Macedonia

‫مرحبا‬
Elevă:Tudor Ștefana-Emanuela
Profesor:Nuțu Gheorghe
Clasa:aXI-a B
Macedonia de Nord
Oficial Republica Macedonia de Nord
este o țară din peninsula Balcanică în
Europa de Sud-Est. Este unul dintre
statele succesoare ale fostei Iugoslavii,
față de care și-a declarat independența în
1991. A devenit membră a
organizației Națiunilor Unite în 1993, dar,
ca urmare a unei îndelungate dispute cu
Grecia pe tema numelui de Macedonia, a
fost admisă sub denumirea provizorie de
Fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei.Macedonia de Nord are o
suprafață totală de 25.713 km2 și se află
între paralelele de 40° și 43° N, și în
principal între meridianele de 20° și 23° E
Macedonia de Nord nu are ieșire la mare. Se
învecinează cu Kosovo la nord-vest, cu Serbia la
nord, cu Bulgaria la est, cu Grecia la sud și cu Albania
la vest. Teritoriul ei constituie aproximativ treimea
nord-vestică a mai marii regiuni geografice și istorice
Macedonia, care cuprinde și părțile învecinate din
nordul Greciei și mici porțiuni din sud-vestul Bulgariei
și sud-estul Albaniei. Capitala țării este orașul Skopje,
cu 506.926 de locuitori conform recensământului din
2002. Alte orașe sunt Bitola, Kumanovo, Prilep,
Tetovo, Ohrida, Veles, Știp, Koceani, Gostivar,
Kavadarți și Strumița. Ea are peste cincizeci de lacuri,
și șaisprezece munți mai înalți de 2000 m. Macedonia
de Nord este stat membru al ONU și al
Consiliului Europei. Începând cu anul 2005, are și
statut de
candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar
în 2020 a devenit cel de-al 30-lea stat membru al
NATO.
 Relieful
Macedonia de Nord este o țară fără ieșire la mare, care este definită
clar din punct de vedere geografic de valea râului Vardar aflată în
centrul țării și încadrată de-a lungul frontierelor sale de lanțuri
muntoase. Relieful este în mare parte accidentat, situat între
Munții Šar și Osogovo, care încadrează valea Vardarului. Trei mari
lacuri — Lacul Ohrid, Lacul Prespa și Lacul Dojran — se află la
granița de sud, fiind traversate de frontierele cu Albania și cu Grecia.
Ohridul este considerat a fi unul dintre cele mai vechi lacuri și
biotopuri din lume.Macedonia de Nord are și zone turistice montane..
Muntele Korab din Munții Šar, aflat la granița cu Albania, este cel mai
înalt vârf din Macedonia de Nord, având 2764 m.
 Hidrografie
În Macedonia de Nord sunt 1.100 de izvoare mari. Râurile se varsă în trei bazine hidrografice:
Marea Egee, Marea Adriatică și Marea Neagră.Bazinul Mării Egee este cel mai mare din
Macedonia de Nord. Acesta acoperă 87% din teritoriul țării, adică 22075 km². Vardarul, cel mai
mare râu din acest bazin, strânge apele de pe 80% din teritoriul său, adică de pe o arie de 20459
km².Macedonia de Nord are circa cincizeci de iazuri și trei lacuri naturale, Lacul Ohrid, Lacul Prespa
și Lacul Dojran.
În Macedonia de Nord există nouă stațiuni balneare: Banište, Bania Bansko, Istibanja, Katlanovo,
Kežovica, Kosovrasti, Bania Kočani, Kumanovski Banji și Negorci.
 Clima
Macedonia de Nord are un climat de tranziție de la cel mediteranean la cel continental. Verile sunt
calde și uscate, iar iernile sunt moderat de reci. Cantitatea medie anuală de precipitații variază de la
1700 mm, în partea de vest a zonei montane, la 500 mm în zona de est. Există trei mari zone
climatice în țară: cea mediteraneană temperată, cea de munte, și cea moderat continentală.Cele
mai calde regiuni sunt Demir Kapija și Gevgelija, unde temperatura în lunile iulie și august
depășește frecvent 40°C. Clima montană este prezentă în regiunile muntoase și este caracterizată
prin ierni lungi cu zăpezi abundente și veri scurte și răcoroase. Primăvara este mai rece decât
toamna. Restul țării are o climă continentală moderată, cu veri călduroase și uscate și ierni umede
și relativ friguroase.
 Parcuri naționale
Țara are trei parcuri naționale:
nume înființare dimensiune harta foto

Mavrovo 1948 731 km²

Galičica 1958 227 km²

Pelister 1948 125 km²

Floră
Flora Macedoniei de Nord este reprezentată de aproximativ 210 familii, 920 de genuri și
aproximativ 3.700 de specii de plante. Cele mai abundente grupuri sunt plantele cu flori, cu
aproximativ 3200 de specii, urmate de mușchi (350 de specii) și ferigi (42).

Fondul forestier limitat al Macedoniei de Nord include și stejarii macedoneni, paltini, salcii
plângătoare, salcii albe, arini, plopi, ulmi și frasini. Pe lângă pășunile bogate din Munții Šar
și Bistra, Mavrovo, crește o altă specie caracteristică florei macedonene — macul. Calitatea
extrasului de mac(d) este măsurată la nivel mondial în unități de morfină; opiul chinezesc
conține opt astfel de unități și este considerat a fi unul de bună calitate, opiul indian conține
șapte unități, iar cel turcesc doar șase, în timp ce opiul macedonean conține 14 unități de
morfină și este unul dintre cele mai de calitate opiuri din lume.
Parcul național Pelister de la Bitola este
cunoscut pentru prezența pinului
macedonean, endemic aici, precum și a
circa 88 de specii de plante reprezentând
aproape 30% din dendroflora
macedoneană. Pădurile de pin
macedonean din Pelister sunt împărțite
în două comunități: pădurile de pin cu
ferigi și păduri de pin cu ienuperi. Ca
specie coniferă specifică, pinul
macedonean este o rămășiță din flora
terțiară, iar pinul cu cinci ace Molika a
fost remarcat prima oară în Pelister în
1893.
Faună
Fauna din pădurile macedonene este abundentă și include urși, mistreți, lupi, vulpi,
veverițe, capre negre și cerbi. Râsul se găsește și el, dar foarte rar, în munții din
vestul Macedoniei de NOrd, în timp ce cerbii se găsesc în regiunea Demir Kapija.
Păsările de pădure sunt reprezentate de silvia cu cap negru, cocoșul de munte,
cocoșul de mesteacan, vulturul imperial și bufnița de pădure.
Cele trei lacuri artificiale din țară reprezintă o zonă faunistică separată, dovadă a
unei izolări teritoriale și temporale de lungă durată. Fauna Lacului Ohrid este relictă
a unei ere mai vechi, iar lacul este cunoscut pentru păstrăvi, coregonus, babușcă,
precum și pentru anumite specii de melci dintr-un gen vechi de peste 30 de milioane
de ani; specii similare pot fi găsite doar în Lacul Baikal. Lacul Ohrid este remarcat în
textele de zoologie și pentru anghila europeană și pentru complicatul ciclu de
reproducere al acesteia: ea vine în Lacul Ohrid din îndepărtata Mare a Sargaselor,
aflată la mii de kilometri distanță, și se ascunde în adâncurile lacului timp de 10 ani.
 Animale domestice

Rasa de câine ciobănesc din Munții Šar este

cunoscută în întreaga lume sub numele de
Šarplaninec (ciobănesc iugoslav).Măsoară
circa 60 cm la greabăn și este un luptător
curajos și feroce, care poate fi chemat să lupte
cu urși sau cu lupi în apărarea turmelor.
Šarplaninec se trage din câinele ciobănesc al
vechilor epiroți, molossus, dar Šarplaninec a
fost recunoscută ca rasă de sine stătătoare
abia în 1939 sub numele de „ciobănesc iliric”,
iar din 1956 a primit denumirea de
Šarplaninec.
 Bucătăria

Bucătăria macedoneană se remarcă și

prin diversitatea și calitatea
produselor lactate, a vinurilor locale și a
băuturilor alcoolice, cum ar fi Rakija.
Tavče Gravče și mastica sunt
considerate mâncarea și, respectiv,
băutura națională din Macedonia de
Nord.
Turism
Turismul este o parte importantă a economiei
Republicii Macedoniei de Nord. Țara primește anual
aproximativ 700.000 de turiști

Denar macedonean de nord- este unitatea monetară oficială a

Macedoniei de Nord, din 1993. Denarul macedonean este împărțit în 100 de deni
Bancnotele următoare sunt în circulație din 1996
● 5000 denari - model 1996 (imprimat în Regatul Unit)
● 1000 denari - model 1996 și model 2003
● 500 denari - model 1996 și model 2003
● 200 denari-bancnotă
● 100 denari - model 1996
● 50 denari - monedă
● 10 denari - monedă
● 5 denari- monedă
● 2 denari- monedă
Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Macedonia_de_Nord