VERBUL

(clasificare, categorii gramaticale

specifice, funcții sintactice)
Definitie: Partea de vorbire flexibila in raport cu modul, timpul, persoana si
numarul, care exprima actiuni, stari sau calitati privite ca procese in
derulare.

Clasificarile verbului

a) dpdv sintactic:

– predicative: indeplinesc singure, la un mod personal, functia de predicat

verbal (a citi, a merge, a
vedea etc.)

– nepredicative: leaga numele predicativ de subiect si indeplinesc la un mod

personal, impreuna cu numele predicativ, rolul de predicat nominal (a fi, a
deveni, a se face)
 Copulative (a fi, cand nu are sensul „a exista”,
„a trece”; a deveni; a insemna; a ajunge; a ramane
etc.)

Auxiliare – ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si a

diatezei pasive (a fi, a avea, a vrea).

b) dupa posibilitatea de a avea complement direct:

– tranzitive: care pot avea complement direct (a face, a iubi etc.)

– intranzitive: care nu pot avea complement direct (a alerga, a fi, a merge
etc.)

c) dupa referirea la persoana:

– personale: au forma pentru toate persoanele (a

cauta, a citi etc.)
– impersonale: nu au subiect si, de obicei, au numai forma de persoana a III-a
(a ploua, a ninge, a se zice etc.)
– unipersonale: se folosesc numai la persoana a III-a (a latra, a macai, a oua
etc.)
 Locutiunile verbale

Grupuri de cuvinte care contin in mod obligatoriu un verb, cu sens unitar si cu

trasaturi morfologice si sintactice specifice verbului:

a avea de gand;
a o lua la sanatoasa,
a-si aduce aminte.

O locutiune verbala se recunoaste daca:

– se poate substitui printr-un singur cuvant (a o lua la fuga = a fugi)

– intelesul unitar este altul decat sensul fiecareia dintre componente.
 Diateza verbului
– Activa: arata ca subiectul face actiunea exprimata de verb, fara a suferi
consecintele acesteia; se formeaza din tema verbului de conjugat la care se
adauga terminatiile modurilor si timpurilor respective (a merge, a citi).

– Pasiva: arata ca subiectul sufera actiunea facuta de complementul de agent

(exprimat sau subinteles);
se formeaza din participiul verbului de conjugat precedat de diateza activa a
verbului auxiliar a fi (a fi laudat, a fi evidentiat).

– Reflexiva: arata ca subiectul face actiunea si tot el o sufera; se formeaza din

diateza activa a verbului de conjugat precedat de pronumele reflexiv in dativ
sau acuzativ cu rol de marca morfologica (a se gandi, a se spala).
 Modurile verbului
Personale (predicative)

– indicativ: exprima o actiune prezentata de vorbitor ca reala, sigura (lucrez,

tac, culeg, fug);

– conjunctiv: exprima o actiune realizabila, posibila (sa lucrez, sa tac, sa culeg,

sa fug);

– conditional-optativ: exprima o actiune realizabila in functie de o conditie

sau exprima actiuni dorite (as lucra, as tacea, as culege, as fugi);

– imperativ: exprima un ordin, un indemn, un sfat, o rugaminte (lucreaza!

taci! culege! fugi!).
 Nepersonale (nepredicative)
– infinitiv: exprima actiunea in mod general, denumeste numele actiunii (a
citi, a lucra etc.);

– gerunziu: exprima o actiune in desfasurare, fara referire precisa la

momentul vorbirii (citind, lucrand etc.);

– participiu: denumeste sub forma de adjectiv actiunea suferita de un obiect

(citit, vazut etc.);

– supin: exprima actiuni ce urmeaza sa fie realizate (de mancat, pentru citit,
la cules etc.).
 Timpurile verbale

Timpurile indicativului

– prezent: actiune simultana cu momentul vorbirii (lucrez, tac, culeg, fug);

– imperfect: actiune trecuta, neterminata in momentul la care se refera
vorbirea (lucram, taceam, culegeam, fugeam);
– perfecul simplu: actiune trecuta, incheiata de curand (lucrai, tacui, culesei,
fugii);
– perfectul compus: actiune trecuta, terminata, fara a preciza momentul
incheierii fata de prezent (am lucrat, am tacut, am cules, am fugit);
– mai mult ca perfectul: actiune trecuta, incheiata inaintea altei actiuni
trecute (lucrasem, tacusem,
culesesem, fugisem);
– viitorul: actiune ce se petrece dupa momentul vorbirii (voi lucra, voi tacea,
voi culege, voi fugi);
– viitorul anterior: actiune care se va petrece in viitor si se va incheia inaintea
unei alte actiuni viitoare
(voi fi lucrat, voi fi tacut, voi fi cules, voi fi fugit).
 Timpurile conjunctivului

– prezent: sa lucrez, sa tac, sa culeg, sa fug;

– perfect: sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fugit.

Timpurile conditional-optativului

– prezent: as lucra, as tacea, as culege, as fugi;

– perfect: as fi lucrat, as fi tacut, as fi cules, as fi fugit.

OBS.: Imperativul, desi este mod predicativ, nu are forme decat pentru
prezent.

Dintre modurile nepredicative, doar infinitivul are forme distincte pentru

timp, prezent si perfect, celelalte moduri neavand forme pentru mai multe
timpuri.
 Conjugarea verbului
Flexiunea verbului dupa diateza, mod, timp, persoana si numar se numeste
conjugare.

Dupa terminatia infinitivului (forma de dictionar a verbelor), verbele se

clasifica in patru conjugari:

Conjugarea I: verbe terminate in -a (a lucra, a canta, a visa etc.)

Conjugarea II: verbe terminate in -ea (a placea, a vedea etc.)

Conjugarea III: verbe terminate in -e (a bate, a merge, a spune etc.)

Conjugarea IV: verbe terminate in -i sau -i (a fugi, a dori, a cobori, a hotari

etc.)
Diateza activa

Modul indicativ

Prezent

eu merg
tu mergi
el/ea merge
noi mergem
voi mergeti
ei/ele merg

Imperfect

eu mergeam
tu mergeai
el/ea mergea
noi mergeam
voi mergeati
ei/ele mergeau
Perfect simplu

eu mersei
tu mersesi
el/ea merse
noi merseram
voi merserati
ei/ele mersera

Perfect compus

eu am mers
tu ai mers
el/ea a mers
noi am mers
voi ati mers
ei/ele au mers
Mai mult ca perfect

eu mersesem
tu mersesesi
el/ea mersese
noi merseseram
voi merseserati
ei/ele mersesera

Viitor

eu voi merge
tu vei merge
el/ea va merge
noi vom merge
voi veti merge
ei/ele vor merge
Mai mult ca perfect

eu mersesem
tu mersesesi
el/ea mersese
noi merseseram
voi merseserati
ei/ele mersesera

Viitor

eu voi merge
tu vei merge
el/ea va merge
noi vom merge
voi veti merge
ei/ele vor merge
 Viitor anterior

eu voi fi mers
tu vei fi mers
el/ea va fi mers
noi vom fi mers
voi veti fi mers
ei/ele vor fi mers

Modul conjunctiv

Prezent

eu sa merg
tu sa mergi
el/ea sa mearga
noi sa mergem
voi sa mergeti
ei/ele sa mearga
 Perfect

eu sa fi mers
tu sa fi mers
el/ea sa fi mers
noi sa fi mers
voi sa fi mers
ei/ele sa fi mers

Modul conditional-optativ

Prezent

eu as merge
tu ai merge
el/ea ar merge
noi am merge
voi ati merge
ei/ele ar merge
 Perfect

eu as fi mers
tu ai fi mers
el/ea ar fi mers
noi am fi mers
voi ati fi mers
ei/ele ar fi mers

Modul imperativ

Pozitiv

sg. mergi
pl. mergeti

Negativ

sg. nu merge
pl. nu mergeti
 Modul infinitiv

Prezent - A merge

Perfect - A fi mers

Modul gerunziu
Mergand

Modul participiu

mers

Modul supin

(de) mers
Diateza reflexiva

Modul indicativ

Prezent

eu ma gandesc
tu te gandesti
el/ea se gandeste
noi ne gandim
voi va ganditi
ei/ele se gandesc

Imperfect

eu ma gandeam
tu te gandeai
el/ea se gandea
noi ne gandeam
voi va gandeati
ei/ele se gandeau
 Perfect simplu

eu ma gandii
tu te gandisi
el/ea se gandi
noi ne gandiram
voi va gandirati
ei/ele se gandira

Perfect compus

eu m-am gandit
tu te-ai gandit
el/ea s-a gandit
noi ne-am gandit
voi v-ati gandit
ei/ele s-au gandit
Mai mult ca perfect

eu ma gandisem
tu te gandisesi
el/ea se gandise
noi ne gandiseram
voi va gandiserati
ei/ele se gandisera

Viitor

eu ma voi gandi
tu te vei gandi
el/ea se va gandi
noi ne vom gandi
voi va veti gandi
ei/ele se vor gandi
 Viitor anterior

eu ma voi fi gandit
tu te vei fi gandit
el/ea se va fi gandit
noi ne vom fi gandit
voi va veti fi gandit
ei/ele se vor fi gandit

Modul conjunctiv

Prezent

eu sa ma gandesc
tu sa te gandesti
el/ea sa se gandeasca
 Perfect

eu sa ma fi gandit
tu sa te fi gandit
el/ea sa se fi gandit

Modul conditional-optativ

Prezent

eu m-as gandi
tu te-ai gandi
el/ea s-ar gandi
noi ne-am gandi
voi v-ati gandi
ei/ele s-ar gandi
 Perfect

eu m-as fi gandit
tu te-ai fi gandit
el/ea s-ar fi gandit
noi ne-am fi gandit
voi v-ati fi gandit
ei/ele s-ar fi gandit

Modul infinitiv

A ma gandi
A te gandi
A se gandi
A ne gandi
A va gandi
A se gandi
Modul imperativ

Pozitiv

sg. gandeste-te
pl. ganditi-va

Negativ

sg. nu te gandi
pl. nu va ganditi

Modul gerunziu

Gandindu-ma
Gandindu-te
Gandindu-se
Gandindu-ne
Gandindu-va
Gandindu-se
 Diateza pasiva

Modul indicativ

Prezent

eu sunt laudat (a)

tu esti laudat (a)
el/ea este laudat (a)
noi suntem laudati (e)
voi sunteti laudati (e)
ei/ele sunt laudati (e)

Imperfect

eu eram laudat (a)

tu erai laudat (a)
el/ea era laudat (a)
noi eram laudati (e)
voi erati laudati (e)
ei/ele erau laudati (e)
 Perfect simplu

eu fui (fusei) laudat (a)

tu fusi (fusesi) laudat (a)
el/ea fu (fuse) laudat (a)
noi furam (fuseram,
fusem) laudati (e)
voi furati (fuserati,
fuseti) laudati (e)
ei/ele fura (fusera)
laudati (e)

Perfect compus

eu am fost laudat (a)

tu ai fost laudat (a)
el/ea a fost laudat (a)
noi am fost laudati (e)
voi ati fost laudati (e)
ei/ele au fost laudati (e)
 Viitor anterior

eu voi fi fost laudat (a)

tu vei fi fost laudat (a)
el/ea va fi fost laudat (a)
noi vom fi fost laudati (e)
voi veti fi fost laudati (e)
ei/ele vor fi fost laudati (e)

Mai mult ca perfect

eu fusesem laudat (a)

tu fusesesi laudat (a)
el/ea fusese laudat (a)
noi fuseseram laudati (e)
voi fuseserati laudati (e)
ei/ele fusesera laudati (e)
 Viitor

eu voi fi laudat (a)

tu vei fi laudat (a)
el/ea va fi laudat (a)
noi vom fi laudati (e)
voi veti fi laudati (e)
ei/ele vor fi laudati (e)

Modul conjunctiv

Prezent

eu sa fiu laudat (a)

tu sa fii laudat (a)
el/ea sa fie laudat (a)
noi sa fim laudati (e)
voi sa fiti laudati (e)
ei/ele sa fie laudati (e)
 Perfect

eu sa fi fost laudat (a)

tu sa fi fost laudat (a)
el/ea sa fi fost laudat (a)
noi sa fi fost laudati (e)
voi sa fi fost laudati (e)
ei/ele sa fi fost laudati (e)

Modul infinitiv

A fi laudat (a)

Modul gerunziu

Fiind laudat (a)

Modul conditional-optativ
Prezent

eu as fi laudat (a)
tu ai fi laudat (a)
el/ea ar fi laudat (a)
noi am fi laudati (e)
voi ati fi laudati (e)
ei/ele ar fi laudati (e)

Perfect
eu as fi fost laudat (a)
tu ai fi fost laudat (a)
el/ea ar fi fost laudat (a)
noi am fi fost laudati (e)
voi ati fi fost laudati (e)
ei/ele ar fi fost laudati (e)

Modul imperativ Pozitiv

fii laudat (a)
fiti laudati (e)

Negativ
Nu fi laudat (a)
Nu fiti laudati (e)
 Functiile sintactice ale verbului

1. PREDICAT, daca verbul este la:

INDICATIV: Am pregatit o surpriza pentru mama.

IMPERATIV: Pregateste caietul de tema!

CONJUNCTIV: Sa ne pregatim de sarbatori!

CONDITIONAL OPTATIV: M-as fi pregatit pentru concurs

2. SUBIECT, daca verbul este la:

INFINITIV: A se pregati este o datorie a fiecaruia.

GERUNZIU: Se aude pregatindu-se de ploaie.

SUPIN: E usor de pregatit un spectacol?

 3. NUME PREDICATIV, daca verbul este la:

INFINITIV: Sarcina lui era de a se pregati continuu.

SUPIN: Lectiile sunt de pregatit.

4. ATRIBUT, daca verbul este la:

INFINITIV: obiceiul de a se pregati incet o costa.

GERUNZIU: Vad elevi pregatindu-se de ora.
SUPIN: Tema de pregatit pentru maine e grea.

5. COMPLEMENT DIRECT, daca verbul este la:

INFINITIV: Nu pot pregati atatea masti.

GERUNZIU: Am auzit pregatindu-se nunta.
SUPIN: Am de pregatit un proiect.
 6. COMPLEMENT INDIRECT, daca verbul este la:

INFINITIV: S-a plictisit a se pregati zilnic.

GERUNZIU: M-am plictisit pregatindu-ma singur.
SUPIN: M-am saturat de pregatit atatea hartii.

7. COMPLEMENT CIRCUMSTANTIAL DE TIMP, daca verbul este la:

INFINITIV: A venit inainte de a se pregati.

GERUNZIU: S-a impiedicat, pregatindu-se de cursa.

8. COMPLEMENT CIRCUMSTANTIAL DE MOD, daca verbul este la:

INFINITIV: A venit fara a se pregati suficient.

GERUNZIU: Teza a trecut , pregatindu-se constant.