ELECTROCARDIOGRAMA

CEBOTARENCO MARINA
GRUPA M1733
 Obiectivele
O1 Relatarea importanţei electrocardiogramei
O2 Caracterizarea înregistrării grafice a fenomenelor electrice
O3 Identificarea proprietăţilor electrofiziologice ale cordului
O4 Descrierea protocolului de interpretare a electrocardiogramei
O5 Interpretarea morfologică a electrocardiogramei
O6 Interpretarea și cunoașterea aritmiilor cardiace
 DATE STATISTICE
 Bolile cardiovasculare (bcv) reprezintă cea mai comuna problemă a lumii moderne.

 Mai mult de jumătate dintre persoanele care au decedat în ultimii zece ani, au suferit de boli
cardiovasculare, astfel maladia se plasează pe locul întâi printre cauzele de deces ale populaţiei
în R. Moldova.

 Ministerul sănătăţii a elaborat „programul naţional de profilaxie şi combatere a bolilor

cardiovasculare”, care urmăreşte majorarea duratei vieţii a populaţiei şi reducerea mortalităţii
cardiovasculare.
 DATE STATISTICE
 La nivel mondial, bolile cardiovasculare sunt răspunzătoare de circa 17,5
milioane de decese în fiecare an – aproximativ unul din trei decese.

 OMS estimează că, până în anul 2030, acest bilanț al victimelor va crește la
aproximativ 24 milioane.

 Organizaţia Mondială a Sănătăţii anual raportează tendinţele mortalităţii

cardiovasculare în pofida unor modificări importante ale modalităţilor de
diagnostic şi tratament în ultimele trei decenii, infarctul miocardic acut
continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică în lumea industrializată,
inclusiv şi în R. Moldova.
 DATE STATISTICE

Hipertensiunea arterială este una din cele mai răspândite şi social

importante maladii a sistemului cardiovascular, fiind principalul
factor de risc al morbidităţii şi mortalităţii cardiovasculare.
 ELECTROCARDIOGRAMA
are un rol complex:
 poate fi atît o metodă de prevenire a bolilor cardiovasculare
 poate fi atît o metodă de diagnosticare a bolilor cardiovasculare
 poate fi monitorizata evoluția unei boli cardiace

Avem mai multe tipuri de aparate pentru EKG

(de repaos, de efort, holter), cu particularitățile lor. 
 ELECTROCARDIOGRAFIA
Definiții
EKG este o metodă neinvazivă care explorează activitatea
electrică a inimii.

EKG reprezintă înregistrarea grafică a impulsurilor

electrice care declanșează contracția cardiacă.

EKG furnizează informații utile asupra cordului în timpul

fazelor de repaos și activitate cardiacă.
ISTORIC
•1901 Einthoven inventează un nou
dispozitiv pentru înregistrarea EKG,
din electrozi din argint.
•1924 Willem Einthoven câştigă premiul
Nobel pentru inventarea
ectrocardiografului.
 APARAT EKG –
ELECTROCARDIGRAF
 Un aparat capabil să
înregistreze grafic cu ajutorul
unor electrozi activitatea
electrică a inimii
 EKG este rezultatul grafic înregistrat pe o
foaie (hârtie milimetrică)
 În funcție de numărul de canale avem
electrocardiografe
• cu 1 canal • cu 3 canale
• cu 6 canale • cu 12 canale
 Pregătirea pacientului pentru EKG
Explicaţi pacientului ce intenţionaţi şi cum
va decurge procedura
Contribuim la confortul pacientului
Optăm pentru a efectua o investigaţie de
calitate!
acest lucru contribuie la reducerea
anxietăţii pentru un traseu corect este
important ca pacientul să fie cât mai
relaxat
Temperatura mediului ambiant să fie
optimă - temperatura în cameră trebuie să
fie comfortabilă.
Vor fi descoperite doar zonele corpului pe
care urmează să fie aplicaţi electrozii
Este util ca în momentul
derulării înregistrării pacientul să nu se
mişte, să nu vorbească şi dacă este posibil
să-şi ţină respiraţia circa 3-6 sec.
 Date introduse pe EKG
  se acceptă și scrise cu mâna, nu întroduse din meniul aparatului
 Nume
 Prenume
 Ora și data înregistrării
 Vârsta (ani sau anul nașterii)
 Medicamentele pe care pacientul le ia (ex: Digoxin) 
 și  (+ eventual înălțime și greutate).
 O înregistrare EKG
durează aproximativ 5 -10 minute
 Electrocardiograma

este o curbă de tip scalar

în care pe verticală
se înregistrează amplitudinea
(în diviziuni) în sensul
variaţiilor de potenţial
(pozitive în sus, negative în
jos), iar pe orizontală se
marchează timpul
(în sutimi de secundă)
 Condiţii de înregistrare a EKG
 Poziţia – decubit dorsal
 Fixarea electrozilor – pe faţa
internă a antebraţelor, pe faţa
externă a gambelor şi
precordiale udate cu ser
fiziologic
 Conectarea electrozilor:
 roşu – braţul drept
 galben – braţul stîng
 verde – gamba stîngă
 negru (albastru) – gamba
dreaptă
 Derivaţii precordiale
DERIVAŢII SUPLIMENTARE DREPTE

 De asemenea pot fi utile

pentru diagnosticul unui
infarct miocardic de ventricul
drept şi precordialele drepte
cu localizare simetrică cu cea
a precordialelor stângi:

V3R, V4R, V5R şi V6R

Derivaţiile unipolare precordiale
DERIVAŢII SUPLIMENTARE STÂNGI:

V7- în spaţiul 5 intercostal, pe

linia axilară posterioară stângă
V8- tot în spaţiul 5 intercostal, pe
linia scapulară medie stângă
V9- pe linia paravertebrală stângă,
la jumătatea distanţei dintre V8 şi
coloana vertebrală
 ACTIVITAEA ELECTRICĂ A
INIMII
Este reprezentată de formarea și
transmiterea potențialului de acțiune în
rezultatul căreia se declanșează undele de
depolarizare și repolarizare
De unde vin aceste potențiale de acțiune?
Inima reprezintă automatizm, adică își
formează singură potențialele de acțiune
Cel mai important centru de automatizm
este Nodul sinusal (sino-atrial) situat pe
peretele posterior al atriului drept care
produce impulsuri cu o frecvență de 60-
100/minut
Conducerea impulsului electric în inimă
 Viteza de înregistrare a EKG
25 mm/sec
1mm= 0,04 sec
1 pătrat mare =0,2 sec

50 mm/sec
1mm= 0,02 sec
1 pătrat mare =0,1 sec
TRASEU EKG - UN CICLU
CARDIAC
P
Q
R
S
T
 Exemple unda P patologică
Fluter atrial

Fibrilaţie atrială
 Complexul QRS
Amplitudinea: minimum 5 mm
in derivaţiile standard şi
minimum 10 mm în
precordiale.
Sub aceste valori se consideră
microvoltaj şi peste aceste
valori macrovoltaj.
Deflexiunile de peste 3 mm
sunt notate cu litere mari (Q;
R; S), iar cele sub 3 mm cu
litere mici (q, r, s)
Exemple unda Q patologică
Exemple segmentul ST patologic
 Interpretarea traseului EKG
(algoritmul)
Stabilirea ritmului Normal Regulat Variabil
cardiac Extrasistole Blocuri
Frecvenţa cardiacă Normală Crescută Scăzută
Axul electric al cordului Direcţia depolarizării
Analiza morfologică şi Unde Segmente Intervale
cronologică a traseului
EKG
Stabilirea ritmului cardiac
Determinarea axei electrice a cordului
DAEC - intermediară
Dacă în: D I QRS pozitiv aVF QRS pozitiv
AEC - spre stînga
Daca in: D I QRS pozitiv aVF QRS negativ
AEC - spre dreapta
Daca in: D I QRS negativ aVF QRS pozitiv
 Ritm Sinusal Normal

60-100 băt/min
P înainte fiecărui QRS
Interval normal
 Exemplul de ritm sinusal patologic
TAHICARDIA SINUSALĂ
• Undele P sunt normale, cu o frecventa de 100-150/min
• Caracteristic: scurtarea segmentului TP (diastola electrica)
• Unda P se poate suprapune peste unda T
• Complexul QRS este normal
• Intervalele RR sunt egale
• In tahicardii sinusale severe apar modificari de ischemie,
leziune prin scaderea
debitului sistoic si coronarian datorita scurtarii diastolei (ST
subdenivelat, T
negativ)
• Frecventa cardiaca creste fiziologic la copii, in efort, stres
• Frecventa cardiaca creste patologic in: febra, soc, anemie,
hipertiroidism, boli
cardiace (miocardite, endocardite)
 Exemplul de ritm sinusal patologic
BRADICARDIA SINUSALĂ

• Frecventa cardiaca scade: 35-60/min

• Se alungeste diastola (intervalul TP)
• Unda P, complexul QRS sunt normale
• Frecventa cardiaca scade, fiziologic: la
sportivii de performanta, varstnici
• Fecventa scade, patologic, in: intoxicatie
digitalica, ATS, hipotiroidie, vagotonie
 Tahicardie paroxistică supraventriculară nodală

• centrul de comanda al inimii, NSA, nu functioneaza iar activitatea de

comanda a inimii este preluata de un focar ectopic de la nivelul NAV
• TPSV nodale:
1. superioare – unda P`, negativa, inscrisa inaintea complexului QRS
2. medii – unda P negativa mascata de complexul QRS
3. inferioare – unda P` negativa apare dupa complexul QRS
• undele P au morfologie anormala, crestate, bifazice
• uneori pot fi incluse in unda T precedenta
• pot apare modificari ischemice de faza terminala
TPSV pot apare in urmatoarele boli: valvulopatii reumatismale, cardiopatii
ischemice, IM, tireotoxicoza.
 Tahicardie paroxistică ventriculară

• focarul ectopic este localizat la nivelul miocardului ventricular

• caracteristic: independenta activitatii ventriculare de cea atriala
• undele P se succed regulat cu frecventa NSA
• complexele QRS au o frecventa de 160-220/min, sunt largite >0,12 sec,
deformate, cu aspect de ES
• segmentul ST poate fi denivelat iar unda T poate fi plata sau inverasata
 Tulburări de conducere
Blocul sino-atrial

• Defineste tulburarea impulsului format in NSA spre miocardul atrial

• Raspunsul atrial (depolarizarea atriala) este intarziat sau absent
• Pe ECG: ritmul este sinusal iar uneori apare o pauza totala in care lipsesc unda P si complexul
QRS
• Distanta PP ( dintre unda precedenta sic ea succesiva blocului) este dublul sau multiplul
intervalului PP al ritmului de baza
• Apare in: leziuni toxico-septice miocardice, intoxicatie digitalica, tumori ce comprima NSA,
cardiopatie ischemica.
 Tulburări de conducere
Blocul atrio-ventricular grad I

• Apare alungirea constanta a PQ > 0,21 sec

• Se datoreaza alungirii timpului de conducere prin sistemul jonctional AV, dar toate impulsurile
sunt transmise miocardului ventricular
• Cand intervalul PQ este foarte lung, unda P se poate suprapune peste unda T precedenta
• Complexele QRS sunt normale

BAV gr I: intervalul PQ alungit constant > 0,21 sec

 Tulburări de conducere
Blocul atrio-ventricular grad II

• Un anumit numar de impulsuri nu se transmit la nivel ventricular, cu aparitie

unei neregularitati a ritmului de baza
• Caracteristic: unde P blocate, neurmate de complexe QRS
Se clasifică în :
- Blocul de tip Mobitz I sau perioada Wenckebach
- Blocul de tip Mobitz II
 Tulburări de conducere
Blocul de tip Mobitz I sau perioada Wenckebach

• Undele P se succed regulat

• Intervalele PQ se alungesc treptat de la un
ciclu cardiac la altul, cel mai scurt interval PQ
fiind la inceputul perioadei, iar cel mai lung la
sfarsitul ei
• Dupa cel mai lung interval PQ, unda P nu mai
este urmata de complexul QRS (unda P
blocata) apoi fenomenul se reia
 Tulburări de conducere
Blocul de tip Mobitz II

• Se caracterizeaza prin interval PQ de durata constanta si omiterea izolata sau sistematizata a

transmiterii impulsului catre miocardul ventricular
• Unde P regulate, sinusale
• Interval PQ constant in toate ciclurile in care conducerea atrio-ventriculara se realizeaza
• Absenta intermitenta a unui complex QRS din ritmul de baza (unda P blocata) care creeaza o
pauza lunga cu interval RR dublu fata de cel al ritmului de baza
• BAV Mobitz II poate I nesistematizat (unda P blocata la intamplare) sau sistematizat: 2/1,
3/1….. n/1 ( tot a 2-a unda P este blocata, tot a 3-a unda P este blocata…)
 Tulburări de conducere
Blocul atrio-ventricular grad III

• Cel mai sever BAV : imposibilitatea transniterii impulsurilor de la

atrii la ventricoli
• Activitatea atriala este independenta de cea ventriculara →
disociatie electrica
• Miocardul atrial este activat de NSA iar miocardul ventricular de
un centru idioventricular
• Apar unde P sinusale cu frecventa de 70-80/min
• Complexele QRS se succed regulat cu o frecventa de 30-40/min
• Se produc suprapuneri la intamplare a complexelor QRS peste
unda P: inainte, peste, dupa unda P
• Clinic, daca pacientul face sincope Adam-Stokes trebuie
implantat peace-maker
 Tulburări de conducere
Blocul de ramură

• Poate fi major sau minor

• Blocul major apare in intreruperea totala a conducerii impulsul printr-una
din cele doua ramuri ale fascicolului Hiss
• Rezulta un asincronism ventricular, activarea ventricolului blocat realizandu-
se cu intarziere
• Dupa ce septul interventricular este depolarizat de implusul provenit din
ramura sanatoasa, unda de activare se transmite spre partea blocata a
miocardului ventricular
 Tulburări de conducere
Blocul de ram stâng

• Este consecinta intreruperii ramurii stangi a fascicolului

Hiss
• Ventricolul drept se depolarizeaza primul pe calea normala
iar apoi, pe cai nespecifice,
si ventricolul stang
• Complexele QRS sunt largite >0,12 sec, deformate
• Apare unda RR` in derivatiile stangi DI, aVL, V5, V6
• Unda SS` in derivatiile drepte DIII, aVF, V1, V2
• Deflexiunea intrinsecoida intarzie > 0,08 sec in V5
• Axul complexului QRS este deviat la stanga
• Pot apare modificari de faza terminala ST, T
• BRS apare in: HTA, valvulopatii aortice, miocardopatii
 Tulburări de conducere
Blocul de ram drept

• Se depolarizeaza initial VS pe cale normala si apoi impulsul

se propaga cu intarziere pe cai
nespecifice catre VD
• QRS largit >0,12 sec, deformat
• In derivatiile drepte apare unda RR`
• In derivatiile stangi apare unda SS`
• Deflexiunea intrinsecoida intarzie >0,06 in V2
• Axul QRS deviat la dreapta
• +/- modificari de faza terminala
• BRD apare in: cardiopatii congenitale cianogene, cardita
reumatica, miocardita acuta
infectioasa
 Tulburări de ritm și de conducere
Flutterul atrial

• Este o disritmie produsa prin depolarizari

atriale regulate, rapide, cu o frecventa de 250-
350/min
• Apare un BAV care face ca numai o parte
din impulsurile atriale sa fie transmise
ventricolilor, ritmul ventricular regulat fiind o
fractiune a ritmului atrial
• Lipsesc undele P normale, inlocuite cu unde
F, regulate, in “dinti de fierastrau”, mai
vizibile in DIII, aVF; nu apare linia
izoelectrica
 Tulburări de ritm și de conducere
Fibrilație atrială
• Se caracterizeaza prin prezenta a numeroase focare ectopice
atriale, ce descarca anarhic impulsuri cu o frecventa de 400-
700/min
• Fiecare dintre focarele ectopice activeaza doar o portiune din
atrii, care se contracta neregulat, asincron
• Lipsesc undele P normale, inlocuite de unde f, rapide,
neregulate ca succesiune, amplitudine,forma
• O parte din stimuli sunt blocati la nivelul NAV →
complexele QRS au morfologie normala dar se succed
neregulat
• Datorita lipsei sistolei atriale apare scaderea umplerii
ventriculare cu deficit de debit sistolic, coronarian
• Apare in procese hipoxice cu alterarea miocardului atrial,
toxiinfectii, intoxicatii digitalice, tulburari endocrine
 Tulburări de ritm și de conducere
Flutter ventricular

• Se caracterizeaza prin complexe ventriculare care se succed foarte rapid, cu o frecventa

de 200-250/min, realizand aspect de unda sinusoida regulata
• Nu se poate face distinctie intre QRS, segment ST, intre complexe nu exista linie
izoelectrica
• In majoritatea cazurilor pacientul trece in fibrilatie ventriculara si stop cardiac
 Tulburări de ritm și de conducere
Fibrilație ventriculară
• Apar focare ectopice ventriculare multiple, cu o frecventa proprie foarte mare
• Stimuli depolarizeaza fiecare doar o portiune din ventricoli, imprimand acestuia o miscare vermiculara
• Pe ECG apare un traseu neregulat cu unde frecvente, inegale ca dimensiune, durata, succesiune, care se
raresc progresiv, pana la incetarea activitatii electrice a inimii
 EKG

MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE