Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Realizat de,
Inspector şcolar de specialitate
Prof. Vass Csilla
Structura raportului
1. Date statistice:
a) Unităţi şcolare care au clase cu predare
simultană
b) Modalităţi de cuplare a claselor de elevi;
Număr de ore şi număr de posturi aferente
c) Cadrele didactice
2. Şcoli inspectate
3. Constatări şi aprecieri
4. Măsuri ameliorative propuse
5. Concluzii
1. DATE STATISTICE
a) Unităţi şcolare care au clase cu predare simultană
La nivelul judeţului
Secţia română Secţia maghiară
Covasna
Nr.clase Nr.clase Nr.clase
Nr.unit.de cu Nr.unit.de cu Nr.unit.de cu
Nr.elevi Nr.elevi Nr.elevi
înv. predare înv. predare înv. predare
simultană simultană simultană
3 4 51 2 3 39 1 1 12
Mediul rural
La nivelul judeţului
Secţia română Secţia maghiară
Covasna
Nr.clase cu Nr.clase cu
Nr.clase cu
Nr.unit.de predare Nr.unit.de Nr.unit.de predare
Nr.elevi predare Nr.elevi Nr.elevi
înv. simulta înv. înv. simulta
simulta
nă nă
nă
1 V - VII 5 55 6 85 11 140
2 VI - VIII 6 78 4 42 10 120
3 V -VI-VIII 1 7 1 7
4 V-VIII 2 37 3 39 5 76
5 V-VI 2 32 2 32
6 VI-VII 1 11 1 11
7 VII -VIII 3 48 3 48
8 V-VI-VII 1 8 1 8
9 V-VI-VII-VIII 2 22 2 22
Total 14 177 22 287 36 464
NUMĂR DE ORE ŞI NUMĂR DE POSTURI
Secţia
Secţia română Nr.posturi Nr.posturi Total judeţ Nr.posturi
Cuplarea maghiară
claselor
Nr.clase Nr.elevi Min Max Nr.clase Nr.elevi Min Max Nr.clase Nr.elevi Min Max
Baraolt 2 ŞC. CU CL. I-VIII. "GAAL MOZES" BARAOLT * Şc.cu cl.I-VIII Căpeni V-VII, VI-VIII 25 4.56
(19.63) Şc.cu cl.I-VIII Racoşul de Sus V-VI-VII-VIII 15 2.67
3 ŞC. CU CL. I-VIII."BENEDEK ELEK" BATANII MARI Şc.cu cl.I-VIII Aita Seacă * V-VII 21 2
4 ŞC. CU CL. I-VIII."BOLONI FARKAS SANDOR" BELIN Şc.cu cl.I-VIII Belin V-VII, VI-VIII 28 4.56
5 ŞC. CU CL. I-VIII. PAPAUTI Şc.cu cl.I-VIII Păpăuţi V-VII, VI-VIII 21 4.56
Covasna
6 ŞC. CU CL. I-VIII. NR.1 ZABALA Şc. cu cl.I-VIII Zăbala V-VII, VI-VIII 22 3.73
(10.85)
7 ŞC. CU CL. I-VIII."AVRAM IANCU" COVASNA Şc. cu cl. I-VIII Avram Iancu VI-VIII 12 2.56
Intorsura 8 ŞC. CU CL. I-VIII. BARCANI Şc. cu cl.I-VIII Sărămaş * V-VII, VI-VIII 33 3.73
Buzăului
(5.84) 9 ŞC. CU CL. I-VIII."NICOLAE RUSSU" SITA BUZAULUI Şc. cu cl.I-VIII Ciumernic * V-VIII 21 2.11
10 ŞC. CU CL. I-VIII."Darko Jeno" DALNIC Şc.cu cl.I-VIII Dalnic V-VIII 10 2.67
11 ŞC. CU CL. I-VIII."DR.GELEI JOZSEF" ARCUS Şc.cu cl.I-VIII Arcuş V-VIII, VI-VII 27 4.56
12 ŞC. CU CL. I-VIII. HAGHIG Şc.cu cl.I-VIII Hăghig V-VI-VII-VIII 7 2.67
Şc. cu cl.I-VIII Băcel V-VII, VI-VIII 20 3.73
13 ŞC. CU CL. I-VIII. "GABOR ARON" CHICHIS *
Şc.cu cl.I-VIII Chichiş V-VII 8 2
Sfântu
Gheorghe 14 ŞC. CU CL. I-VIII."KALNOKI LUDMILLA" VALEA CRISULUI Şc.cu cl.I.VIII Valea Crişului V-VI, VII-VIII 41 4.39
(33.04)
15 ŞC. CU CL. I-VIII."LUKACS LASZLO"ILIENI Şc.cu cl.I-VIII Ilieni VII-VIII 16 2.56
16 ŞC. CU CL. I-VIII."NICOLAE COLAN" SF.GHEORGHE Şc. cu cl. I-VIII Nicolae Colan VI-VIII 20 2.06
17 ŞC. CU CL. I-VIII."ORBAN BALAZS" MOACSA Şc.cu cl.I-VIII Moacşa V-VIII 13 2.67
18 ŞC. CU CL. I-VIII."ROMULUS CIOFLEC" ARACI Şc.cu cl.I-VIII Araci V-VI-VII 8 2
19 ŞC. CU CL. I-VIII."TATRANGI SANDOR" OZUN Şc.cu cl.I-VIII Ozun V-VII, VI-VIII 19 3.73
20 ŞC. CU CL. I-VIII. "COMENIUS" BRETCU Şc.cu cl.I-VIII Oituz * V-VI-VIII 7 2.11
Târgu
Secuiesc 21 ŞC. CU CL. I-VIII."APOR ISTVAN" SANZIENI Şc.cu cl.I-VIII Valea Seacă * V-VI, VII-VIII 23 4.39
(8.5)
22 ŞC. CU CL. I-VIII."BEM JOZSEF" LEMNIA Şc.cu cl.I-VIII Lemnia V-VII 12 2
c.) CADRELE DIDACTICE
Matematică 7
Biologie 3
Fizică 3
Informatică 1
Lb.şi lit. română 2
Lb.engleză 2
Lb. şi lit. maghiară 1
Lb.germană 1
Geografie 1
Istorie 1
Desen 2
Ed.fizică 2
Total 26
3. CONSTATĂRI ŞI APRECIERI
EFECTIVE CONSTATATE
La şcoala din Belin - din cele 4 ore de matematică pe săptămână 3 ore se ţin separat pe baza
unui orar neoficial.
La şcoala din Zăbala - orele de matematică, fizică şi biologie sunt ţinute separat.
Tot la această şcoală, profesorul Măciucă Gheorghe a găsit un mod original şi total
necorespunzător de a-şi ţine lecţia simultană, şi anume elevii celor 2 clase sunt lăsate în sălile
lor şi profesorul petrece pe rând timpul didactic în mod alternativ cu elevii.
La şcoala din Moacşa orele de istorie şi geografie sunt ţinute separat ( altfel nu iese norma
didactică a profesorului de geografie).
La şcoala din Valea Seacă, la stabilirea orarului pentru clasa simultană nu s-a ţinut cont de
precizările MECI legate de programarea separată a orelor la care elevii din clasele a VIII-a se
prezintă la evaluări naţionale.
La şcoala din Valea Crişului, la nivel organizatoric sunt respectate prevederile legale, orarul
este corect întocmit, dar lecţiile nu se ţin în mod simultan, elevii ambelor clase componente
parcurg aceleaşi conţinuturi.
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE
PREDARE – ÎNVĂŢARE – EVALUARE
DOCUMENTELE DE PROIECTARE ŞI PREGĂTIREA ORELOR
Majoritatea cadrelor didactice inspectate au planificări calendaristice şi schiţe de lecţii;
Unele cadre didactice suplinitoare inspectate nu au prezentat niciun document de proiectare şi
planificare (motivând că nu le au asupra lor);
Documentele de proiectare sunt realizate separat pentru clasele componente, fără nici o legătură între
ele şi fără o gândire unitară ;
Obiectivele operaţionale din proiectele didactice nu se raportează la competenţele specifice şi
capacităţile de învăţare ale elevilor;
În majoritatea cazurilor se realizează o pregătire apropiată pentru lecţii, în vederea dozării
corespunzătoare a timpului didactic şi pentru alternarea activităţilor directe şi independente;
Conţinutul şi pregătirea activităţii independente a elevilor este în general superficială;
Demersul didactic nu este organizat în funcţie de nevoile şi interesele elevilor;
Strategiile didactice alese nu sunt adaptate pentru nivelul de vârstă al claselor vizate;
Timpul petrecut la şcoală nu este folosit extrem de eficient (mai ales că o mare parte îl reprezintă
activitatea independentă);
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
Slabă pregătire a cadrelor didactice în domeniul didacticii şi metodicii limbii şi literaturii române.
Metodele de predare – învăţare utilizate nu au fost eficiente, întrucât s-au bazat pe discurs frontal
alternativ, pentru clasele implicate.
Activităţile pe grupe nu au fost bine pregătite în prealabil, sarcinile au fost explicate elevilor, dar
caracterul lor formativ lor nu a avut impactul scontat, iar evaluarea nu s-a realizat obiectiv.
Tehnicile şi instrumentele de evaluare nu sunt adaptate specificului predării în regim simultan.
Nu este asigurat un caracter formativ-participativ al învăţării, accentul este pus mai mult pe teorie, şi
nu pe formarea deprinderilor de comunicare orală şi scrisă.
Nu sunt utilizate materiale şi mijloace didactice care să stimuleze curiozitatea elevilor, să le
trezească interesul şi dorinţa de cunoaştere.
Individualizarea învăţării şi asigurarea egalităţii şanselor nu este realizată: nu sunt utilizate strategii
de abordare diferenţiată şi individualizată a elevilor.
Nu se asigurară conexiunea inversă, a obţinerii performanţei, a retenţiei şi transferului cunoştinţelor.
Cadrele didactice nu au capacitatea de a doza şi esenţializa cunoştinţele şi de a gestiona optim timpul
didactic, nu se asigură o densitate corespunzătoare a lecţiei pentru ambele clase.
Nu sunt utilizate tehnici, instrumente şi proceduri adecvate de evaluare (diversitate, coerenţa,
relevanţa)
4. MĂSURI AMELIORATIVE PROPUSE
Respectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea predării în condiţii simultane;
Studierea unor lucrări de specialitate în domeniul predării - învăţării în regim simultan;
Asistenţe la ore la cadre cu experienţă şi învăţători care predau la clase în regim simultan;
Efectuarea de asistenţe la lecţii de către directorii şcolii, respectiv de către responsabilii comisiilor metodice
în vederea consilierii cadrelor didactice;
Organizarea de cursuri de formare la nivel judeţean, dar şi la nivelul şcolilor cu ajutorul învăţătoarelor care
cunosc bine metodica predării simultane;
Includerea în programul comisiilor metodice şi dezbaterea a unor teme legate de activităţile de predare-
învăţare în clasele simultane.
Realizarea proiectării didactice în comun pentru cele două clase componente, pentru a realiza un decalaj
între etapele unităţilor de învăţare;
Îmbunătăţirea activităţii de proiectare a activităţilor educative la clasa simultană prin defalcarea sarcinilor de
lucru pe fiecare clasă şi paralel a bugetului de timp avut la dispoziţie pentru realizarea fiecărui obiectiv în
parte;
Abordarea diferenţiată a elevilor la care se constată rămâneri în urmă la anumite discipline sau probleme de
învăţare;
Utilizarea în cadrul activităţilor de grup sau perechi a metodelor interactive care să se bazeze pe nivelul
actual al cunoştinţelor elevilor şi pe experienţele lor de viaţă;
Sarcini de lucru clare în timpul muncii independente;
Alocarea justă a timpului cu alternarea activităţilor frontale şi individuale cu cele două clase;
5. CONCLUZII
Întrucât cerinţele şi obiectivele învăţământul gimnazial sunt complexe şi solicită mai multă atenţie şi
implicare din partea elevilor, precum şi o mai bună pregătire a cadrelor didactice în domeniul didacticii,
metodicii si psihopedagogiei, recomandăm regândirea reţelei şcolare şi eliminarea în măsura posibilităţilor
a învăţământului gimnazial în regim simultan;
Efectivele claselor foarte mici nu sprijină financiar decizia de păstrarea a acestui tip de predare în regim
simultan;
Din punct de vedere psihopedagogic elevii care învaţă în aceste tipuri de clase cu efective foarte reduse se
readaptează mai greu cerinţelor unui învăţământ de masă în ciclul liceal.
Reducerea acestui tip de învăţământ vizează asigurarea şanselor egale pentru elevii din mediul rural şi
creşterea calităţii actului didactic;
În cazurile în care este inevitabil transferul elevilor către alte unităţi de învăţământ, pentru a acorda
copiilor care frecventează învăţământul simultan, şanse egale de dezvoltare cu ale celorlalţi, ar
trebui să se intervină cu schimbări, astfel încât:
Demersul didactic să fie organizat în funcţie de nevoile şi intereselor acestora (ceea ce însemna o bună
cunoaştere a copiilor şi o urmărire atentă a progresului fiecăruia ),combinând optim tipurile de strategii
didactice;
Cadrele didactice trebuie să pregătească minuţios lecţia în sine şi în mod special conţinutul activităţii
independente a elevilor şi să gândească unitar atunci când planifică conţinuturile din programă
Timpul petrecut la şcoală să fie folosit eficient cu alternarea activităţilor frontale şi individuale la cele
două clase;