

degetele mijlociu şi arătător pe marginea (bordura) holderului până ce partea
dinspre tub a acului dublu străpunge diafragma de cauciuc a capacului tubului.
Se are în vedere ca tubul să fie centrat în holder pentru ca acul să înţepe zona
centrală a capacului. Vacuumul din tub extrage din venă cantitatea de sânge
care începe să curgă în acesta. Se îndepartează garoul.
5) Cand tubul este plin şi sângele încetează să curgă, se scoate din holder (şi
din ac) apăsând uşor cu degetul mare pe bordura (marginea) holderului.
După finalizare se scoate acul.
Pacientul menţine braţul în extensie aproximativ 5 minute, cu compresie pe locul
puncţiei.

18
RECOLTAREA

19
RECOLTAREA: TEHNICA DE INTRODUCERE CORECTĂ A CATETERULUI
INTRAVENOS

20
 RECOLTAREA

Recoltarea cu ajutorul unui cateter (branulă):

Montarea unei branule presupune inserţia unui cateter într-o venă periferică cu scopul de a
avea un acces venos.
Inserţia unui cateter de venă periferică presupune selectarea unui cateter adecvat, a unui
loc de puncţie şi a unei vene potrivite .
Selectarea tipului de branulă şi a locului de inserţie (puncţionare) se face în funcţie de tipul,
durata şi frecvenţa tratamentului.
Locurile preferate de puncţionare sunt vena cefalică şi basilică ale braţului şi cele de pe
partea dorsală a mâinii.
Inserţia unui cateter periferic este contraindicată la braţul sau mâna care prezintă leziuni,
edeme, arsuri, plăgi operatorii la pacientele mastectomizate.

21
 RECOLTAREA

Se va lua branula în mâna dominantă şi se va ţine între police şi index (dacă are aripioare,
branula se va ţine de acestea) iar cu policele mâinii nondominate se va trage pielea de sub
vena pentru a o fixa şi o evidenţia, se va avertiza pacientul că va simţi o înţepătură.
Se va introduce cateterul (branula) cu amboul acului în sus, sub un unghi de aprox. 15 grade,
direct prin piele până în venă printr-o singură mişcare, verificând dacă apare sânge în
capătul cateterului care confirmă că acesta este în venă.
Din momentul în care apare sângele, există mai multe metode de a introduce cateterul în
venă.
Se desface garoul, apoi:
1. se continuă împingerea cu grijă a cateterului până la jumătatea sa (pentru a nu
perfora vena prin celălalt perete),
2. se scoate acul în acelaşi timp cu împingerea totală a canulei de plastic,
3. se ataşează imediat fie perfuzorul fie seringa, presând uşor pe venă pentru
împiedicarea sângerării.

22
RECOLTAREA

23
ACCIDENTE/INCIDENTE

24
ACCIDENTE/INCIDENTE

25
 EXECUTIA PUNCŢIEI II.

 Se pătrunde oblic cu acul, în unghi de 30°, traversând tegumentul şi apoi peretele venos
până când nu se mai simte rezistenţa elastică a vasului de sânge, apărând senzaţia de
gol,
 Se schimbă direcţia acului 1 – 2 centimetri în lumenul vasului de sânge,
 Se aspiră uşor cu seringa pentru a controla prezenţa acului în venă,
 Nu se aspiră brusc pentru a nu colaba vena,
 Pentru a elimina staza venoasă, se îndepărtează garoul şi se desface pumnul,
 Se retrage acul rapid,
 Se aplică un tampon îmbibat cu alcool sanitar pe locul de pătrundere a acului,
 Se face compresie 1 – 3 minute, cu braţul în poziţie verticală.

26
AŞA NU!

27
 ACCIDENTE ŞI INTERVENŢII ALE ASISTENTEI

Hematom (infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos)

 se retrage acul şi se comprimă locul puncţiei

1 - 5 minute

Străpungerea venei (perforarea peretelui opus)

 se retrage acul în lumenul venei

Ameţeli, lipotimii, paloare

 se întrerupe puncţia, pacientul se aşează în decubit dorsal, se

acordă primul ajutor şi, concomitent, se anunţă medicul.

28
 DE EVITAT

 Puncţionarea venei din lateral,

 Puncţionarea cu acul având bizoul în jos,

 Manevrare incorectă a instrumentului steril,

 Flectarea antebratului pe braţ cu tamponul, deoarece împiedică închiderea plăgii,

 Evită puncţionarea venelor de la încheietura mâinii, deoarece se pot leza structurile

anatomice din zona respectivă.

 Se va evita efectuarea puncţiei venoase în membrul inferior, deoarece poate creşte

riscul apariţiei tromboflebitei.

29
 COLECTAREA SELECTIVĂ A DEŞEURILOR

 După efectuarea puncţiei, deşeurile se colectează în recipiente speciale

 Categorii de deşeuri:

 Înţepătoare-tăietoare

 Infecţioase: deşeuri care au intrat în contact cu sângele şi alte fluide

biologice ale pacienţilor sunt producatoare de boli (microorganisme viabile
sau toxine ale lor).

 Nepericuloase

30
 COLECTAREA SELECTIVĂ A DEŞEURILOR II*

Cod deșeu, Categorii de deșeuri rezultate din activități medicale

conform HG
nr. 856/2002
18 01 01 Deșeurile înțepătoare-tăietoare: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu
obiecte ascuțite (cu ac, branule, lame de bisturiu, pipete, sticlărie de laborator ori altă
excepția 18 01 03*) sticlărie spartă sau nu etc. de unică folosință, neîntrebuințată sau
cu termen de expirare depășit, care nu a intrat în contact cu
material potențial infecțios.
În situația în care deșeurile mai sus menționate au intrat în contact
cu material potențial infecțios, inclusiv recipientele care
au conținut vaccinuri, sunt considerate deșeuri infecțioase și sunt
incluse în categoria 18 01 03*.
În situația în care obiectele ascuțite au intrat în contact cu
substanțe/materiale periculoase sunt considerate deșeuri
periculoase și sunt incluse în categoria 18 01 06*.

* Ministerul Sănătății, Norma tehnică privind gestionarea de șeurilor rezultate din activită ți medicale din 03.12.2012

31
 COLECTAREA SELECTIVĂ A DEŞEURILOR III*

Cod deșeu, Categorii de deșeuri rezultate din activități medicale

conform HG
nr. 856/2002
18 01 02 Deșeurile anatomo-patologice constând în fragmente din organe și
fragmente și organe organe umane, părți anatomice, lichide organice, material biopsic
umane, inclusiv rezultat din blocurile operatorii de chirurgie și obstetrică (fetuși,
recipiente de sânge placente etc.), părți anatomice rezultate din laboratoarele de
și sânge (cu autopsie, recipiente pentru sânge și sânge etc.
excepția 18 01 03*) Toate aceste deșeuri sunt considerate infecțioase și sunt incluse
în categoria 18 01 03*.

* Ministerul Sănătății, Norma tehnică privind gestionarea de șeurilor rezultate din activită ți medicale din 03.12.2012

32
 COLECTAREA SELECTIVĂ A DEŞEURILOR IV*

Cod deșeu, Categorii de deșeuri rezultate din activități medicale

conform HG
nr. 856/2002
18 01 03* Deșeurile infecțioase, respectiv deșeurile care conțin sau au venit
deșeuri ale căror în contact cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum și cu
colectare și virusuri, bacterii, paraziți și/sau toxinele microorganismelor,
eliminare fac perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au conținut sânge sau
obiectul unor alte fluide biologice, câmpuri operatorii, mănuși, sonde și alte
măsuri speciale materiale de unică folosință, comprese, pansamente și alte
privind prevenirea materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material
infecțiilor plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite,
scutece care provin de la pacienți internați în unități sanitare cu
specific de boli infecțioase sau în secții de boli infecțioase ale
unităților sanitare, cadavre de animale rezultate în urma
activităților de cercetare și experimentare etc.

* Ministerul Sănătății, Norma tehnică privind gestionarea de șeurilor rezultate din activită ți medicale din 03.12.2012

33
Vă mulţumim!
Succes!

34