Mișcarea Internațională

de Cruce Roșie și
Semilună Roșie
 Introducere
Istoria și originile Crucii Roșii sunt consacrate în vorbele lui Henry Dunant (1828-
1910) "Siamo tutti fratelli" (Suntem cu toții frați), inițiatorul Mișcării Internaționale de
Crucea Roșie și Semilună Roșie. Afaceristul elvețian, Henry Dunant a tras semnalul de
alarmă asupra necesității de a înființa societăți de ajutor și de a raspândi un acord
internațional cu privire la ajutorarea răniților și la persoanele care îi îngrijesc.
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie este o mișcare
umanitară internațională a cărei misiune este de a proteja viața și sănătatea oamenilor, de
a asigura respectul față de ființa umană, de a preveni și alina suferința oamenilor,
fără vreo discriminare de naționalitate, rasă, religie, clase sociale sau opinii
politice. Aceasta este compusă din două Organizații internaționale: Comitetul
Internațional al Crucii Roșii, Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și
Semilună Roșie, și din 186 de Societăți Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie.
 Misiunea Federației este de a îmbunătăți viața persoanelor vulnerabile, prin
mobilizarea puterii umanității. Federația Internațională se implică și sprijină
Societățile Naționale în următoarele domenii:
Þpregătirea pentru intervenție în caz de dezastre;
Þintervenția umanitară în sprijinul victimelor dezastrelor;
Þprim ajutor;
Þprevenirea și combaterea epidemiilor prin programe de educație pentru sănătate,
campanii de vaccinare și asistență medicală;
Þpromovarea donării de sânge voluntare și neremunerate;
Þinstruirea personalului și voluntarilor Crucii Roșii și implicarea tinerilor în
programele Crucii Roșii.
 Principiile Fundamentale
Proclamate la Viena în 1965, cele şapte Principii Fundamentale angajează împreună Societăţile Naţionale de Cruce
Roşie şi Semilună Roşie, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii şi Federaţia Internaţională a Societăților de Cruce Roşie
şi Semilună Roşie. Ele garantează continuitatea Mişcării de Cruce Roşie şi Semilună Roşie și activitatea sa umanitară.
Umanitate
Născută din grija de a ajuta, fără discriminare, răniții de pe câmpurile de luptă, Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și
Semilună Roșie, sub aspectul său internațional și național, se angajează să prevină și să aline suferințele oamenilor în
orice împrejurare. Scopul său este acela de a proteja viața si sănătatea acestora și de a asigura respectarea ființei umane.
Mișcarea promovează înțelegerea mutuală, prietenia, cooperarea și o pace durabilă între toate popoarele.
Conform principiului Umanității, orice ființă umană aflată în suferință, oriunde s-ar afla, trebuie să fie ajutată, chiar dacă
acest lucru este dificil de făcut. Scopul Mișcării este de a proteja viața și sănătatea și de a asigura respectarea ființei
umane. Pe timp de pace, protecția presupune, în principal, prevenirea bolilor, a dezastrelor și a accidentelor sau înlăturarea
efectelor acestora prin salvarea de vieți omenești (de exemplu, prin pregătirea în domeniul acordării primului ajutor). Pe
timp de război, protecția înseamnă asistarea celor protejați de dreptul umanitar (de exemplu, civilii, soldații răniți sau
prizonierii care trebuie să primească hrana, sa fie protejați și să se bucure de un tratament corect). Umanitatea înseamnă
promovarea înțelegerii reciproce, a prieteniei și a păcii durabile între popoare.
Imparțialitate
Mișcarea nu face nici o deosebire de naționalitate, rasă, religie, origine socială sau
apartenența politică. Ea se dedică numai ajutorării indivizilor pe masura suferințelor lor și
acorda ajutor prioritar celor mai urgente nenorociri.
Non-discriminarea în ceea ce privește naționalitatea, rasa, credințele religioase, apartenența
socială sau opinia politică reprezintă o regulă care cere ca orice distincție între indivizi sa
fie ignorată, ca asistența să fie acordată la fel și pentru prieteni și pentru inamici și ca
unicul criteriu folosit să fie nevoia de ajutor. Ordinea în care se acordă ajutorul disponibil
trebuie să corespundă cu urgență și cu dimensiunile problemei a cărei rezolvare se dorește.
Neutralitate
În scopul menținerii încrederii tuturor, Mișcarea se abține să ia parte la ostilități și la
controverse de ordin politic, rasial, religios sau ideologic. Neutralitatea arată că Crucea
Roșie nu se implică si nu adoptă nici o poziție în controverse politice, religioase, rasiale
sau ideologice. Dacă Crucea Roșie ar adopta o anumită poziție, ea ar pierde încrederea
unei părți a populației și nu ar mai putea să-și continue activitățile. Oricărui membru sau
voluntar al Crucii Roșii i se cere să se auto-controleze, să se comporte într-un mod neutru
și să nu-și exprime opiniile în timp ce-și îndeplinește îndatoririle.
Independența
Mișcarea este independentă. Auxiliare ale autorităților publice în activitățile lor umanitare și
supuse legilor care le guvernează țările, Societățile Naționale trebuie să-și păstreze o
autonomie care să le permită să acționeze întotdeauna numai conform Principiilor
Fundamentale ale Mișcării.
Deși Societățile Naționale sunt recunoscute de către guvernele lor ca fiind auxiliare
autorităților publice și se supun legilor din țările lor, ele trebuie să-și mențină autonomia
pentru a putea în permanență să acționeze în conformitate cu Principiile Mișcării. Nici o
organizație de Cruce Roșie nu poate accepta să fie subordonată unui partid politic sau să
devină un instrument al politicii guvernamentale. Independența se referă și la relația cu
donatorii sau sponsorii. De exemplu, nici o sumă de bani nu poate fi acceptată de la nici o
sursă, dacă cel care oferă acești bani Crucii Roșii pune condiția ca suma să fie folosită pentru
o anumită categorie de persoane, alese după criterii politice, etnice sau religioase, prin
excluderea oricărui alt grup de persoane ale căror nevoi ar putea fi mai imperative.
Voluntariat
Este o mișcare de ajutor voluntar și dezinteresat.
Voluntariatul reprezintă dorința altruistă a unei persoane de a îndeplini anumite sarcini pentru
altcineva, într-un spirit de fraternitate umană. Acest principiu arată că activitatea Crucii Roșii
și a voluntarilor săi este susținută de angajamentul individual si de dedicarea față de un scop
umanitar și nu este inspirată de dorința de câștig financiar, ci de angajamentul individual și de
dedicarea față de un scop umanitar.
Unitate
Într-o țară nu poate exista decât o Societate Națională de Cruce Roșie sau Semilună Roșie.
Ea trebuie să fie deschisă tuturor și să-și extindă acțiunile umanitare pe întreg teritoriul
țării.
Principiul Unității se referă în mod special la structura Societăților Naționale ca
organizații. În toate țările, actul guvernamental care recunoaște Societatea Națională
prevede că aceasta este singura Societate care își poate desfășura activitățile pe teritoriul
acelei țări. Unicitatea Societății este și una dintre condițiile pentru recunoașterea sa de
către CICR.
Universalitate
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie, în cadrul căreia toate Societățile
Naționale au drepturi egale și datoria de a se intrajutora, este universală.
Suferința este universală; ea poate afecta pe oricine, de aceea și alinarea suferinței trebuie să
aibă un caracter universal. Principiul universalității impune o responsabilitate colectivă din
partea Mișcării. Egalitatea Societăților Naționale în ceea ce privește statutul și drepturile
este reflectată de faptul că, la conferințele internaționale ale Mișcării și în mecanismele de
conducere, fiecare Societate are un vot. 
 Statutul Crucii Roșii
Conform Statutului Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, pentru a fi
recunoscută de către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, o Societate Naţională de Cruce Roşie
sau Semilună Roşie trebuie să întrunească următoarele condiţii:
1. Să se constituie pe teritoriul unui stat independent în care este în vigoare Convenţia de
la Geneva privind ameliorarea condiţiei răniţilor şi bolnavilor din armatele în campanie.
2. Să fie singura Societate Naţională din acea ţară şi să fie condusă de un organism
central care să fie competent să o reprezinte în relaţiile cu alte componente ale Mişcării.
3.Să fie corespunzător recunoscută de către guvernul legitim al ţării, pe baza
Convenţiilor de la Geneva şi a legislaţiei naţionale, ca societate de ajutor voluntar, auxiliară a
autorităţilor publice în domeniul umanitar.
4.Să aibă statut autonom care să-i permită să opereze în conformitate cu Principiile
Fundamentale Ale Mișcării.
5.Să folosească denumirea şi emblema de Cruce Roşie sau Semilună Roşie, în
conformitate cu Convenţiile de la Geneva.
6. Să fie organizată astfel încât să fie capabilă să-şi îndeplinească sarcinile definite în propriul
statut, inclusiv cele referitoare la pregătirea sa în timp de pace pentru sarcinile statutare în
caz de conflict armat.
7. Să-şi extindă activităţile pe întreg teritoriul statului.
8. Să-şi recruteze membrii voluntari şi personalul fără deosebire de rasă, sex, categorie
socială, religie sau opinii politice.
9. Să adere la Statutul Mişcării, la valorile care unesc componentele Mişcării şi să
coopereze cu acestea.
10.Să respecte Principiile Fundamentale ale Mişcării şi să se conducă în activitatea sa după
principiile Dreptului Internaţional Umanitar.
 Istoria Crucii Roșii din Moldova
Istoria Crucii Roşii din Moldova este strâns legată de istoria ţării. Iată de ce Societatea de Cruce
Roşie din Moldova, ca asociaţie obştească cu statut legal s-a creat cu mult mai târziu de la
apariţia primelor Societăţi (1864).
Cu toate acestea, organizaţii teritoriale (filiale) au activat pe teritoriul actual al Republicii
Moldova în cadrul altor Societăţi naţionale ce activau aici, fie Societatea de Cruce Roşie din
România, Rusia ori Ucraina. Ca Societate naţională, Crucea Roşie din Moldova a fost creată
odată cu formarea R.S.S.M. şi a activat în cadrul Uniunii Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună
Roşie a fostei U.R.S.S. până în anul 1991 când la Congresul al XIV al Societăţii s-a hotărât de a
nu mai participa la Congresul Crucii Roşii Sovietice, ci doar de a delega observatori.
La data de 1 decembrie 1992, în baza art. 26 al Primei Convenţii de la Geneva, Societatea de
Cruce Roşie din Moldova a fost recunoscută prin Decret Prezidenţial ca o organizaţie obştească
autonomă care îşi desfăşoară activitatea pe baza Principiilor Fundamentale de care se conduce
Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie.
Această dată însă nu reprezintă data fondării Crucii Roşii din Moldova, ci o nouă pagină în
istoria sa de zeci de ani de zile.
Pe parcursul întregii sale istorii, Crucea Roşie din Moldova a desfăşurat o amplă activitate
orientată spre uşurarea suferinţelor umane, victime ale războaielor, calamităţilor naturale şi
sociale.
Având o structură bine organizată, Crucea Roşie era prezentă în orice localitate din ţară, în
majoritatea organizaţiilor, instituţiilor.
Acest lucru ia permis, în dependenţă de necesităţile ţării, să se implice în soluţionarea ori
diminuarea problemelor existente. Dacă în urmă cu un secol organizaţia derula campanii de
combatere a malariei şi tifosului, astăzi Crucea Roşie activează în domeniul prevenirii şi
combaterii HIV/SIDA, TB şi gripa aviară, implicându-se de fiecare dată în problemele
prioritare de sănătate publică.
În perioada postbelică a fost creat Serviciul de caritate pentru îngrijirea la domiciliu a
invalizilor de război care activează şi astăzi, ce-i drept, aria de activitate a acestui Serviciu
fiind mult mai vastă.
Tot în acea perioadă şi până la sfârşitul anilor 60, în cadrul Crucii Roşii pe lângă comitetele
raionale, funcţionau şcoli de pregătire a surorilor de caritate a Crucii Roşii care prin munca
lor zi de zi au contribuit şi mai contribuie la ameliorarea sănătăţii populaţiei.

La data de 12.11.99 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea Republicii Moldova

Nr.673-XIV cu privire la folosirea şi protecţia emblemei Crucii Roşii.
La 10 mai 2001 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea privind Societatea de
Cruce Roşie din Moldova, care a întrat în vigoare la 30 iunie 2001. (Vezi Monitorul Oficial
al Republicii Moldova Nr. 64-66/463 din 22.06.2001).
La 24 octombrie 2001, Societatea de Cruce Roşie din Republica Moldova a fost
recunoscută de către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii ca membru cu drepturi depline
în cadrul Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, iar la 7 noiembrie a
devenit şi membru al Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună
Roşie. Acest eveniment istoric a deschis noi perspective de dezvoltare pentru Societate şi a
impus mari responsabilităţi în activitatea sa.
În zilele noastre participând la imunizarea în masă a populaţiei contra rujeolei şi rubeolei,
măsuri de prevenire a gripei aviare, HIV/ SIDA etc., ajutorând sinistraţii catastrofelor cu
caracter natural sau tehnogen, îngrijirea bolnavilor la domiciliu, promovarea donării de
sânge, promovarea valorilor general umane etc. Crucea Roşie din Moldova realizează ideea
ce a stat la originile Crucii Roşii – protejarea demnităţii umane.
Societatea de Cruce Roşie din Moldova este o organizaţie de binefacere, membru al
Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, care întruneşte 186 Societăţi
Naţionale şi peste 500 milioane de membri.
Viziune
Prin acţiune unitară, Crucea Roşie din Republica Moldova se adaptează schimbărilor
dinamice din cadrul societăţii pentru a putea sprijini comunităţile să facă faţă situaţiilor de
criză și suferinţei umane.
Misiune
Societatea de Cruce Roşie din Moldova, organizaţie non-guvernamentală, apolitică, auxiliară
autorităţilor publice în domeniul umanitar, are misiunea de a preveni şi alina suferinţa umană
în orice împrejurare, fără nici o discriminare şi cu totală imparţialitate, în strictă concordanţă
cu Principiile Fundamentale ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie şi
Legea Republicii Moldova Nr. 139-XV din 10.05.2001 „Cu privire la Societatea de Cruce
Roşie din Moldova”.
Structura organizatorică a Societății de Cruce Roşie din Moldova
- Comitetul Naţional al Crucii Roşii;
- 20 Filiale ale Crucii Roşii;
- 504 Organizaţii primare;
- 280 728 Membri ai Crucii Roşii.
 
Filialele Crucii Roșii în Republica Moldova:
Anenii Noi, Basarabeasca, Bălți, Briceni, Călărași, Chișinău, Comrat, Criuleni, Dondușeni,
Edineț, Fălești, Glodeni, Leova, Orhei, Rezina, Soroca, Telenești, Tighina, Ungheni.
 S- Puncte tari W- Puncte slabe
- Îmbunătățirea nivelului de trai - S-ar putea dezvoltarea unei mai bune înţelegeri pe plan intern
- Ocrotirea vieții și reducerea impactului dezastrelor asupra - Sporirea susținerii financiare din partea statului în implementarea
comunităților unor proiecte educaționale noi
- Reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale - guvernul ar putea contribui la îmbunătățirea și raționalizarea cadrului
- Îmbunătățirea competențelor pe piața muncii și asigurarea asistenței de reglementare pentru ONG
sociale durabile și echitabile
- Organizaţie non-guvernamentală, apolitică, auxiliară autorităţilor
publice
- Protejează viaţa şi sănătatea oamenilor şi asigură respectarea
persoanei umane
- Exprimă înţelegerea reciprocă, prietenia, cooperarea şi pacea
durabilă între oameni

O- Oportunități T- Temeri
- Se adaptează schimbărilor dinamice din cadrul societăţii - Unele resurse alocate pentru Crucea Roșie pot fi gestionate
- Sprijinirea comunităţilor să facă faţă situaţiilor de criză și neconform
suferinţelor umane. - Lucru asupra creşterii gradului de conştientizare a autorităţilor
- Schimb de experiență și colaborări cu alte țări ale lumii publice şi private
- Poate fi un catalizator pentru schimbare
- Poate să facă o diferenţă în modul în care oamenii se comportă unii
faţă de alţii
- Promovarea valorilor umanitare și a unei culturi a non-violenței și a
păcii
Mulțumesc pentru atenție!