Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ICDAS Corectat
ICDAS Corectat
Membri ai comitetului:
1. D. Banting
2. H. Eggertsson
3. K.R. Ekstrand
4. A. Ferreira Zandoná
5. A.I. Ismail (co-chair)
6. Longbottom
7. N. B. Pitts (co-chair)
8. E. Reich
9. D. Ricketts
10. R. Selwitz
11. W. Sohn
12. G. V. Topping (coordinator)
13. D. Zero
Manual de criterii
Workshop desfasurat la Baltimore, Maryland, 12-14 Martie 2005
Sponsorizat de:
Institutul national de medicina dentara
si cercetare cranio-faciala (National Institute of
Dental and Craniofacial Research),
Asociatia Americana de stomatologie
(The American Dental Association), si de
Aociatia internationala de cercetare in
domeniul medicinei dentare (The International
Association for Dental Research)
Autor:
Comitetul de coordonare al sistemului
international de detectare si evaluare a cariei
dentare ( International Caries Detection and
Assessment System Coordinating Committee)
Criterii de detectare a cariei
coronare primare
Rezumat :
Codurile ICDAS de detectare a cariei coronare se inscriu
in intervalul 0-6 in functie de severitatea leziunii.
Cod Descriere
0 Suprafata sanatoasa;
1 Prime modificări vizibile la nivelul
smaltului (ce se observa doar dupa o uscare prelungita
(5 sec) sau cele strict localizate la întâlnirea dinre
şanţuri şi fosete);
2 Modificari distincte vizibile la nivelul
smaltului;
3 Distructie localizata la nivelul
smaltului (fara semne clinice vizibile de afectare
dentinara);
4 Modificare de culoare(sub forma de
umbra, halou întunecat) provenite de la nivel dentinar;
5 Leziune cavitara distincta cu afectare
vizibila a dentinei;
6 Leziune cavitara distincta, extinsa, cu afectare
vizibila a dentinei.
A. Coduri de carii primare
coronare/radiculare
Santuri si fisuri;
B. Coduri suprafete
netede si carii adiacente
unor sigilari sau restaurari
(CARS)
Coduri de carii primare coronare
I. Santuri si fisuri
Suprafata sanatoasa: Cod 0
Nicio evidenta de carie prezenta (modificari absente
sau o usoara modificare, chestionabila, a translucidităţii
smaltului dupa uscare prelungita – timp sugerat de
deshidratare 5 secunde).
Suprafetele cu defecte de dezvoltare precum
hipoplazii de smalt, fluoroza, uzura dentară (atritie,
abrazie, eroziune) si modificari de culoare extrinseci sau
intrinseci vor fi înregistrate ca sănătoase.
De asemenea vor fi înregistrate ca fiind
sănătoase suprafeţele cu fisuri multiple prezentând
modificari de culoare în condiţiile în care aceste
modificări pot fi întâlnite şi la nivelul altor şanţuri şi fosete
şi care se pot asocia cu obiceiuri necariogene (consum
frecvent de ceai ).
In tabelul 1 sunt prezentate criterii utile de diferentiere intre
opacitatile carioase si alte opacitati.
Tabel 1. Diagnosticul diferential intre formele usoare de fluoroza
dentara si opacitatile non-fluorotice ale smaltului.
usor mai opac decat smaltul normal; alb Pigmentari uzuale in timpul eruptiei, galben-
Culoare hartie, marginile incizale,varfurile cuspizilor crem pana la rosu-orange
au “aspect inghetat, in timpul eruptiei
petele sunt absente .
mai frecvent pe dinti ce se calcifica incet, Orice dinte poate fi afectat.Frecvent fata
Dinti afectati (canin,premolari,molari 2 si 3). Rar pe linguala a incisivilor inferiori. Poate aparea
incisivii inferiori, Foarte rar in dentitia izolat. De obicei 1pana la 3 dinti afectati.
deciduala. Frecventa in dentitia de lapte.
Adesea invizibila in lumina puternica; Usor Vizibile cel mai usor in lumina puternica in
Depistare detectabila din incindenta tangentialacu incidenta perpendiculara fata de suprafata
coroana dintelui dintelui
Coduri de carii primare coronare
Santuri si fisuri
Prime modificari(Modificari primare) vizibile la nivelul smaltului:
Cod 1
Codul 1 este atribuit pentru urmatoarele santuri si fisuri:
Cand suprafata este umeda nu exista nicio modificare de culoare
ce poate fi atribuita activitati carioase, dar dupa o uscare prelungita
(sunt recomandate aproximativ 5 secunde de uscare pentru a
deshidrata leziunea carioasa in smalt) este vizibila o opacitate
carioasă sau o modificare de culoare (white-spot sau brown-spot)
ce nu este in concordata cu aspectul clinic al smaltului sănătos.
SAU
Cand apare o modificare de culoare datorată leziunii carioase
care diferă de aspectul clinic al smalţului sănătos localizată la
întîlnirea dintre şanţuri şi fosete, vizibilă indiferent daca suprafata
este umeda sau uscata. Aspectul acestor zone cariate diferă de
pigmentarea şanţurilor şi fosetelor care a fost mentionată la codul
0.
Coduri de carii primare coronare
Santuri si fisuri
Modificari distincte vizibile la nivelul
smaltului: Cod 2
Dintele trebuie examinat obligatoriu umed.
Când dintele este umed se poate observa o
opacitate carioasă (leziune de tip white-spot) si/sau
coloraţie maronie carioasă mai mari decat şanţurile
şi fosetele (nota: leziunea trebuie să fie vizibilă şi
când dintele este uscat).
Coduri de carii primare coronare
Santuri si fisuri
Distructii localizate in smalt fara expunerea
dentinei sau a prezenţei haloului de la nivel dentinar:
Cod 3
In stare umeda a dintelui se observa clar opacitati
carioase(white-spot) sau coloratii carioase maronii(brown-spot)
mai mari decat şanţurile şi fosetele.
Dupa o uscare de aproximativ 5 secunde se observa o
pierdere a structurii dentare la intrarea in sant, fisura, foseta sau
între acestea. Aceasta modificări vizuale sunt o dovadă a
demineralizarii la nivelul intrarii în şanţuri, fosete, fisuri (pereţii
fiind opaci (albi), maronii sau brun închis) şi cu toate că şanţurile
şi fosetele apar substanţial sau nenatural de largi decât normal,
dentina NU este vizibilă pe pereţii sau la baza cavităţii sau a
discontinuităţii.
În caz de dubii sau pentru a confirma evaluarea
vizuală se pot folosi sondele WHO/CPI/PSR prin deplasarea lor
usoara pe suprafeţa dintelui, confirmandu-se astfel prezenta
cavitatii. Acest lucru este obţinut prin alunecarea vârfului rotunjit
de-a lungul şanţurilor şi fosetelor suspecte, o discontinuitate
limitată fiind detectată atunci când vârful sondei cade în cavitatea
sau discontinuitatea de pe suprafaţa smalţului.
Coduri de carii primare coronare
Santuri si fisuri
Modificari de culoare (halou întunecat) la nivel
dentinar cu sau fara distructie localizată in smalt: Cod 4
Aceasta leziune apare ca o usoara umbra de dentina colorata
vizibila prin transparenta unui smalt aparent intact cu sau fără prezenţa unor
semne de distrucţie localizată (pierderea continuităţii suprafeţei fără
expunerea dentinei.
Aceasta umbra este vizibila mai usor atunci cand dintele este
umed. Zona întunecată poate avea culoarea gri, albastru sau brun.Umbra
trebuie să reprezinte în mod clar o leziune carioasa ce a pornit de pe
suprafata examinată.
Daca in opinia examinatorului leziunea carioasa a pornit de pe o
suprafata adiacenta celei evaluate si la nivelul suprafetei evaluate nu exista
nici o dovadă privind prezenţa unei leziuni carioase, aceasta suprafata va
primi codul 0.
Codurile 3 si 4 pot varia histologic in profunzime, unul fiind mai profund decat celalalt
si vice-versa. Aceast lucru depinde de populaţie şi de proprietatile smaltului.
De exemplu, smaltul mai transparent si mai subtire al dintilor deciduali poate permite
vizibilitatea discoloratiei dentinare inainte de apariţia distructiei smalţului. Oricum, in majoritatea
cazurilor codul 4 se caracterizeaza printr-o profunzime mai mare in dentina decat codul 3.
Coduri de carii primare coronare
Santuri si fisuri
Leziune cavitara cu dentina vizibila: Cod 5
Prezenta cavitatii in smaltul opac sau colorat cu expunerea
dentinei subiacente.
Dintele vizualizat umed poate prezenta zone intunecate de
dentina vizibile prin smalt. Odata uscat timp de 5 secunde apare o
pierdere evidentă clinic a structurii dentare la nivelul intrării în fisură sau
şanţ- o cavitate clară. Exista dovezi vizuale clare privind demineralizarea
(pereţii fiind opaci (albi), maronii sau brun închis) la intrarea sau la
întâlnirea şanţurilor, fosetelor sau fisurilor, în opinia examinatorului
dentina fiind expusă.
Sondele WHO/CPI/PSR pot fi utilizate pentru confirmarea
prezenţei unei cavitati aparente in dentina prin alunecarea vârfului rotunjit
de-a lungul şanţurilor şi fosetelor suspecte, o cavitate dentinară fiind
detectată atunci când vârful sondei intră în deschiderea cavităţii, în opinia
examinatorului baza fiind în dentină (In santuri si fisuri grosimea normala
a smaltului este intre 0,5-1 mm, dentina pulpară profundă neputând fi
atinsă cu sonda).
Coduri de carii primare coronare
Santuri si fisuri
Cavitate distinctă extinsa cu expunerea dentinei:
Cod 6
Da
Cod = 1
Coduri posibile 1, 2, 4 Coduri posibile 3.5.6
NU DA
Exista umbra? Dentina este expusa?
Coduri posibile 1 sau 2
DA
NU Este implicata mai mult de ½ din
Da Nu
EXtindere dincolo de santuri suprafata?
Cod = 4 Cod = 3
si fosete?
Nu Da Nu Da
Cod = 1 Cod = 2 Cod = 5 Cod = 6
B. Criterii de detectare a cariilor
adiacente unor restaurari sau sigilari
(CARS)
Codurile CARS
Criterii de detectare a cariilor
adiacente unor restaurari sau
sigilari (CARS)
Suprafată sănătoasă a unui dinte adiacentă unei
restaurări sau sigilări: Cod 0
• Suprafaţă sănătoasă adiacentă unei restaurări sau
sigilări. Nu ar trebui sa fie nici o evidenţa de carie (sau
sa existe o modificare chestionabilă a transparenţei
smaţului dupa o uscare prelungită cu aerul (timp de 5
secunde).
• Suprafeţele cu defecte marginale mai puţin de 0,5 mm
lâţime (nu permit patrunderea vârfului sondei CPI),
• Defecte de dezvoltare sau leziuni necariogene,
precum hipoplazia, fluoroza, atriţia, abrazia, eroziunea
şi coloraţiile intrinseci sau extrinseci vor fi inregistrate
cu cod 0.
• Marginile modificate de culoare associate cu
obiceiurile non-carioase (de exemplu consumul
frecvent de ceai) şi care nu prezintă semne de
demineralizare vor fi notate ca sănătoase – cod 0 .
Criterii de detectare a cariilor
adiacente unor restaurari sau
sigilari (CARS)
Modificări vizuale la nivelul smalţului
adiacente unor sigilări sau
restaurări : Cod 1
De ex:
un dinte restaurat cu amalgam care
prezinta de asemenea o cavitate distincta extinsa
cu dentina vizibila va fi notat cu codul 4(restaurari
cu amalgam)-6(cavitate distincta) = 46
un dinte fara restaurari dar cu o cavitate
vizibila va fi notat = 06.
Sistemul de coduri
restaurari/sigilari recomandat
este:
0 = suprafata sanatoasa nerestaurata sau nesigilata
1 = sigilare partial prezenta
2 = sigilare prezenta in totalitate
3 = restaurare fizionomica
4 = restaurare din amalgam
5 = coroana metalica de invelis
6 = coroana din portelan, aur semifizionomica sau fatete
7 = restauratie pierduta sau fracturata
8 = restauratie temporara
9 = este folosit in urmatoarele conditii:
96 = suprafata dentara nu poate fi examinata: suprafata
exclusa
97 = dinte absent prin carie (toate suprafetele dintelui vor
fi notate 97)
98 = dinte absent din alte motive (toate suprafetele
dintelui vor fi notate 98)
99 = dinte neerupt (suprafetele vor fi notate cu 99)
Consideratii speciale:
in caz de incertitudine scorul ales de examinator trebuie sa fie cel mai mic.
poate fi necesara diferentierea dintre un dinte neerupt si unul absent, extras in urma unui
proces carios, fata de cei absenti din alte motive .
dinti imobilizati sau cu breckets. Toate suprafetele vizibile ar trebui sa fie examinate cat mai
bine posibil si notate in maniera uzuala. Cand o suprafata este acoperita in totalitate si nu
exista evidente semne de carie statusul dintelui este notat 0.
in cazul dintilor supranumerari, examinatorul trebuie sa decida care este dintele legitim
occupant al spatiului. Doar acel dinte primeste scor.
atunci cand atat dintele permanent cat si cel decidual ocupa acelasi spatiu, doar dintele
permanent este notat.
toate suprafetele restaurate cu acoperire totala sunt notate ca fiind coroane. Daca un dinte
este restaurat cu acoperire partiala, suprafetele implicate in restaurare vor fi notate separat.
Consideratii speciale:
daca o parte din restaurare este pierduta pe o anumita suprafata, acea suprafata va fi notata cu
7 (primul numar) desi nu lipseste toata restaurarea.
este important sa existe un cod pentru inregistrarea situatiilor in care exista cavitati care nu
sunt de natura carioasa, de exemplu atunci cand restaurarea s-a pierdut. Poate fi argumentat
ca aceste situatii sunt similare cu cele in care exista restaurari tranzitorii, desi exista conventia
in anumite studiile epidemiologice ca acestea sa fie inregistrate mai degraba ca restaurari decit
ca leziuni carioase.
Atunci cand exista mai mult de o leziune carioasa pe o suprafata , cea mai severa leziune va
dicta scorul
daca un sant sau o foseta de pe suprafata ocluzala nu este inclusa in cadrul unei umbre distincte
ce porneste de pe suprafata meziala sau distala, atunci suprafata ocluzala este notata ca fiind
normala. In orice caz, in toate celelalte circumstante examinatorul nu trebuie sa determine
suprafata de origine a leziunii carioase, fiecare suprafata a dintelui fiind notata separat.
pentru a determina daca exista o cavitate in smalt (cod 3) varful sferic al sondei CPI ar trebui
sa depisteze o depresiune pe suprafata dintelui care sa acopere partial varful sferic al sondei.
Daca tot varful sondei intra in depresiune atunci codul trebuie sa fie 5, in afara cazului in care
examinatorul concluzioneaza ca leziunea este in smalt, primind codul 3.
Consideratii speciale:
o umbra sub creasta marginala/in jurul foseteor sau fisurilor trebuie sa fie
distincta sau colorata in gri inainte de a fi clasificata cu un cod 4.
atunci cand sunt afectate atat coroana cat si suprafata radiculara de un singur
proces carios care se extinde cel putin 1 mm dupa JCD atat in directie cervico-
incizala cat si cervico-apicala , ambele suprafete primesc scor separat. Pentru o
leziune ce afecteaza atat cororana cat si radacina cu o extindere mai mica de 1
mm de la jonctiune doar suprafata dentara cu distructie mai mare (> 50%) este
notata. Cand este imposibil de estimat procentajul ambele suprafete se noteaza
ca fiind carioase.
daca pe aceeasi suprafata radiculara sunt prezente mai multe leziuni este notata
cea mai severa leziune.
NU DA
0
exista cavitate,
(pierderea de contur
anatomica este mai
mica de 0,5 mm)
???
NU DA
1 2
(carie necavitara) (carie cavitara)
Carii adiacente unor restaurari
radiculare
• Atunci cand o suprafata radiculara este
restaurata si exista carii adiacente restauratiei ,
suprafata este notata ca fiind cariata. Criteriile
pentru cariile asociate cu restaurari radiculare
sunt aceleasi ca cele pentru de pe suprafetele
radiculare nerestaurate.
Exista o modificare
de culoare
adiacenta unei Urmatoarea diagrama va ajuta
restaurari
radiculare
examinatorul sa ia o decizie de notare
???
cariilor adiacente
corecta a
NU
DA
unor suprafete
0
radiculare restaurate.
Este prezent fenomenul
de cavitatie (pierdere de
contur anatomic (0,5mm)
???
DA
NU
2
1
Activitatea cariilor radiculare
Cum este
perceputa
consistenta
leziunii la
palpare
Arbore decizional pentru
stabilirea activitatii
cariilor radiculare
Moale ca
pielea MOALE
?????? ACTIVA
Consideratii speciale
Probabil active
4
Dentina din cavitate este de consistenta Cavitatea poate fi stralucitoare, iar tesutul
5 sau 6 moale sau medie la palparea cu sonda. dentinar este dur la palparea cu sonda.
Recomandari pentru examinatori
Comitetul ICDAS recomanda urmatorul program de antrenament:
• cel putin 2 zile de training care va include examinarea unui set de subiecti cu suprafete afectate ce se
inscriu in codurile 1-5 ICDAS.
• rezultatele fiecarei examinari trebuie revazute pentru a vedea diferentele de interpretare, examinarile
trebuie repetate pana se ajunge la un rezultat unanim.
• o parte din acest exercitiu poate include dinti extrasi, dar trebuie sa includa obligatoriu si subiecti vii.
• 2 zile de evaluare a subiectilor vii ce prezinta leziuni carioase cu severitate variabila intre 1 si 5 ICDAS. C
• cel putin 20 de pacienti trebuie sa fie examinati de catre un singur om si de catre un “examinator senior”
• “examinatorul senior” este un dentist cu experienta in utilizarea ICDAS, are grad superior (Kappa = 0,75
+) si a fost calibrat de catre un alt examinator ICDAS.
• in unele studii un “examinator senior” poate lucra in paralel cu alti examinatori pentru a ajunge la o
decizie finala.Termenul de “examinator senior” se refera la standardul la care trebuie sa ajunga ceilalti
examinatori din studiu.
• raportul studiului trebuie sa ofere detaliile asupura exercitiului de calibrare si asupra “examinatorilor
seniori”.
References
• Barlow W. Modelling of categorical agreement. In: Armitage P, Colton T (eds): The Encyclopedia of Biostatistics (pp. 541-545).
New York: Wiley, 1998
• Bishop Y, Fienberg S, Holland P. Discrete multivariate analysis: theory and practice. Cambridge, Massachusetts: MIT press;
1975.
• Byrt T, Bishop J, Carlin JB. Bias, prevalence and kappa. J Clin Epidemiol 1993:;423-9.
• Feinstein AR. Cicchetti DV. High agreement but low kappa: I. The problems of two paradoxes. J Clin Epidemiol 1990:43;543-9.
• Fleiss JL, Cohen, J. The equivalence of weighted kappa and the intraclass correlation coefficient as measures of reliability. Educ
Psych Measurement 1973:33;613-9.
• Kingman A. A procedure for evaluating the reliability of a gingivitis index. J Clin Periodontol 1986;13:385-91.
• Maclure M, Willett WC. Misinterpretation and misuse of the kappa statistic. Am J Epidemiol 1987:126;161-9.
• Nyvad B, Machiulskiene V, Baelum V. Reliability of a new caries diagnostic system differentiating between active and inactive
caries lesions. Caries Res 1999;33:252-60.
• Spitznagel EL, Helzer JE. A proposed solution to the base rate problem in the kappa statistic. Arch Gen Psychiat. 1985; 42:725-
8.
• Tanner MA, Young MA. Modelling agreement among raters. J Am Stat Assoc. 1985;80:175-180.
• Thompson WD. Walter SD. A reappraisal of the kappa coefficient. Journal of Clinical Epidemiology. 1988a:41;949-58.
• Thompson WD. Walter SD. Kappa and the concept of independent errors. J Clin Epidemiol 1988b:41;969-70.
• Uebersax JS. Measuring diagnostic reliability: Reply to Spitznagel and Helzer (letter). Arch Gen Psychiat 1987a:44;193-4.
• Uebersax, JS. Diversity of decision-making models and the measurement of interrater agreement. Psych Bulletin,
1987b:101;140-6.
• Uebersax JS. Statistical Modeling of Expert Ratings on Medical Treatment Appropriateness. J Am Stat Assoc. 1993;88:421-27.
• Uebersax JS.. Statistical methods for rater agreement: The tetrachoric and
• polychoric correlation coefficients.
• http://ourworld.compuserve.com/homepages/jsuebersax/tetra.htm
• (accessed June 24 2005).