PA00KFDR

Ghidul pentru pedagogi și
lucrători de tineret pentru

promovarea UE în școli
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului

„Promovarea Uniunii Europene
în școlile din Republica Moldova”
Chișinău 2015
Ghidul a fost elaborat de către o echipă de formatori ai Centrului Educațional PRO DI-
DACTICA, care au selectat, adaptat și elaborat materiale diverse din punctul de vedere al
conținutului și al tehnologiei educaționale, favorizînd implicarea elevilor de diferite vîrste
în colaborare cu profesorii și managerii instituțiilor, dar și cu membrii comunității. Mi-
zăm pe inițiativa și creativitatea beneficiarilor, care vor aborda original și contextual de-
mersul oferit, astfel încît să poată răspunde unei diversități mari de necesități și așteptări.
În ultimă instanță, va conta transmiterea unui mesaj clar și adecvat despre procesul de
aderare europeană a Republicii Moldova, în care contribuția fiecărui cetățean este impor-
tantă, în baza celor 3 valori-cheie ale democrației europene: libertatea, justiția, solidari-
tatea.
Autorii:
EȘANU RODICA, LT „Columna”, Chișinău

NEGRU EUGENIA, LT „Prometeu-Prim”, Chișinău
BEZEDE RIMA, Centrul Educațional PRO DIDACTICA
GORAȘ-POSTICĂ VIORICA, Universitatea de Stat din Moldova
Acest material este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin
intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate
aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.

CUPRINS
Introducere 1
Calendarul activităților pe săptămîni 3
Săptămîna I - Valorile europene, 7

Ziua 1: Să aducem UE în școala noastră 8
Ziua 2: Europa și europenii. Caracteristicile spațiului european 13
Ziua 3: Comorile europene ale cărții 18
Ziua 4: Cine știe – cîștigă 12 steluțe 24
Ziua 5: Valorile comune ale Europei 31
Săptămîna II - Spațiul comunitar european, 35

Ziua 1: Să construim UE 36
Ziua 2: Bună dimineața, UE! 46
Ziua 3: Călătorește cu noi în Europa 52
Ziua 4: Bucătăria europeană în școala ta 55
Ziua 5: În lumea poveștilor europene 61
Săptămîna III - Europa cetățenilor, 65

Ziua 1: Ce înseamnă a fi cetățean european? 66
Ziua 2: Acordul de asociere și de-mitizarea stereotipurilor 72
Ziua 3: Euroclub „Idei despre/pentru o Europă a mea” 76
Ziua 4: Oportunități pentru tineri în procesul de integrare europeană 80
Ziua 5: Programe europene pentru tineri. Bilanțuri campanie 85
Bibliografie 91
Introducere
Consiliul Național al Tineretului din Moldova, în parteneriat cu Ministerul

Educației, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și Ministerul Tinere-
tului și Sportului, cu suportul financiar al USAID prin Programul „Parteneriate pen-
tru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, administrat de FHI 360, implementează
proiectul „Promovarea Uniunii Europene în școlile din Republica Moldova”. Scopul
proiectului este familiarizarea copiilor și a tinerilor din Republica Moldova cu pri-
vire la instituțiile, misiunea și valorile Uniunii Europene, precum și cu programele
europene de mobilitate academică pentru tineri.
Prezentul Ghid reprezintă un suport informațional și metodologic pentru lucrători de

tineret, profesori și formatori în vederea organizării unui șir de activități socio-edu-
cative și de divertisment în școli și centre de tineret, care au ca subiect valorile, spațiul
comunitar UE și programele europene pentru tineri. Ghidul cuprinde 15 activități
repartizate în 3 capitole-săptămîni:
Săptămîna 1, „Valori europene” prezintă în mod interactiv copiilor și tinerilor spațiul

european, valorile UE, literatura și aspirațile cetățenilor.
Săptămîna 2, „Spațiul comunitar european” cuprinde o călătorie imaginară prin state-

le-membre ale UE, punînd accent pe creativitatea tinerilor.
Săptămîna 3, „Europa cetățenilor” oferă posibilitate tinerilor să analizeze beneficiile

integrării Republicii Moldova în UE, să pună în discuție miturile existente și să cu-
noască mai multe despre programele europene de mobilitate academică.
Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) este structura asociativă

a 40 de organizații de tineret, forul de reprezentare și promovare a drepturi-
lor și intereselor tinerilor din Republica Moldova. Promovarea și recunoașterea
educației și calitatea învățării pe tot parcursul vieții reprezintă una dintre
prioritățile stipulate în Strategia organizației pentru 2014-2018. Obiectivele spe-
cifice ale CNTM vizează promovarea participării și a mobilității academice a
tinerilor prin intermediul programelor europene de educație și voluntariat.
1
2
Calendarul activităților. Săptămîna I: Valori europene
Luni Marți Miercuri Joi Vineri

Careu festiv Oră de dirigenție Expoziție de carte Concurs de erudiție Masă rotundă
Tipul activității tematică
Să aducem UE în Europa și europe- Comorile europene Cine știe - cîștigă 12 Valorile comune ale
școala noastră nii. Caracteristicile ale cărții steluțe Europei
Generic
spațiului european
Administrația școlii, Profesori de istorie, Administrația școlii, Profesor de istorie, Profesor de istorie,
profesor de muzică, educație civică, bibliotecar, profesori educație civică, di- educație civică,
Organizatori elevi de gimnaziu și diriginți de limbi străine, rector adjunct, cadre diriginți
liceu liceeni didactice
20-30 min. 45 min., pe clase În pauzele școlare, La discreția școlii, La discreția școlii,
în holul școlii, cu 45 min. 60 min.
Timp și spațiu pregătire prealabilă
Clasele de gimnaziu, Elevi de gimnaziu și Elevi de gimnaziu și Elevi de gimnaziu și Elevi de gimnaziu și
Grup de elevi liceu liceu liceu liceu liceu
țintă
Familiarizarea cu Familiarizarea cu Familiarizarea cu Consolidarea Cunoașterea, fami-

simbolurile UE caracteristicile literatura din spațiul cunoștințelor liarizarea cu valorile
Finalitate spațiului european UE comune ale Europei.
Bilanțul săptămînii I
Ghidul pentru pedagogi și lucrători de tineret pentru promovarea UE în școli

Calendarul activităților. Săptămîna II: Spațiul comunitar european

Elaborare poster- La alegerea Expoziție - Tîrg al La alegerea Spectacol teatralizat/
Tipul activității puzzle organizatorilor din agențiilor de turism organizatorilor din joc de rol.
activitățile 1-3 oferite activitățile 1-2 oferite Bilanțul săptămînii II
Să construim UE Bună dimineața, UE! Călătorește cu noi în Bucătăria europeană În lumea poveștilor
Generic Europa în școala ta europene
Profesori de Profesori de limbi Profesori de istorie, Administrația școlii, Diriginți, profesori

geografie, istorie, străine, diriginți, geografie, limbi șef cantină, persoane filologi, conducători
Organizatori diriginți liceeni, profesorii de străine, diriginți resursă din comuni- de cercuri artistice,
arta plastică tatea locală, părinți voluntari din comu-
nitatea locală
Spațiul rezervat Prima oră, În pauzele școlare Cantina școlară, Serată școlară,
în școală pentru pe parcursul zilei (schimb de copii) La decizia școlii activitate după
Timp și spațiu desfășurarea acestui încheierea orelor de
proiect, 45 min. curs
Grup de elevi Clasele de gimnaziu Toți elevii Toți elevii Toți elevii Toți elevii sau
și liceu doritori
țintă
Elaborarea fișelor Cunoașterea/ Familiarizarea cu Cunoașterea, familia- Aprecierea aportului
tehnice despre statele pronunțarea istoria, tradițiile, rizarea cu specificul personalităților și
membre ale UE formulelor de salut limba, obiectivele bucătăriilor euro- literaturii europene
Finalitate a cel puțin 5 limbi turistice ale diferitor pene în poveștile pentru
europene (altele state membre ale UE copii.
3
decît cele învățate în Bilanțul săptămînii II
școală)
4
Calendarul activităților. Săptămîna III: Europa cetățenilor

Oră de educație Seminar non-formal Ședință a Oră de dirigenție Masă rotundă
civică și lansarea Euroclubului „Idei
Tipul activității Centrului de despre/pentru o
Informare Europeană Europă a mea”
Ce înseamnă a fi Acordul de De ce este UE atît de Ce oportunități oferă Programe europene
cetățean european? asociere cu UE atrăgătoare pentru tinerilor integrarea pentru tineri.
Generic și de-mitizarea alte state? europeană? Bilanțuri campanie
stereotipurilor
Profesorul de ed. Diriginții de clasă Directorul adjunct PDiriginții de clasă Consiliul școlar,
civică pentru educație profesorul de ed.
Organizatori consiliul școlar, civică
bibliotecarul școlar
45 min. 45 min. Î30-60 min., în 45 min. 60 min. – masa

Sala de clasă, la Sala de clasă funcție de numărul Sala de clasă rotundă
Timp și spațiu decizia școlii de participanți 30 min. – careul
festiv de încheiere
Elevi de gimnaziu și Elevi de gimnaziu și Elevi de gimnaziu și Elevi de gimnaziu și Elevi de gimnaziu și
Grup de elevi
liceu liceu liceu liceu liceu
țintă
Lansarea Centrului Familiarizarea cu Identificarea Familiarizarea cu Identificarea unor
de Informare oportunitățile pe avantajelor / diverse programe programe interesante
Europeană și care le oferă Acordul dezavantajelor pentru tineri pentru tineri
Finalitate familiarizarea cu de Asociere integrării europene Bilanțul săptămînii
particularitățile III și al campaniei
cetățeniei UE

Săptămîna I
VALORI EUROPENE
5
Ziua I. SĂ ADUCEM UE ÎN ȘCOALA NOASTRĂ
Obiective:
1. Să se familiarizeze cu programul activităților din cadrul Săptămîni-
lor Uniunii Europene în școli.
2. Să descopere simboluri ale UE într-un cadru festiv.
Organizatori: administrația școlii, profesor de muzică, elevi de gimnaziu și

liceu
Tip de activitate: careu festiv
Grup-țintă: elevi de gimnaziu, liceu
Timp: 20-30 min.
Resurse materiale: drapel UE, harta UE, deviza UE
Scenariu
1. Identificarea persoanelor-resursă pentru 2-3 discursuri publice (ca-
dre didactice, membrii administrației publice locale, elevi);
2. Pregătirea cadrului pentru desfășurarea careului: afișarea devizei, si-
glei, drapel UE, asigurarea echipamentului tehnic muzical;
3. Elaborarea scenariului: ordinea discursurilor, intonarea imnului, ar-
borarea drapelelor.

6
Săptămîna I
I. Intonarea imnului Odă bucuriei
Odă bucuriei
de Friedrich Schiller
Slavă ție, stea curată,

Voie bună pe pămînt
Astăzi te simțim aproape
Sol din Rai cu soare sfînt.
Vraja ta aduce iară
Pe popor lîngă popor
Toți pe lume frați noi suntem
Cînd apari ușor în zbor.
Cine a avut norocul
De prieteni buni să dea
Cine știe ce-i iubirea
Lîngă noi cîntînd să stea
Fericit un suflet drag
Te poate face pe pămînt
Cine n-a simțit iubirea
Plece dintre noi plîngînd.
Milioane strîngeți rînduri
Tot mai sus urcînd spre cer, urcînd spre cer!
II. Discursuri introductive succinte în baza informației de mai jos*
Melodia care simbolizează Uniunea Europeană este un extras din Simfonia a

IX-a compusă în 1823 de Ludwig van Beethoven, compozitorul care a decis să
transpună în muzică versurile poemului „Odă bucuriei”, scris de Friedrich von
Schiller în 1785.
Imnul simbolizează nu numai Uniunea Europeană, ci Europa în sens mai larg.

Poemul „Odă bucuriei” exprimă viziunea idealistă a lui Schiller, care își dorea ca
toți oamenii să se înfrățească, viziune împărtășită și de Beethoven.
Săptămîna I. Valori europene
7
În 1972, Consiliul Europei a transformat „Oda bucuriei” în propriul său imn.
În 1985, liderii europeni l-au adoptat ca imn oficial al Uniunii Europene. Fără
cuvinte, în limbajul universal al muzicii, acest imn dă glas idealurilor europene
de libertate, pace și solidaritate.
http://europa.eu (fragment din Simfonia a IX-a, Imnul UE)
Construcția europeană este unul dintre

cele mai mari proiecte ale secolului XX.
Cu o durabilitate mai mare de 50 de ani,
are la bază un set de valori cu care se
identifică civilizația europeană: respec-
tul față de om și față de libertățile funda-
mentale, prioritatea dreptului în raport
cu forța.
După încheierea celui de-al doilea război mondial, statele europene, de co-
mun acord, împărtășesc astăzi un destin comun. Acest destin comun este
susținut de cei 3 piloni istorici: cultura greacă, moștenirea politică romană și
creștinismul. Republica Moldova, din punct de vedere geografic și istoric, este
parte componentă a Europei. Prin semnarea Acordului de Asociere, am con-
firmat că ne vedem parte componentă a acestui spațiu politic alături de cele 28
de state membre.
Simboluri ale identității europene
Drapelul european este nu numai simbolul Uni-

unii Europene, ci și al unității și identității Euro-
pei, în sens mai larg. Cele 12 stele simbolizează
idealurile de unitate, solidaritate și armonie între
popoarele Europei. Numărul stelelor nu are legă-
tură cu numărul statelor membre, cercul fiind un
simbol al unității.

8
Săptămîna I
Deviza Uniunii Europene este rezultatul unui concurs la care au participat
peste 80 000 de tineri cu vîrste între 10 și 20 de ani. Această sintagmă a fost
utilizată pentru prima dată în anul 2000. Semnificația devizei este că, prin Uni-
unea Europeană, europenii își unesc eforturile pentru a lucra împreună pentru
menținerea păcii și a prosperității, și că numeroasele culturi, tradiții și limbi
diferite care există în Europa sînt o valoare pentru continentul european.
Tratatul de la Maastrisht (1992) introduce noțiunea de

Uniune Economică și Monetară și pune bazele monedei
unice. În 1995 se dă nume monedei unice – euro, iar din
1999 devine monedă unică. Din 2002 intră în buzunare-
le europenilor. Euro devine simbol al UE. Reprezentarea
grafică este inspirată din litera grecească epsilon, simbo-
lizînd legătura dintre leagănul civilizației și democrației
europene cît și prima literă din cuvîntul Europa. Cele două linii paralele sim-
bolizează stabilitatea economică.
În 1985 a fost stabilită ziua de 9 mai drept Ziua

Europei. S-a decis că punctul de pornire al
construcției Europei unite este declarația prin
care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul
de Externe al Franței, a propus Germaniei, dar
și altor state, să contribuie la realizarea „unei
solidarități de facto” și să pună „bazele concre-
te ale unei federații europene indispensabile pentru menținerea păcii”. La ora
16.00, 9 mai 1950, în Salonul Orologiului din Quai d’Orsay, Robert Schuman
citea proclamația care, prin îndrăzneala ei, avea să schimbe destinul Europei.
Acest început va deveni realitatea cunoscută astăzi drept Uniunea Europeană.
N.B. Directorul adjunct pentru educație va prezenta succint programul

activităților din această campanie, inclusiv activitățile care necesită pregă-
tire prealabilă (expoziții, concursuri).
*Informații suplimentare: Integrare Europeană pentru tine…;
http://europa.eu/ G. Ferréol, Dicționarul UE, Ed. Polirom, 2001

9
Ziua II. EUROPA ȘI EUROPENII.
CARACTERISTICILE SPAȚIULUI EUROPEAN
Obiective:
1. Să explice polisemantismul noțiunii „Europa”;
2. Să analizeze evenimente, procese, fenomene specifice integrării eu-
ropene.
Organizatori: profesori de istorie, educație civică, diriginți

Tip de activitate: oră de dirigenție
Timp: 45 min.
Resurse materiale: Suport cu informație pentru procesare
INFORMEAZĂ-TE!
• Citește atent informația de mai jos.
1. Semnificațiile noțiunii „Europa”

a. Sensul etimologic
Cuvîntul Europa are o vechime de două mii cinci sute de ani. Etimologia
sa este egeeană prehelenică, deci indo-europeană. Denumirea vine de
la cuvîntul „hirib” (apus de soare), iar antonimul acestuia „asu” (Asia)
însemnă răsărit. Putem presupune, așadar, că Europa, în raport cu con-
tinentul asiatic, desemna țara de la apus.
b. Sensul geografic, religios și politic

Primul care a dat un sens geografic, după ce Europa fusese asociată cu o
identitate nonasiatică, a fost poetul grec Hesiod (sec. al
VII –lea î. Hr.). În poemul „Lui Apollon pithianul” Hesiod desemna
prin Europa partea continentală a Greciei antice.
Părintele istoriei, Herodot (sec. V î. Hr.), a fost mult mai precis în situa-
rea geografică a teritoriului european. În opinia lui, acesta s-ar fi întins
din actuala Grecie de nord și pînă la Don și Dunăre. Herodot însă nu
preciza limitele nordice și vestice ale Europei.

10
Săptămîna I
Noțiunea „Europa” a căpătat un alt înțeles decît cel geografic tocmai
peste un mileniu. Astfel, un cărturar de la curtea lui Carol cel Mare (anul
800) vorbea pentru prima dată despre Europa, avînd în vedere lumea
creștină de la nord de Munții Pirinei. Iar cronicarul spaniol, Isidor cel
Tînăr, numește armata creștină „armata europenilor” în luptă cu arabii.
Primii care au transformat Europa dintr-o denumire geografică într-o

noțiune politică au fost împărații creștini din sec. VII-XV. În secolele
XV–XVI, noțiunea „Europa” își lărgește aria geografică (prin include-
rea popoarelor ortodoxe în timpul marilor confruntări cu turcii/a cru-
ciadelor antiotomane), continuînd să aibă o semnificație preponderent
creștină. Descoperirea de către europeni a Lumii Noi, necreștine, de
dincolo de Oceanul Atlantic a constituit un pas important în consti-
tuirea identității Europei. Începutul epocii moderne este marcat de o
expansiune intensă a europenilor în est și vest. Către sec. XVIII, Europa
este capabilă să oprească expansiunea otomană și să devină un etalon al
dezvoltării pentru restul lumii. În această perioadă Renașterea, Refor-
ma, Iluminismul creează un nou conținut Europei prin secularizarea
vieții publice, elaborarea și activarea noilor idei și concepții care lărgesc
orizontul cunoașterii umane etc.
Perioada de la Revoluția franceză pînă la începutul Primului Război

Mondial reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea și afirmarea pe plan
mondial a Europei. Revoluția industrială și dezvoltarea științelor, impe-
rialismul, apariția statelor-națiuni etc. sînt fenomenele ce caracterizează
această etapă istorică.
Intervalul dintre începutul Primului Război Mondial și sfîrșitul celui

de-al Doilea Război Mondial reprezintă o perioadă de grea încercare
pentru Europa. Ambele războaie au necesitat resurse economice, uma-
ne și spirituale colosale. Ele au reprezentat o tragedie europeană și au
demonstrat că europenii trebuie să regîndească modul lor de a fi. Anul
1945 marchează sfîrșitul istoriei unei Europe Vechi.

11
2. Europa: spațiu geografic
Europa ocupă partea de vest a Eurasiei, cuprinde 7% din suprafața us-
catului, însumînd, împreună cu insulele, 10 524 000 km pătrați. Este
unul din cele șase continente ale lumii, această identitate însă, bazată
pe noțiunea de continent, a apărut abia în sec. XVIII. Este situată în
emisfera nordică, aproape în întregime la est de Meridianul O. Punctele
extreme continentale sunt: la Nord – capul Nordkyn, în peninsula Scan-
dinavă, la Sud – capul Maroqui, în peninsula Iberică, la Vest capul Roca,
în peninsula Iberică, și la Est – versantul de est al munților Uralul Polar.
Distanța de la extremitatea nordică la cea sudică este de cca 5600 km, iar
de la cea vestică la cea estică – de aproximativ 4000 km.
Printre trăsăturile cele mai proeminente ale acestei suprafețe de pămînt

sînt de amintit, înaintea celorlalte, caracterul jos al reliefului, mărimea
mijlocie a înălțimilor, buna distribuție a apei în sînul ei, varietatea clima-
terică generată de continua interferență a curenților polari cu curenții
tropicali, complexitatea remarcabilă a vegetației. Ca și continent se pla-
sează pe penultimul loc după teritoriu. Așadar, Europa este un continent
care, din punct de vedere geografic (teritorial), nu justifică supremația
sa. Ceea ce a contat a fost modul de a-și utiliza resursele umane, adică
potențialul său ca spațiu uman.
3. Spațiul uman și cultural

Clima favorabilă a încurajat populația rapidă și timpurie a continentului
european. În prezent, populația Europei este de circa 730 milioane de
locuitori, reprezentînd 11% din populația globului (locul trei după Asia
și Africa). Se plasează pe primul loc după densitate - în medie de 70 loc/
km pătrat. Europa alcătuiește un mozaic de popoare, care vorbesc în
128 de limbi și dialecte. Circa 94% din populația bătrînului continent
vorbește limbi care fac parte din familia indo-europeană, mai răspîndite
fiind limbile germanice, romanice și slave. În prezent, pe teritoriul Eu-
ropei sînt 45 de state.

12
Săptămîna I
PROCESEAZĂ INFORMAȚIA!
• Identifică, în baza textului, ideile principale.
• Prezintă cu colegii din grup mesajele-cheie în baza materialului stu-
diat.
COMUNICĂ, DECIDE ȘI EXPRIMĂ-ȚI ATITUDINEA!

• Discută cu colegii de grup și decideți asupra informației cu care veți
completa posterul „Ce am aflat nou despre Europa?”
ACȚIONEAZĂ!
Sarcină:
• Elaborează, împreună cu colegii, un proiect Expoziție foto cu tema
„Europa în timp”. La elaborarea expoziției foto (ca produs final),
țineți cont de următoarele criterii:
- impact vizual;
- concordanță cu tema;
- caracter persuasiv;
- aspect estetic.
• Expoziția va fi prezentată în cadrul Careului festiv de încheiere a săp-
tămînilor UE.

13
Ziua III. COMORILE EUROPENE ALE CĂRȚII
Obiective:
1. Să aprecieze creativitatea și diversitatea literaturii contemporane
din Europa;
2. Să cunoască/citească opere literare non-naționale.
Organizatori: administrația școlii, bibliotecar, profesori de limbi străine, lice-

eni
Tip de activitate: expoziție de carte tematică
Timp de pregătire: 2 zile pînă la ziua expoziției. Elevii vor fi anunțați despre
expoziție la careul festiv de deschidere
Timp de realizare: Expoziție pe parcursul zilei în holul școlii (amenajare – 15-
20 min). De asemenea, expoziția poate fi repetată, integral sau secvențial, la
careul festiv
Resurse materiale: fond de carte, colaj de fotografii, postere
Scenariu
Literatura în sprijinul valorilor europene
1. Selectarea cărților scriitorilor europeni (englezi, francezi, danezi,
germani, români, spanioli etc.);
2. Completarea unui portofoliu cu idei din operă, gînduri ale autorului,
fotografii, albume care ilustrează cuvîntul;
3. Selectarea și pregătirea unui grup de elevi în calitate de ghid al țării
date, care să vorbească despre opere și autori;
4. Pot fi selectate și expuse și lucrări academice (istorie), manuale, care
tratează oricare aspect legat de UE;
5. Redactarea scenariului de deschidere a expoziției: discurs al biblio-
tecarului sau al tutorelui expoziției pentru a accentua rolul literaturii
în crearea și perpetuarea valorilor europene, valorificarea cadrului
prin recital de poezie în limba străină studiată în școală (engleză,
franceză, spaniolă) sau cîntec;
6. Desfășurarea expoziției.

14
Săptămîna I
La inițiativa Comisiei Europene, se
acordă, începînd cu anul 2009, Pre-
miul Uniunii Europene pentru Litera-
tură. Premiul este organizat de către un
consorțiu al Federației Europene a Li-
brarilor, Consiliul European al Scriitori-
lor și Federația Editorilor Europeni.
Scopul premiului este de a susține și a
promova tinerii autori, a pune în circuit
european opere literare noi. În fiecare an, începînd cu 2009, în cadrul Tîrgului
de Carte de la Frankfurt, se anunță cîștigătorii, iar premiile se decernează la
Bruxelles.
Informații suplimentare:
http://ec.europa.eu
http://www.europa.eu
„Europa are nevoie de povești și de povestitori și există o cerere nemărginită

pentru cărțile care tratează subiecte eterne. Scriitorii aduc scîntei vitale pentru
minți și limbi, și doar schimbările mențin cultura în viață; prin urmare, este în-
totdeauna o bucurie sărbătorirea noilor voci literare care ne asigură că cultura
este în continuă creștere și schimbare”.
Pirjo Hiidenmaa, președinta Consiliului Scriitorilor,
în cadrul Ceremoniei de decernare a premiului UE
pentru Literatură, 2013

15
Premii ale Uniunii Europene pentru Literatură în anii 2010 și 2013 au fost
cîștigate de către autori români.
Premiul pentru 2010 a fost primit de Răzvan

Rădulescu pentru romanul „Teodosie cel
Mic”. Distincția i-a adus 5000 de euro și pri-
oritate în traducere în cadrul programului
Cultură al UE. Premiat la Bruxelles, alături
de alți autori talentați, scenaristul, regizorul
și scriitorul R. Rădulescu aduce limba ro-
mână în dialogul intercultural al Europei.
Ioana Pârvulescu este una dintre cîștigătoarele

premiului ediției 2013 cu romanul „Viața începe
vineri”.
„Viața începe vineri” este o călătorie unică și ferme-

cătoare în trecut. Un tînăr este găsit fără cunoștință
la periferia Bucureștiului. Nimeni nu știe cine e și
fiecare are o teorie diferită referitoare la cum a ajuns
acolo. Sînt expuse poveștile mai multor personaje,
fiecare fiind în legătură strînsă cu următorul perso-
naj, accentuînd calitățile personajului care, în cele
din urmă, se dovedește a fi cel mai important: chiar
orașul București. Am putea spune că, de fapt, noi
suntem cei care trăim viitorul personajelor. Acesta
este și cazul lui Dan Crețu, alias Dan Kretzu, ziarist
din prezent aruncat în trecut, într-un fel misterios, o
perioadă suficientă pentru a ne permite să aruncăm
o privire într-o lume îndepărtată, aproape uitată, pe
care o păstrăm însă vie în inimile noastre.
http://www.hotnews.ro

16
Săptămîna I
„Adresez cele mai sincere felicitări tuturor
cîștigătorilor din acest an. (2013) Premiul
Uniunii Europene pentru literatură atrage
atenția internațională asupra autorilor noi
sau în curs de afirmare extrem de talentați,
care altfel nu ar beneficia de recunoașterea pe
care o merită în afara țării lor de origine. Pe
lîngă sprijinirea acestor scriitori în a-și lărgi audiența, obiectivul nostru este de
a introduce cititorii în noua literatura europeană de calitate foarte bună și de
a le oferi mai multe opțiuni. Aceasta poate, de asemenea, contribui, pe termen
lung, la crearea unui veritabil public de cititori europeni, care poate ajunge la
aproape o jumătate de miliard de potențiali cititori. Noul nostru program de
finanțare „Europa creativă”, ne va permite să acordăm un sprijin sporit pentru
a acoperi costul traducerii cărților și pentru a îmbogăți diversitatea culturală.”
Androulla Vassiliou, fost comisar european pentru
educație, cultură, multilingvism și tineret.
http://europa.eu
„Citirea cărților bune este ca și cum ai conversa cu cei mai buni oameni
din secolele trecute.”
René Descartes
„Literatura este arta de a descoperi lucrurile extraordinare despre

oameni obișnuiți și de a spune ceva extraordinar folosind cuvinte
obișnuite.”
Boris Pasternac
„O carte trebuie să fie ca un topor de gheață care să spargă mările

înghețate din sufletul tău.”
Franz Kafka
„Cărțile sînt albinele care poartă polenul însuflețit de la o minte la alta.”

James Russell Lowell

17
Ziua IV. CINE ȘTIE – CÎȘTIGĂ 12 STELUȚE
Obiective:
1. Să se familiarizeze cu realități specifice statelor membre ale UE, co-
municînd interactiv.
Organizatori: profesor de istorie, educație civică, director adjunct, cadre di-

dactice
Tip de activitate: concurs de erudiție
Timp: 45 min.
Resurse materiale: hîrtie, pixuri, clepsidră
Sugestii pentru organizarea activității și scenariu:

1. Concursul trebuie să fie organizat într-un spațiu mai mare, cu
posibilități de a lucra în echipe și cu participarea suporterilor.
2. Amenajarea spațiului într-un cadru festiv: simboluri vizuale ale UE.
3. Asigurați-vă că echipele sînt formate.
4. Pregătirea sarcinilor pentru concurs (a se vedea portofoliul). Cre-
dem că puteți „înveseli” sarcinile de concurs cu întrebări – imagini
– personalități, construcții, peisaje.
5. Pregătirea unor seturi cu fișe mici pentru fiecare echipă, numărul
fișelor fiind egal cu numărul întrebărilor.
6. Desemnarea unei persoane care să colecteze foile cu răspunsuri.
7. Formarea unui juriu din cîteva persoane (elevi, părinți și cadre di-
dactice). Juriul va aprecia după următoarele criterii:
• echipa/echipele care au acumulat cele mai multe puncte
• echipa cu cel mai constructiv dialog
• echipa cea mai empatică
• (sau alte aprecieri constructive pentru fiecare echipă)
8. Elaborarea unor diplome de participare pentru echipe.
9. Desfășurarea jocului. Înmînarea diplomelor.

18
Săptămîna I
Organizarea concursului:
1. Moderatorul citește sarcina (este liber să aleagă dintre sarcinile pro-
puse pe cele care crede că sînt interesante, care au prevalat în apre-
cierile copiilor din fișele de la orele de informatică, care corespund,
după complexitate, vîrstei copiilor).
2. Elevii au un minut pentru a discuta și a scrie pe foaie răspunsul.
3. Foile se strîng.
4. Fiecare echipă formulează răspunsul oral (exact ca cel scris). Răs-
punsurile orale trebuie formulate prin rotație de către toți membrii
echipei.
5. Juriul apreciază corectitudinea răspunsurilor scrise și acordă puncte.
AVIZ PENTRU ELEVI
1. Se anunță concurs de erudiție! Cine vrea să cîștige 12

steluțe?
2. Formați echipa (6 copii) din colegii din cel puțin 4 clase
diferite;
3. Înscrieți echipa în concurs, pe panoul informativ al pro-
gramului (numele echipei, membrii echipei, căpitanul);
4. Numele echipei obligatoriu va conține un cuvînt cu trimi-
tere la termenul Europa.

19
Întrebări pentru concurs
1. Marc Twain spunea „M-aș mulțumi ... dacă verbul ar fi doar atît de
apropiat, încît să se poată vedea fără telescop”. În această limbă eu-
ropeană verbul este plasat la sfîrșitul propoziției. Despre ce limbă
vorbește celebrul autor? (despre limba germană)
2. Autor de muzică barocă, italian. Scrie celebrele „Cele 4 anotimpuri”.
(Antonio Vivaldi)
3. Delta fluviului Dunărea este în România. În ce țară este izvorul Du-
nării? (Germania)
4. În ce limbă trebuie să taci lîngă „Masa tăcerii”? (limba română)
5. Cărei mări romanii îi spuneau „mare nostrum”? (Marea Mediterană)
6. Despre cine s-a spus în antichitate „[Ei] s-au așezat în jurul mărilor
ca broaștele în jurul unui lac”? (despre greci, marea colonizare greacă)
7. În ce țară europeană trebuie să mergem ca să vedem monstrul din
lacul Loch Nesse? (Scoția)
8. Spuneți cu un singur cuvînt (de origine greacă) expresiei, care este
principiu, practică, valoare supremă a Uniunii Europene: „puterea
aparține poporului”. (democrație)
9. Normanzii în zorii evului mediu s-au stabilit în Normandia. În ce
țară este această regiune istorică? (Franța)
10. Este stat-membru al UE, are pe timbrele poștale trandafir. (Bulgaria)
11. Pe un tricou sînt scrise 2 cuvinte: „suomi” și „Helsinki”. Locuitorii
cărei țări cu mîndrie poartă tricoul? (Finlanda)
12. Este cea mai mare țară a Uniunii Europene. Acolo putem să vedem
uzinele Citroën. (Franța)
13. Care este limba maternă a lui Cristiano Ronaldo? (limba portugheză)
14. Această țară, în evul mediu, purta numele de „insula mierii”. De aici
i se trage numele actual. Este cel mai mic stat al UE. (Malta)
15. Ce munți separă Franța de Spania? (munții Pirinei)
16. Primul brad de Crăciun, conform tradiției, se spune că a fost împo-
dobit în anul 1510. În ce oraș al Europei trebuia să mergem ca să-l
vedem? (Riga)

20
Săptămîna I
17. Acest popor serbează pe 1 martie pe Baba Marta și își dăruiesc
mărțișoare alb cu roșu. (bulgarii)
18. În această țară pe autostrăzi (autoban) nu se aplică limită de viteză?
(Germania)
19. Cui aparțin insulele Canare? (Spaniei)
20. Doriți să vă cumpărați un telefon Nokia fabricat în țara-mamă. Unde
veți merge să-l cumpărați? (Finlanda)
21. În Europa o singură țară are cea mai mare populație de urși bruni.
Care? (România)
22. În ce capitală europeană trebuie să mergem ca să vedem Pantheonul
și Acropola? (Atena)
23. În tradiția istorică vestimentară și bărbații poartă fuste. Din cauza
timpului ploios, ca să nu-și ude pantalonii, bărbații purtau kilt. Cine
sînt ei? (scoțienii)
24. Unde trebuie să mergem ca să vedem Colosseumul? (Roma, Italia)
25. În această limbă, unica limbă europeană, este corect să spunem „lim-
ba taților” nu „limba mamei” (limba poloneză)
26. În limba franceză se spune „bon jour”, în limba engleză „good mor-
ning”, în germană „guten morgen”. Dar în limba română?
27. În ce țară s-a născut Harry Potter? (Marea Britanie)
28. Ce țară are drapelul cu negru, roșu, galben dispuse pe orizontală?
(Germania)
29. Două mări care scaldă malurile Uniunii Europene au delfini. Care?
(Marea Mediterană, Marea Neagră)
30. Cine a scris muzica pentru „Odă bucuriei”, imnul UE? (L. van Be-
ethoven)
31. În ce limbă cîntau muzicanții din Bremen? (limba germană)
32. Spuneți numele teologului și pedagogului ceh, autorul conceptului
„învățare prin bucurie”. (Ian Amos Comenius)
33. Această limbă este singura limbă din UE de origine semitică. Este
limbă oficială, alături de limba engleză, în țara sa. (limba malteză)
34. În limba iraniană acest cuvînt desemna „zid de împrejmuire al unei
grădini sau livezi”, în limba greacă însemna „parc de animale” sau

21
1. „parc de vînătoare”. Spuneți acest cuvînt astăzi. (paradis)
2. Este cotlet de vițel trecut prin ou și pesmet. Este datat ca apariție în
anul 1134. Își dispută creația milanezii și austriecii. Despre ce este
vorba? (șnițel)
3. În ce limbă poți vorbi cu Mica Sirenă? (daneză)
4. Este singura țară a Uniunii Europene care utilizează alfabetul chiri-
lic. (Bulgaria)
5. În ce limbă vorbesc la ei acasă fotbaliștii de la „Bayern München”?
(limba germană)
6. În această capitală este construită cea mai mare clădire din Europa.
(București)
7. Unde se produce mașina Lamborghini? (Italia)
8. În această țară s-au născut personalități după care avem numite gra-
dele Celsius și premiul Nobel. (Suedia)
9. În ce limbă putem vorbi cu inventatorul cubului Rubik? (limba ma-
ghiară)
10. Noi spunem „NU” cu mișcarea capului de la stînga la dreapta, ei
spun „NU” cu mișcarea capului de sus în jos. Cine? (bulgarii)
11. Această țară are muntele Ou, cu 318 m înălțime. (Estonia)
12. În această limbă vorbea Scufița Roșie cu lupul. (limba franceză)
13. Pentru că este țară a UE, cea mai apropiată de Africa, acolo se află
„Costa del Sol” (Spania)
14. Aici te poți plimba cu gondola. (Veneția)
15. Spuneți românește „Mens sana in corpore sano”. (O minte sănătoasă
într-un corp sănătos)
16. Scrie „Divina comedie”, este una dintre „cele 3 coroane ale literaturii
italiene”, unul dintre cele „trei izvoare”, considerat „părintele limbii
italiene”. (Dante Alighieri)
17. În traducere din limba cehă înseamnă „lucru greu, plictisitor”. Anu-
me de aici i s-a dat nume, în 1921, într-o piesă de teatru scrisă de
Karel Čapec primului „om artificial”. (robot)

22
Săptămîna I
18. Cine este autorul tabloului?
(Leonardo da Vinci)
19. Cărei țări aparține drapelul?

(Poloniei)
20. În ce oraș putem admira construcția? (Paris)
21. Legenda spune că și danezii sînt urmașii lor.

(vikingii)
22. Uniunea Europeană are două mări colorate. (Marea Albă și Marea
Neagră)

23
Ziua V. VALORILE COMUNE ALE EUROPEI
Obiective:
1. Să caracterizeze factorii unității și diversității europene;
2. Să abordeze, din perspectivă axiologică, atuurile și problemele actu-
ale ale R. Moldova, vizînd integrarea europeană.
Organizatori: profesor de istorie, educație civică, diriginți

Tip de activitate: masă rotundă
Grup-țintă: elevi de gimnaziu și liceu
Timp: 60 min.
Resurse materiale: hîrtie, pixuri, clepsidră
IMPLICĂ-TE!
• Prezintă-te și comentează într-o frază citatul:
„Putem defini calitatea de european prin împărtășirea unui set de
valori. Cu alte cuvinte, a fi european înseamnă a împărtăși valori eu-
ropene”. (Jonathan Scheele)
INFORMEAZĂ-TE ȘI PROCESEAZĂ INFORMAȚIA!

• Citește cu atenție fragmentele de text și realizează sarcinile propuse.
A. Valori europene
Valorile sînt principii care stau la baza acțiunilor persoanelor, orientîn-
du-le. Valoarea este un criteriu pentru o decizie personală.(...). Valorile
nu sînt aceleași nici chiar în interiorul unei comunități mari, cum ar
fi populația unei țări; ele diferă în funcție de mai mulți factori, printre
care nivelul de educație, vîrsta, mediul de rezidență (sat sau oraș etc.).
Valorile nu sînt impuse politic, ci se formează în timp și reprezintă acele
principii la care aderă majoritatea populației. Odată format un set de
valori, acesta se poate concretiza într-un act oficial (...). (O. Pecican).
Valorile pe care se bazează Uniunea Europeană se conțin în trei con-

cepte: libertate, solidaritate și respect reciproc… Doar prin îmbrățișarea
valorilor comune vor putea preveni europenii transformarea Uniunii

24
Săptămîna I
lor într-o mașinărie fără suflet… (J. P. Balkenende).
Sarcină de activitate:
a) Ce înțelegi prin noțiunea de valoare?
b) Ce valori cunoști?
c) Care valori le putem considera valori europene? De ce?
d) Sînt valorile europene și valorile tale/ ale noastre? Argumentează.
e) Cît de important este ca omul să se conducă de un sistem de va-
lori?
B. Cultura europeană: unitate și diversitate

Unitatea culturală europeană este determinată de următoarele premise:
1. La baza civilizației europene au stat: cultura greacă; politica roma-
nă; creștinismul.
2. Cultura a oferit Europei, pe parcursul istoriei, cadrul spiritual unitar
dat de: rețeaua de școli și universități; răspîndirea ideilor progresis-
te europene care au depășit granițele naționale; arta europeană in-
spirată din realități comune; participare deplină, fără deosebire de
naționalitate, la dezvoltarea științei și la progresul tehnic; legislații
asemănătoare în domeniul instrucțiunii publice.
3. Patrimoniul comun: sisteme ale științei; perioade culturale și
mișcări filosofice; curente culturale și artistice ale sec. XIX și XX.
Sursă: Paraschiv N., Cristea N.,
Europa contemporană. Sinteze de istorie pentru clasa a XI–a.
Diversitatea culturală europeană/ Pluralismul cultural european pre-

supune:
• depășirea antagonismelor interculturale;
• accesul la toate formele de cultură;
• acceptarea diversității - temelie a acestui concept, factor de
îmbogățire individuală și colectivă;
• recunoașterea forței creatoare și a energiei eliberate prin
interacțiunea diferențelor fără a le transforma în diferende.

25
Unificarea europeană trebuie să ia în seamă coordonatele spirituale ale
acestui spațiu polimorf. Dacă diferențele sau contrastele de ordin eco-
nomic, juridic, administrativ etc. trebuie diminuate sau anihilate, optîn-
du-se pentru modele și strategii comune, nu același lucru trebuie să se
întîmple și la nivel cultural, spiritual, religios. Unificarea despre care se
vorbește nu înseamnă unicitate, aplatizare a deosebirilor și nu se cere
materializată în aceeași proporție și în același ritm pentru toate compo-
nentele ansamblului societal. Unificarea din punct de vedere strategic,
militar, economic și juridic (desigur, progresivă și parțială) se justifică,
pentru că va garanta o funcționalitate și o raționalitate aparte spațiului
comunitar. Unificarea culturală sub spectrul unicității (lingvistice, reli-
gioase, artistice etc.) conduce la disoluție identitară, la atrofiere spiritu-
ală și nu poate genera decît experiențe nefericite.
Sursă: Cucoș C., Educația. Iubire, edificare, desăvîrșire.
Sarcină de activitate pentru fragmentul de text B:

1. Numește premisele care stau la baza unității culturale europene.
2. Identifică 3-4 argumente în favoarea diversității culturale europene.
COMUNICĂ, DECIDE ȘI IA ATITUDINE!

• Pornind de la materialul studiat la rubrica „Informează-te”, reflec-
tează și răspunde la întrebarea: Ce avantaje/dezavantaje ai avea per-
sonal în cazul integrării R. Moldova în UE ?
• Discută cu colegii de grup pe marginea întrebării: Ce avantaje/dez-
avantaje ar avea R. Moldova în cazul integrării în UE ?
ACȚIONEAZĂ !
Bilanțul primei săptămîni de campanie:
Discuție liberă:
• Ce am aflat/învățat?
• Ce m-a impresionat îndeosebi?
• Ce voi face cu informația însușită?

26
Săptămîna II
SPAȚIUL
COMUNITAR
EUROPEAN
27
Ziua I. SĂ CONSTRUIM UE
Obiective:
1. Să se familiarizeze cu realități specifice statelor membre ale UE, ela-
borînd fișe tehnice;
2. Să plaseze în spațiul geografic european statele membre ale UE.
Organizatori: profesori de geografie, istorie, diriginți

Tip de activitate: elaborare poster-puzzle
Grup țintă: elevi de gimnaziu și liceu
Timp: 45 min.
Spațiu: spațiul rezervat în școală pentru desfășurarea acestui proiect.
Resurse materiale: cariocă, lipici, harta de contur a UE (format A4 sau A3)
Scenariu
1. Formarea echipelor. Fiecare echipă poate fi formată fie dintr-o clasă
(dacă școala are un număr mare de elevi), fie dintr-un grup de elevi
(construite ca grupuri de interese, prieteni). Echipele aleg sau pri-
mesc cîte o țară cu care vor participa la activitate.
2. Alegerea unui tutore. Fiecare echipă are un tutore (profesor, elev de
liceu), care va facilita realizarea sarcinii.
3. Distribuirea sarcinii de lucru: Elaborați un pașaport al statului re-
spectiv (modelul este propus) cu următoarele informații: limbă ofici-
ală, capitală, monedă, număr de populație, imn, formă de guvernare,
drapel. Identificați statul dat pe harta propusă și colorați.
4. Afișarea pașapoartelor și a hărților.
Sugestii: pe ușa sălilor de clasă (cîte un stat). Dacă nu este posibil,
va fi identificat un alt spațiu. Credem că această activitate poate fi
încheiată cu o pledoarie/discurs al unui elev (de vîrstă mare) despre
aspirațiile europene ale R. Moldova.

28
Scurt istoric al construcției europene
După cel de-al Doilea

Război Mondial, în 1951,
cu scopul de a asigura
și garanta pacea între
statele membre ale Eu-
Săptămîna II
ropei a fost constituită
CECO (Comunitatea
Economică a Cărbunelui
și Oțelului). Aici intrau
Germania, Franța, Italia,
Belgia, Olanda, Luxem-
burg. Această organizație
economică avea ca scop
desființarea barierelor vamale la aceste două produse importante pentru eco-
nomia statelor. Ulterior, în 1957, CECO se transformă în CEE (Comunitatea
Economică Europeană) sau Piața Comună. În anul 1992, prin Tratatul de la
Maastricht, CEE se transformă în Uniunea Europeană. În etape diferite au ade-
rat la această structură alte state europene. Astăzi UE este formată din 28 de
state. Republica Moldova se află în procesul de asociere politică și integrare
economică cu UE. La diferite etape ale procesului de aderare se află Albania,
FYROM, Islanda, Muntenegru, Serbia și Turcia - țări candidate, precum și Ko-
sovo și Bosnia şi Herțegovina – țări potențial candidate.
NB. Informații suplimentare despre statele membre

și etapele aderării:
Integrare Europeană pentru tine…, http://europa.eu
Săptămîna II. Spațiul comunitar european

29
Etape în extinderea UE
a. Extinderea spre Nord

Înregistrarea primelor succese de către Comunitățile europene a deter-
minat sporirea atractivității și apariția primelor cereri de aderare. Astfel,
în 1961, după doar 4 ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, mai mul-
te state au depus cererea de aderare la CEE, respectiv: Marea Britanie,
Danemarca, Irlanda, Norvegia. Solicitările acestor țări se vor lovi însă de
refuzul Franței, președintele căreia, Charles de Gaulle, a utilizat în două
rînduri (1963 și 1967) dreptul de veto pentru respingerea candidaturii
Marii Britanii. Motivele invocate de către acesta: în primul rînd, Regatul
Unit al Marii Britanii nu este pregătit de intrarea în Comunitate și tre-
buie anterior să realizeze o „profundă transformare”; în al doilea rînd,
Regatul Unit al Marii Britanii nu este pregătit pentru a face alegerea eu-
ropeană și intrarea sa în Comunitate reprezintă un risc pentru existența
CEE; și în al treilea rînd, Regatul Unit ar constitui un „cal troian” al SUA
în sînul comunității europene. Venirea la putere a lui George Pompidou
modifică atitudinea franceză. Acesta preia inițiativa reuniunii summi-
tului de la Haga (decembrie 1969), însărcinat cu examinarea condițiilor
extinderii Comunității, cu condiția ca „statele candidate să accepte tra-
tatele și finalitățile lor politice”, precum și „deciziile intervenite din mo-
mentul intrării în vigoare a tratatelor” (comunicatul final de la Haga).
În iunie 1970, sînt angajate negocierile între Comunitate și țările can-

didate. Ele finalizează cu semnarea Tratatului de la Egmont, ce preve-
de aderarea a patru noi state la CEE: Danemarca, Irlanda, Norvegia și
Regatul Unit. Procesul de aderare a fost marcat de refuzul populației
norvegiene, care, la referendum, s-a opus aderării. La 1 ianuarie 1973,
numărul statelor membre ale CEE a sporit de la șase la nouă.

30
Săptămîna II
Europa celor „nouă”.
Extinderea spre Nord:
Danemarca, Marea Britanie, Irlanda (1973).

31
b. Extinderea spre Sud
Al doilea val de extindere s-a realizat în partea de sud a Europei, într-un
context principial diferit de cel anterior. Atît în Grecia, cît și în Portu-
galia și Spania democrațiile erau recent stabilite ca urmare a prăbușirii
unor regimuri dictatoriale, iar economiile erau înapoiate în raport cu
cele ale statelor membre.
Tratatul de aderare a Greciei, după o lungă perioadă de negociere (din

1976), este semnat în mai 1979. Aderarea devine efectivă la 1 februarie
1981. În tratat s-a prevăzut o perioadă tranzitorie de cinci ani pentru
a permite alinierea prețurilor produselor agricole la cele comunita-
re (șapte ani pentru unele fructe și legume). O perioadă identică este
consimțită pentru dizolvarea drepturilor vamale intracomunitare, pen-
tru produsele industriale intracomunitare. Totodată, tratatul prevedea
că libera circulație a muncitorilor va fi deplină numai după o perioadă
de șapte ani. Sînt incluse și un șir de prevederi pentru a ușura partici-
parea Greciei la bugetul comunitar pe parcursul perioadei tranzitorii.
În cazul țărilor iberice negocierile sînt și mai lungi ca cele ale Greciei.
Începute în octombrie 1978 cu Portugalia și în februarie 1979 cu Spania,
se ajunge la un acord de aderare abia în 1985. Aderarea devine efectivă
începînd cu 1 ianuarie 1986.
Ca urmare a aderării celor trei țări sudice, numărul statelor membre a

sporit la douăsprezece.

32
Săptămîna II
Europa celor „doisprezece”.
Extinderea spre Sud:
Grecia – 1981; Portugalia și Spania – 1986.

33
c. Extinderea AELS
La sfîrșitul anilor 1980 – începutul anilor 1990, cinci state membre ale
Asociației Europene de Liber Schimb (AELS) depun cerere de aderare la
Uniune, respectiv: Austria în 1989, Norvegia, Finlanda, Suedia și Elveția
în 1992. După consultarea populației, Elveția renunță la aderare.
Negocierile încep în 1993; se ajunge la un acord în martie 1994. Tra-

tatele de aderare sînt semnate în iunie 1994. Populațiile statelor ade-
rente sînt consultate prin referendum și, din nou, norvegienii resping
aderarea (noiembrie 1994). Extinderea a devenit oficială la 1 ianuarie
1995 și vizează doar trei state: Austria, Suedia, Finlanda. Negocierile ce
preced aderarea nu au fost marcate de dificultăți majore deoarece, spre
deosebire de țările mediteraneene, noii candidați prezintă un PIB pe cap
locuitor comparabil cu cel al statelor europene occidentale. Principalele
dificultăți în procesul de negociere au fost înregistrate în domenii pre-
cum agricultura sau mediul, pentru care statele candidate dispuneau de
extinse legislații protecționiste.

34
Săptămîna II
Europa celor „cincisprezece”.
Extinderea AELS, 1995:
Austria, Suedia, Finlanda.

35
d. Extinderea spre Est
A cincea, cea mai importantă extindere a Uniunii Europene, a fost reali-
zată la începutul secolului XXI. La 1 mai 2004, aderarea devine efectivă
pentru opt state din Europa Centrală și de Est (Polonia, Cehia, Slova-
cia, Ungaria, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania) și două state medi-
teraneene (Cipru și Malta), iar la 1 ianuarie 2007 și pentru România și
Bulgaria. Această extindere diferă foarte mult de cele precedente prin
amploarea sa, prin caracteristicile economice ale acestui grup de țări și
contextul în care se înscrie (prăbușirea URSS-ului).
La 1 ianuarie 2007, UE număra 27 de state membre. La 1 iulie 2014,
Croația aderă la Uniunea Europeană, devenind cel de-al
28-lea stat.
Europa celor „douăzeci și șapte”.

Extinderea spre Est: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta,
Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria (2004); Bulgaria, România (2007).

36
Ziua II. BUNĂ DIMINEAȚA, UE!
Obiective:
1. Să exerseze formulele de salut în cel puțin 3 limbi oficiale ale UE;
2. Să aprecieze importanța cunoașterii limbilor europene ca oportuni-
tate de realizare personală.
Organizatori: profesori de limbi străine, diriginți, liceeni, profesorii de arta

plastică
Săptămîna II
Tip de activitate: la alegerea organizatorilor din sugestiile de activități 1-3
oferite
Grup-țintă: toți elevii
Timp: Prima oră, pe parcursul zilei (la decizia școlii)
Resurse materiale: acces la Internet, carioci, hîrtie colorată
Scenariu
Activitate 1.
Profesorii de limbi străine, elevii de liceu (sau/și clasa a IX-a), scriu
ecusoane cu bună dimineața în mai multe limbi (vezi un posibil mo-
del la portofoliu). Acestea vor fi distribuite elevilor mai mici cu for-
mula de salut orală. Pe parcursul zilei elevii se vor saluta, utilizînd
una dintre formulele de salut în 3 limbi. Este binevenită implicarea
profesorilor în această activitate prin a saluta elevii la oră în alte
limbi.
Activitate 2.
Expoziție de desen/postere
• Să aducem limbile europene la noi acasă (pentru elevii de gim-
naziu).
• Te iubesc în 24 de limbi (pentru elevii de liceu).

37
Activitate 3.
Profesorii de limbi străine pot organiza un concurs de eseuri cu ge-
nericul „Niciodată nu este tîrziu să înveți o limbă străină”. Eseurile
pot fi citite public în pauză sau propuse pentru lecturare în spațiul
rezervat acestor activități, iar unele, cele mai bune, la careul festiv.
N.B. Este indicat (în funcție de posibilitățile tehnice ale școlii) să sune în
pauzele școlare melodii/ cîntece în diferite limbi europene.
Informații suplimentare:
http://italianainteractiv.com
http://ro.waialo.com
http://cpescmdlib.blogspot.com

38
Uniunea Europeană este formată din
28 de state. Pe teritoriul ei sînt recu-
noscute oficial 24 de limbi. Școala și
statul încurajează și susține învățarea
cel puțin a unei limbi de circulație eu-
ropeană. Începînd cu anul 2007, limba
română este limbă oficială a UE. În-
Săptămîna II
cepînd cu 26 septembrie 2001, cetățenii UE sărbătoresc Ziua Limbilor. Este
încurajat astfel multilingvismul, cultivarea diversității culturale și lingvistice și
învățarea limbilor străine în școală și în afara ei. Lucrările Comisiei Europene
se țin în engleză, franceză sau germană.
Obiectivele generale ale Zilei Europene a Limbilor sunt:

1. Sensibilizarea publicului cu privire la importanța învățării limbilor și
la diversificarea numeroaselor limbi învățate, cu scopul de a favoriza
plurilingvismul și înțelegerea interculturală;
2. Promovarea bogăției diversității culturale și lingvistice a Europei,
menținerea și cultivarea ei;
3. Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții, nu numai în context
școlar, ci și în afara acestuia, pe durata studiilor, pentru nevoi profe-
sionale, dar și din motive de mobilitate sau pentru petrecerea timpu-
lui liber și pentru diverse schimburi.
http://edl.ecml.at

39
Curiozități despre limbile europene
• Limba spaniolă ocupă locul II în lume după numărul vorbitorilor
(400 mln).
• Limba engleză ocupă locul III.
• Pe locul I cu cel mai lung cuvînt european, are 79 litere - limba ger-
mană.
• Limba română are cel mai lung cuvînt: „pneumonoultramicrosco-
picsilicovolcaniconioză”, cu 44 de litere și semnifică „o pseudo-boală
a plămînilor provocată de inhalarea prafului de siliciu vulcanic”.
• Limba română este singura limbă europeană în care se poate face o
propoziție completă formată din cinci cuvinte care conțin doar vo-
cale: „Oaia aia e a ei”.
• Europa este posesoarea unei adevărate bogății lingvistice: 24 de limbi
oficiale și peste 60 de comunități autohtone care vorbesc o limbă re-
gională sau minoritară.
Model de ecuson
Ne salutăm în limba germană

40
Ziua III. CĂLĂTOREȘTE CU NOI ÎN EUROPA
Obiective:
1. Să cunoască obiective turistice din diferite spații ale UE;
2. Să se familiarizeze cu realități despre statele membre ale UE, com-
pletînd un portofoliu cu principalele obiective turistice;
3. Să aleagă forma atractivă de prezentare turistică a unui spațiu UE.
Organizatori: profesori de istorie, geografie, limbi străine, diriginți
Săptămîna II
Tip de activitate: expoziție - Tîrg al agențiilor de turism
Timp: la discreția școlii
Resurse materiale: hîrtie colorată, carioci, lipici, pliante turistice (set de
hărți), cărți, fotografii etc.
Scenariu
1. Formarea echipelor. Fiecare echipă poate fi formată fie dintr-o clasă
(dacă școala are un număr mare de elevi), fie dintr-un grup de elevi
(construite ca grupuri de interese, prieteni). Echipele aleg sau pri-
mesc cîte o țară cu care vor participa la activitate.
2. Alegerea unui tutore. Fiecare echipă are un tutore (diriginte, profesor,
elev de liceu), care va facilita realizarea sarcinii.
3. Distribuirea sarcinii de lucru:
• Identificarea resurselor/ofertelor turistice ale țării;
• Completarea unui dosar/portofoliu cu vederi, hărți, curiozități,
lucruri, cărți despre țara/destinația dată;
• Pregătirea specialiștilor/ghizilor în realizarea ofertelor și a for-
mei expoziției;
• Crearea unei strategii originale de vînzare a ofertelor/
destinațiilor turistice.
4. Identificarea și distribuirea pentru fiecare echipă a unui spațiu pentru
expoziție
5. Desfășurarea expoziției

41
Încurajăm:
• Utilizarea în organizarea expozițiilor a simbolurilor naționale, a
cărților, a lucrurilor din țara/destinația dată.
• Solicitarea ajutorului unor persoane resurse (ambasade, ONG, per-
soane care locuiesc în spațiul UE, agenție de turism) în realizarea
expozițiilor.
• Crearea unei ambianțe calde, muzicale, descătușate, care să permită
valorificarea experienței de către toți participanții la activitate.
• Expoziția sau anumite materiale pot rămîne accesibile comunității
școlare pînă la încheierea întregului proiect.
• Fotografiați/filmați întreaga activitate. Chiar dacă vor fi afișate a
doua zi alb-negru sau la careul festiv, fotografiile pot fi o surpriză
pentru copii.
N.B. Activitatea trebuie să fie organizată într-un spațiu care permite

deplasarea liberă a copiilor de la o expoziție la alta. Agențiile de tu-
rism care-și prezintă ofertele trebuie să ofere informații despre țară și
destinațiile ei. Sînt binevenite experiențele lingvistice din activitatea
anterioară.

42
Europa este unul dintre cele mai căutate spații turistice din lume. Din acest
motiv, turismul joacă un rol important în dezvoltarea durabilă a unor regiuni/
state. Acest domeniu permite valorificarea și protejarea patrimoniului cultural
european și în același timp antrenează în activități de agrement, cunoaștere,
acceptare culturală. Turismul este și un factor economic foarte important prin
crearea de locuri de muncă, reabilitarea urbană și integrarea zonelor rurale în
circuitul turistic.
Săptămîna II
Turismul în Uniunea Europeană în cifre:
În perioada 2007-2013, seg-
mentul de buget alocat de UE
turismului se ridică la peste 6
miliarde de euro, reprezentînd
1,8% din bugetul total. 3,8 mili-
arde de euro sînt alocate pentru
îmbunătățirea serviciilor turisti-
ce, 1,4 – pentru protejarea și dez-
voltarea patrimoniului natural și
1,1 miliarde pentru promovarea
obiectivelor turistice naturale. Turismul generează peste 5% din PNB-ul total
al UE. 5,2% din forța de muncă a Europei (circa 9,7 milioane de persoane)
lucrează în acest sector. Europa este regiunea care atrage cei mai mulți turiști
- 5 dintre statele membre se situau, anul trecut, în topul celor mai vizitate 10
destinații din lume.

43
Proiecte turistice ale Uniunii Europene
Acronimul EDEN („European Destinations

of Excellence”) a fost ales pentru a desemna
destinațiile europene de excelență. În fiecare
an, începînd cu 2006, Comisia Europeană
propune o temă anuală, iar statele mem-
bre propun prin concurs destinații turistice
de excelență. Temele anuale propuse pînă
acum au fost turismul rural, zonele proteja-
te și turismul imaterial. Scopul proiectului
este de a pune accentul pe valorile, diversitatea și trăsăturile comune
ale destinațiilor turistice europene. Astfel, prin acest proiect, destinații
turistice puțin cunoscute intră în circuitul european și contribuie la pro-
movarea unor modele sociale și culturale. Fiecare țară are un ambasa-
dor onorific. Ca exemplu, România este reprezentată de Nicolae Furdui
Iancu, cunoscut interpret de muzică populară.
http://ec.europa.eu (pentru a vedea destinațiile
turistice ale României din acest proiect)
http://ec.europa.eu (pentru mai multe informații
despre programul EDEN)

44
CALYPSO este o inițiativă
a Uniunii Europene pentru
îmbunătățirea calității vieții
cetățenilor. Acest program
permite persoanelor mai
puțin favorizate (persoane
în vîrstă, studenți, familii cu
Săptămîna II
mulți copii sau cu bugete mici,
persoane cu dizabilități) să vi-
ziteze zone turistice europene.
În același timp, va favoriza economiile locale să treacă peste dificultățile
extrasezon. De asemenea, se urmărește construirea simțului cetățeniei
prin schimb cultural și onorarea dreptului de a călători al cetățenilor
europeni. S-au înscris în acest proiect deja 21 de state, care urmează să
elaboreze o strategie comună. Proiectul poartă numele nimfei Calipso,
care i-a oferit lui Odiseu găzduire pentru 7 ani. Meritul acestui proiect
este că nu oferă doar destinații turistice avantajoase, ci abordează şi as-
pecte ce țin de sănătate, vîrstă, tineret, crearea unei identități europene.
http://ec.europa.eu

45
Ziua IV. CĂLĂTOREȘTE CU NOI ÎN EUROPA
Obiective:
1. Să se familiarizeze cu realități despre statele membre ale UE, prin
specificul gastronomic;
2. Să identifice bucate specifice unui stat european.
Organizatori: administrația școlii, șef cantină, persoane resursă din comuni-

tatea locală, părinți
Tip de activitate: la alegerea organizatorilor dintre activitățile 1-2 oferite
Timp: la discreția școlii
Resurse materiale: hîrtie colorată, carioca, lipici, (set de hărți, opțional)
Scenariu
Activitate 1.
Concurs: Creează Fun clubul alimentar „Da, eu exist!” (după mode-
lul propus).
Grupuri de elevi din clasele mari pot crea fun clubul unui produs
culinar. Dimineața sau în pauze ceilalți copii se pot înscrie în club,
primind cîte un ecuson-simbol (un posibil model este propus mai
sus). Cîștigă fun clubul care are cei mai mulți adepți. Este important
ca membrii fondatori ai fun clubului să le vorbească elevilor despre
specificul acestui produs.
Activitate 2.
Pregătirea unui meniu de alternativă din bucătăriile europene.
Bucătarul/altă persoană-resursă le poate vorbi copiilor ce se servește
astăzi și să le ureze poftă bună în limba bucatelor pregătite.

46
Săptămîna II
Specificul gastronomic european este unul dintre elementele componente de
atracție turistică. Preferințele alimentare devin motive umoristice. Bucătăriile
naționale rămîn, în același timp, un simbol al identității. Formate pe parcursul
sutelor de ani, tradiția culinară conferă nota de originalitate căutată de toată
lumea. Chiar dacă nu la ora 17.00, dar bem ceai cu lapte englezesc, ne place
pizza italiană, căutăm brînză olandeză sau cafea vieneză, ne alintă mamele cu
mămăligă. Prin bucătărie sîntem de veacuri europeni.
Fireşte, păstrăm vinul bun, ca ambasador al identității europene încă din evul
mediu, cînd curțile europene aveau pe masă vin de Cotnari.
Notă.
Informații suplimentare
http://www.culinar.ro
http://www.petitchef.ro
http://www.recipesource.com
http://www.ivu.org

47
Ce găsim gustos în UE
Gulaș - mîncarea națională maghiară

(este o tocăniță din carne de vită, prepa-
rată cu boia de ardei roșu – paprika, care
conferă specific bucătăriei maghiare).
Pizza este un fel de mîncare ce se presu-

pune că își are originea în Italia. Pissa este
un termen latin, apărut în secolul IX, care
înseamnă „pîine plată”. Începînd cu seco-
lul XIV a căpătat sensul de „pîine plată
acoperită cu brînză” în limba italiană. Un
om care se pricepe la prepararea pizzei
se numește „pizzaiolo”, iar un restaurant
care servește pizza se numește „pizzerie”
(it. pizzeria).

48
Odă sarmalei
de Păstorel Teodoreanu
Cum s-ar defini sarmaua?

Vis înaripat al verzei ce-l avu cît a durat somnul lung metamorfozic în butoiul
de murat…
Potpuriu de porc și vacă, simfonia tocăturii,
Săptămîna II
imn de lauda mîncării, înălțat în cerul gurii.
O cochetă care-și scaldă trupu-n sos și în smîntînă
și se-nfășoară în varză ca în valuri de cadînă.
O abilă diplomată ce-a-ncheiat o strînsă ligă
c-o bardacă de vin roșu și-un ceaun de mămăligă.
Oponentă din principiu și un strașnic adversar
pentru tot ce e dietă sau regim alimentar.
Un buchet de mirodenii, o frivolă parfumată
ce te-mbie cu mirosuri de slănină afumată.
Locatara principală ține-n spațiu tolerate,
perle de piper picante, boabe de orez umflate.
O prozaică-nnăscută, cum s-o prinzi în prozodie
ca de cînd e lumea, porcul n-a citit o poezie.
Un aducător de sete, de bei vinul cu ocaua.
Iată-n cîteva cuvinte, cum s-ar defini... sarmaua !!

49
Cafea vieneză. Cafeaua era servită
în cafenelele vieneze din perioada
asediului turcesc al orașului în 1685.
Dacă ajungi în orașul valsului, neapă-
rat trebuie să cauți cafeaua vieneză.
În noiembrie 2011, Cultura Cafenelei
Vieneze a fost oficial inclusă în Patri-
moniul Cultural UNESCO.
Schwarzer. Cafea neagră, foarte tare. Un „kleiner Schwarzer” este echivalentul

unui espresso, iar un „grosser Schwarzer” - echivalentul a unui espresso lung.
Brauner. Cafea cu puțin lapte sau cremă de lapte.
Goldener. Cafea cu lapte.
Mélange. Cantități egale de cafea și lapte, cu spumă pe deasupra.
Kapuziner. Cappuccino.
Kurz. Espresso scurt.
Verlängter. Cafea slabă.
Einspänner. Cafea la pahar cu puțină cremă de

Schlagobers sau Schlag.
Fiaker. Cafea cu zahăr şi cu puțin lichior de cireșe, cu topping de cremă și cu

o cireașă.
Pharisäer. Cafea cu zahăr, cu puțină cremă și cu rom.

50
Gînduri înțelepte despre mîncare
„După o cină copioasă putem ierta pe oricine.”

Oscar Wilde
„Oamenii nu pot gîndi bine, nu pot iubi bine, nu pot dormi bine, dacă
nu au mîncat bine înainte.”
Săptămîna II
Virginia Woolf
„"Cum poți conduce o țară care are 246 de varietăți de brînzeturi?”

Charles de Gaulle
„Înghețata este minunată! Păcat că nu este ilegală!”

Voltaire
„Lasă hrana să îți fie medicament și medicamentul hrană.”

Hippocrate

51
Ziua V. ÎN LUMEA POVEȘTILOR EUROPENE
Obiective:
1. Să se familiarizeze cu realități despre statele membre ale UE, prin
povești, personaje, autori europeni;
2. Să aprecieze valoarea și impactul operelor literare, ale personajelor în
civilizația europeană.
Organizatori: diriginți, profesori filologi, conducători de cercuri artistice, vo-

luntari din comunitatea locală
Tip de activitate: spectacol teatralizat/joc de rol
• Varianta 1. Spectacol public (serată școlară).
• Varianta 2. Dramatizare în cadrul orelor de limbi străi-
ne, limbă română sau ore opționale .
Grup-țintă: elevi de gimnaziu și liceu, doritorii
Timp și spațiu: Serată școlară, activitate după încheierea orelor de curs
Resurse materiale: hîrtie colorată, carioci, lipici
Scenariu
1. Selectarea (spectacol teatral, costumat) unor fragmente din poveștile
autorilor europeni: Frații Grimm, Cenușăreasa, Albă ca Zăpada; H.
C. Andersen, Mica sirenă, Rățușca cea urîtă, Degețica; Carlo Collodi,
Pinochio; Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului, Amintiri din
copilărie, Trei iezi; J. K. Rowling, Harry Potter.
2. Identificarea unor elevi interesați de a participa la un spectacol tea-
tralizat.
3. Repartizarea rolurilor (în funcție de numărul elevilor participanți și
timpul rezervat pentru desfășurarea activității). Pentru un scenariu
mai interactiv, elevi din clasele mari își pot asuma rolul autorului
fragmentului înscenat (îmbrăcat în haină de epocă, cu o ținută com-
portamentală specifică). Poate prezenta astfel viața și opera scriito-
rului. Merită să accepte provocarea unui dialog cu copiii despre per-
sonaje, acțiunile lor, lucrurile care le-au plăcut.
4. Exersarea rolurilor
5. Desfășurarea spectacolului

52
Povestea/basmul marchează copilăria. Copii fiind,
am crescut cu poveștile celebrilor povestitori euro-
peni. Prin poveștile Fraților Grimm, H. C. Ander-
sen, Ion Creangă, J. K. Rowling, învățăm de mici
că binele triumfă, că trebuie să ajuți, că oamenii de
care ai nevoie sînt alături. Autorii poveștilor sînt
apreciați drept „comori naționale” (H. C. Ander-
Săptămîna II
sen). Este recunoscută influența lor socială, morală
și politică asupra cititorilor; eroii poveștilor devin
părți componente ale culturii universale; poveștile
sînt ecranizate și devin elemente componente ale
educației copiilor. Ziua de naștere a lui H. C. Andersen, 2 aprilie, este celebra-
tă drept Ziua Internațională a Cărții pentru Copii.
„Deciziile noastre, Harry, arată cine suntem cu adevărat, mai mult decît
însușirile noastre”.
Harry Potter și Camera Secretelor, J.K. Rowling
“Dacă vrei să-mi zici cum este inima unui om, nu-mi spune ce citește, spune-
mi ce recitește.”
François Mauriac
„Acea minunată armată de semne care stăpînește lumea; ce putere minunată

au ele. Totul depinde de ordinea în care li se poruncește să stea; ele au puterea
de a da viață sau de a ucide, de înveseli sau de a întrista”.
Hans Christian Andersen vorbind despre litere
NB. La sfîrșitul manifestării (varianta I sau II) se vor trage con-

cluzii pe marginea activităților din cadrul campaniei realizate
în săptămîna II, sub formă de discuție liberă sau lucrul în grup
și prezentarea grafică a celor mai importante aspecte învățate/
trăite.

53
54
Săptămîna III
EUROPA
CETĂȚENILOR
55
Ziua I. CE ÎNSEAMNĂ A FI CETĂȚEAN EUROPEAN?
Obiective:
1. Să definească termenul „cetățenie UE”;
2. Să exemplifice influența cetățenilor asupra politicilor UE;
3. Să valorifice diverse surse de informare pentru a se documenta des-
pre Europa și procesul de integrare a Republicii Moldova în UE.
Organizatori: profesorul de ed. civică, consiliul școlar, bibliotecarul școlar

Tip de activitate: oră de educație civică și lansarea Centrului de Informare Eu-
ropeană
Timp: 45 min.
Resurse materiale: portofoliul
Scenariu
I. Ora de educație civică
IMPLICĂ-TE!
Discuție dirijată. Aceasta poate fi orientată, în funcție de nivelul de
pregătire al elevilor, spre noțiunea de cetățean, anumite drepturi și
obligații reieșind din acest statut etc.
INFORMEAZĂ-TE ȘI PROCESEAZĂ INFORMAȚIA!

Lucrul cu sursa (Tratatul de la Maastricht, vezi portofoliul)
1. Definirea termenului „cetățean UE” conform prevederilor
Tratatului de la Maastricht.
2. Identificarea drepturilor asociate statutului de cetățean UE
(dreptul la libera circulație în celelalte state membre ale UE; dreptul
de a alege și de a fi ales în Parlamentul European și în cadrul alege-
rilor locale în statul de rezidență; dreptul de a beneficia de protecție
consulară; dreptul de petiționare în fața Parlamentului European;
dreptul de a apela la Avocatul Poporului).

56
Lucru în grupuri mici cu sarcini diferite: elevii studiază sursele 2,
3, 4 (portofoliul). Exemplifică modul de realizare a drepturilor de
cetățean UE.
ACȚIONEAZĂ!
Mini-sondaj în comunitatea locală (2-3 membri): dreptul de liberă
circulație pentru cetățenii Republicii Moldova
Pentru proiectul integraționist, cetățenii europeni sînt nu numai ac-

tori ai construcției europene, ci și scop final. Integrarea europeană
are ca obiectiv construcția unui model de cetățean loial valorilor și
instituțiilor europene.
Săptămîna III
Viitorul UE este văzut construit prin implicarea activă a cetățenilor,
indiferent de vîrstă sau pătură socială.
Este oportun ca în cadrul orelor de educație civică și nu doar, tine-
rilor să li se ofere posibilitatea de a descoperi esența conceptului de
cetățenie europeană, de a analiza influența cetățenilor asupra politi-
cilor UE.
Săptămîna III. Europa cetățenilor

57
Portofoliul
Art. 8: (1) Se instituie cetățenia Uniunii. Este cetățean al Uniunii orice

persoană care are cetățenia unui stat membru.
(2) Cetățenii Uniunii se bucură de drepturile și au obligațiile prevăzute
de prezentul tratat.
Art. 8a: (1) Orice cetățean al Uniunii are dreptul de liberă circulație și de
ședere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor și condițiilor
prevăzute de prezentul tratat și de dispozițiile de aplicare a acestuia. […]
Art. 8b: (1) Orice cetățean al Uniunii, care își are reședința într-un stat
membru și care nu este resortisant al acestuia, are dreptul de a alege și
de a fi ales la alegerile locale din statul membru în care își are reședința,
în aceleași condiții ca și resortisanții acelui stat…
(2) [...] orice cetățean al Uniunii care își are reședința într-un stat mem-
bru și care nu este resortisant al acestuia are dreptul de a alege și de a fi
ales la alegerile pentru Parlamentul European în statul membru în care
își are reședința, în aceleași condiții ca resortisanții acelui stat.
Art. 8c: Orice cetățean al Uniunii beneficiază, pe teritoriul unei țări terțe
în care nu este reprezentat statul membru al cărui resortisant este, de
protecție din partea autorităților diplomatice și consulare ale oricărui
stat membru, în aceleași condiții ca și cetățenii acelui stat. [...]
Art. 8d: Orice cetățean al Uniunii are dreptul de a adresa petiții Parla-
mentului European [...]
Orice cetățean al Uniunii se poate adresa Ombudsmanului [Avocatul
Poporului – n.n.] [...]
Din Tratatul de la Maastricht, 7 februarie 1992

58
„[…] Cetățenii statelor membre ale UE au o dublă influență asupra po-
liticilor UE. Pe de o parte, la alegerile pentru parlamentele naționale,
din care emană guvernul. Acesta este apoi reprezentat în Consiliul Uni-
unii Europene. (Atunci cînd se întrunesc „conducătorii”, adică șefii de
stat sau de guvern, acest lucru are loc în cadrul „Consiliului European”.)
Pe de altă parte, cetățenii influențează politicile europene prin faptul
că aleg membrii Parlamentului European. Dar fiecare cetățean se poate
face ascultat atunci cînd consideră că i s-a făcut o nedreptate sau cînd
dorește o rezolvare la o plîngere referitoare la o situație cu relevanță eu-
ropeană. În acest sens, a fost numit un reprezentant al cetățenilor la ni-
vel european, numit și mediator european sau „ombudsman”. Acestuia
îi poate înainta plîngeri oricare cetățean al UE, acest lucru fiind posibil
inclusiv prin e-mail.”
Europa. Revistă informativa pentru tineri, UE, 2013, p. 21
„Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în 2009, a făcut posibilă
Săptămîna III
inițiativa cetățenească europeană. Un milion de oameni, reprezentînd
doar 0,2 % din populație, din cel puțin un sfert din statele membre ale
UE (șapte state), pot solicita Comisiei Europene să se examineze o ches-
tiune și să înainteze o propunere de act legislativ. Firește, condiția este ca
această chestiune să se înscrie în domeniul de competență al UE.
În plus, se pot face presiuni asupra instituțiilor UE prin organizarea de
manifestații în fața sediilor acestora. Fie că este vorba despre fermieri,
sindicate sau organizații ecologiste, toți se pot face auziți. Pentru aceas-
ta, Parlamentul European a creat o comisie pentru petiții.”
Europa. Revistă informativa pentru tineri, UE, 2013, p. 21

59
Scenariu
II. Lansarea Centrului de Informare Europeană
1. Identificarea unui spațiu ce ar putea fi atribuit pentru activitatea
Centrului de Informare Europeană (în biblioteca școlii, centru me-
todic etc.).
2. Identificarea resurselor informaționale necesare pentru activitatea
centrului: cărți, broșuri, hărți, pliante, surse electronice.
3. Colectarea/crearea unor materiale informaționale cu trimitere la
realitățile din comunitatea locală și parcursul european: experiențe
inedite, sondaje, interviuri etc.
4. Desemnarea unui grup organizatoric responsabil de activitatea cen-
trului (preferabil elevi, cu un profesor tutore).
5. Elaborarea scenariului pentru evenimentul de lansare a activității
centrului.
6. Afișarea informației despre activitatea centrului în locuri vizibile
pentru tinerii din școală și din comunitate.

60
În paralel cu vectorul european, la noi este promovat încă un model
integraționist, ai cărui susținători își doresc să aducă Moldova in Uni-
unea Vamală - proiect inspirat de Rusia și, pînă nu demult, susținut de
Belarus și Kazahstan, dar și de cîteva partide politice locale. Este foarte
important ca fiecare cetățean să își aleagă, într-o manieră liberă și inde-
pendentă, modelul preferat de dezvoltare a țării. Dar și mai important
este să o poată face în baza unor fapte reale, fiind informat și nu mani-
pulat.”
Obiectiv European, 2014
Școala ta oferă o asemenea oportunitate tinerilor?
Asigură-le șansa de a cunoaște mai mult despre Europa prin crearea în

școală a unui Centru de Informare Europeană.
Săptămîna III
Vezi: La Taraclia a fost lansat Centrul de Informare
Europeană, în Obiectiv European, 2014 (nr. 3, p. 7).
http://www.mfa.gov.md

61
Ziua II. ACORDUL DE ASOCIERE ȘI DE-MITIZAREA
STEREOTIPURILOR
Obiective:
1. Să identifice oportunitățile oferite Republicii Moldova în baza Acor-
dului de asociere cu UE;
2. Să exprime opinii argumentate cu privire la procesul de aderare a
Republicii Moldova la UE.
Organizatori: consiliul școlar, reprezentanții administrației școlare, profesorul

de educație civică
Tip de activitate: seminar non-formal
Timp: 45 min.
Resurse materiale: coli de hîrtie A1, fișe adezive, urnă pentru vot
Scenariu
IMPLICĂ-TE!
• Treci în revistă tot ce știi despre Acordul de Asociere (brainstor-
ming).
INFORMEAZĂ-TE!
• Citește atent informația de mai jos.
Ce înseamnă Acordul de Asociere UE - Republica Moldova?
Guvernul Republicii Moldova consideră că este în interesul
național al țării noastre de a consolida relațiile cu Uniunea Euro-
peană. Într-un final, ne dorim ca țara noastră să devină membră
a UE. Totuși, aceasta este o aspirație pe termen lung, de la început
va trebui să construim Europa acasă, să creăm standarde europe-
ne de democrație și prosperitate pentru toți cetățenii noștri.
Relațiile de apropiere de UE ne oferă cel mai bun plan pentru a

pune în practică aceste aspirații. Acesta este motivul pentru care
Guvernul și UE au negociat ceea ce este cunoscut ca Acord de
Asociere. Acest document va aprofunda și va încorpora relațiile
dintre țara noastră și UE și va ajuta la transformarea continuă a

62
Republicii Moldova într-o țară europeană modernă.
Ce este un Acord de Asociere?

Un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană (pe scurt, Acordul
de Asociere sau AA) este un tratat internațional între Uniunea
Europeană (UE) și o țară din afara UE, în cazul nostru - Repu-
blica Moldova. Acordul de Asociere UE – Republica Moldova va
crea un cadru de cooperare în domenii precum comerțul, poli-
tica de securitate și cultură. Totuși, aceasta este mai mult decît o
simplă cooperare. Acordul de Asociere va permite de a construi
o integrare mai profundă atît din punct de vedere politic, cît și
economic dintre țara noastră și UE.
Ce înseamnă acest lucru în practică?

Uniunea Europeană se bazează pe respectarea democrației și a
statului de drept, cu valorile și standardele legale care dau undă
Săptămîna III
verde pentru țările în curs de dezvoltare, cum ar fi țara noastră.
Acordul de Asociere va permite racordarea sistemelor politic și
economic ale Republicii Moldova în conformitate cu valorile eu-
ropene și standardele și reglementările Uniunii Europene.
AA include, de asemenea, un Acord de Liber Schimb Aprofundat

și Cuprinzător, ceea ce va reduce barierele în calea comerțului
între UE și Republica Moldova, contribuind astfel la creșterea
economiei noastre.
Ce va însemna acest Acord pentru mine?

În primul rînd, economia noastră va beneficia de o economie
dezvoltată cu cea mai mare piață de desfacere precum cea a UE.
AA va contribui la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor noștri

în mai multe alte feluri. Consumatorii vor beneficia, de exem-
plu, de produse mai calitative și mai sigure, care vor corespunde

63
cerințelor tehnice și standardelor UE. Întreprinderile mici și mij-
locii vor beneficia pe deplin de drepturile concurențiale care strict
funcționează în spațiul UE. Tot noi, cetățenii Republicii Moldova,
vom beneficia de îmbunătățirea cadrului legal în domeniul me-
diului, sănătății, securității și a sistemului nostru judiciar, care vor
corespunde legislației europene.
http://gov.md
PROCESEAZĂ INFORMAȚIA!
• În baza informației citite, înscrie-te la discuție prin afișarea opiniei
ca eurosceptic/optimist, pe panou (conform modelului de mai jos).
Elevii notează opinia referitoare de întrebarea eurobarometru-
lui (Poate fi semnarea Acordului de Asociere un avantaj pentru
Republica Moldova?) pe o fișă adezivă și o plasează la unul din
compartimentele panoului (eurosceptici sau eurooptimiști).

• Citește opiniile exprimate de către colegi și selectează una în
opoziție cu a ta.
În cadrul seminarului pot discuta pentru a vedea ce argumente
pot oferi fiecare în sprijinul opiniei date. (Eventual, în pauze, se
pot propune și anumite discuții facilitate de un moderator. Ex.:
discuții la manej.).
ACȚIONEAZĂ!
• La finele seminarului, participă la sondaj, selectînd Da sau Nu ca
răspuns la întrebarea propusă.
Totalurile vor fi anunțate public, ca bilanț al campaniei.

64
EUROBAROMETRU
Poate fi aderarea Republicii
I I
TIC Moldova la UE un avantaj IȘT
CEP într-o lume globalizată? TIM
OS OP
EUR UR
O
E
OPINIA TA CONTEAZĂ!
Statutul de membru al Uniunii Europene reprezintă un avantaj într-o lume

globalizată, au spus 70% dintre tinerii care au participat la un sondaj făcut de
Săptămîna III
Parlamentul European (2014). 44% dintre aceștia cred că participarea la vot
pentru alegerile europene este cel mai bun mod de participare la viața publică
în UE.
http://europa.eu/

65
Ziua III. EUROCLUB „IDEI DESPRE/PENTRU O
EUROPĂ A MEA”
Obiective:
1. Să exerseze un nou cadru de discuție pe tematici europene;
2. Să discute despre avantajele/ dezavantajele integrării europene.
Organizatori: directorul adjunct pentru educație

Tip de activitate: ședință a Euroclubului „Idei despre/pentru o Europă a mea”
Grup-țintă: elevi de gimnaziu și liceu.
Timp: 30-60 min., în funcție de numărul de participanți
Resurse materiale: fișa „Bonuri pentru tehnica Intervenții regulate”; cronome-
tru/clepsidră; ecusoane pentru membrii grupului de discuție (opțional)
Sugestii pentru organizarea activității:

1. Identificarea moderatorului clubului.
2. Stabilirea orei, a locului, a temei de discuție.
3. Determinarea duratei discuției. În funcție de interesul participanților,
moderatorul decide timpul rezervat pentru fiecare participant la
discuție: 1 sau 2 min.
4. Identificarea persoanelor-resursă pentru grupul de discuție (elevi,
profesori, membri ai comunității). Anunțarea/selectarea temei. Fa-
miliarizarea cu regulile de discuție.
5. N.B.: În cazul selectării unei tematici cu o problematică controversa-
tă (sau prea voluminoasă), pot fi formate două grupuri de discuție,
fiecare abordînd un anumit punct de vedere (un anumit aspect).
6. Anunțarea publicului larg despre activitate (aviz).
7. Identificarea și instruirea persoanei responsabile de cronometrarea
timpului discuției.
8. Amenajarea sălii.
9. Desfășurarea ședinței clubului (vezi Portofoliul).
„…Nu o dată ne-am prins la gîndul că în Moldova miturile despre

Uniunea Europeană sînt aidoma balaurului din poveste - tai un cap
și cresc altele două la loc. Noi însă nu ne dăm bătuți, iar convingerea
că ne facem bine treaba ne este întărită de cititorii noștri, care ne

66
scriu despre îngrijorările ce-i frămîntă și ne roagă să le risipim teme-
rile. […] Balaurul este puternic și fioros doar atîta timp cît îl hrănești
cu frică.”
Echipa editorială a revistei Obiectiv European, 1914, nr. 3, p. 8
O ocazie de a discuta diferite tematici europene, inclusiv avantajele

și provocările parcursului european al Republicii Moldova, poate fi
euroclubul.
N.B. Sursă utilă pentru selectarea tematicilor pentru ședințele

euroclubului sau documentarea participanților la dezbatere poa-
te fi revista „Obiectiv European”, 2014, nr. 1-4
Săptămîna III

67
Portofoliu
Organizarea discuției conform tehnicii Intervenții regulate
Etape:
• organizarea discuției: anunțarea regulilor de desfășurarea a discuției
și a temei abordate, prezentarea participanților și distribuirea „bo-
nurilor”;
• pregătirea intervențiilor: pot fi rezervate 3-4 min. pentru reflecție
asupra temei în vederea demarării discuției;
• desfășurarea propriu-zisă a discuției;
• sinteza discuției.
Participanți:
• moderatorul discuției;
• persoana responsabilă de cronometrarea timpului;
• grupul de discuție (7-9 persoane);
• participanți-observatori.
Desfășurarea activității:
1. Moderatorul organizează grupul de discuție:
• anunță sau, în cazul unui număr mai mare de doritori, formează,
prin tragere la sorți, grupul de discuție;
• distribuie pentru fiecare participant bonuri pentru timpul de
intervenție: un bon cu credit de timp de 1 min. pentru intervenție în
cadrul discuției (sau 2 bonuri, în cazul unei discuții mai consistente)
și unul de 0,5 min.;
• prezintă persoana responsabilă de cronometrarea duratei
intervențiilor.

68
2. Moderatorul explică regulile desfășurării discuției:
• nu există un facilitator al analizei purtate de grup;
• fiecare participant răspunde de propriul credit și-l utilizează cînd
vrea;
• jumătățile de bon pot fi utilizate pentru a prelungi intervenția unui
participant sau ele pot fi cumulate pentru a asigura o discuție liberă
a întregului grup;
• intervenția în cadrul discuției sau cedarea de bon se face prin ridica-
rea bonului respectiv;
• membrul grupului încetează să vorbească la semnalul destul al res-
ponsabilului de timp;
• participanții observatori pot nota cele mai relevante argumente.
3. Moderatorul anunță tema discuției pentru participanții observatori.

4. Desfășurarea discuției propriu-zise. Durata activității este egală cu cre-
ditul de timp acordat prin bonurile de intervenție.
Săptămîna III
5. Sinteza discuției. Modul de organizare este la decizia moderatorului.
• Varianta 1: Moderatorul trece în revistă principalele teze/idei/argu-
mente formulate în cadrul discuției.
• Varianta 2: Moderatorul solicită 2-3 aprecieri despre calitatea
discuției (documentare, diversitate de idei, calitatea exprimării, spi-
rit de echipă etc.) din partea participanților-observatori. În acest caz,
moderatorul va face atent publicul că nu sînt permise evaluarea opi-
niilor exprimate și atacul la persoană.

69
Ziua IV. OPORTUNITĂȚI PENTRU TINERI ÎN
PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANĂ
Obiective:
1. Să discute despre avantajele/dezavantajele integrării europene din
perspectiva oportunităților oferite tinerilor;
2. Să identifice exemple concrete cum tinerii din Republica Moldova
valorifică oportunitățile oferite de procesele integraționiste.
Organizatori: diriginții de clasă

Tip de activitate: oră de dirigenție
Timp: 45 min.
Resurse materiale: text pentru SINELG multiplicat (vezi portofoliul)
Scenariu:
IMPLICĂ-TE!
Discuție dirijată: Cine sînt tinerii? Care ar fi rolul tinerilor în cadrul
unui stat? Sînt necesare anumite programe de stat de susținere a tine-
rilor în intenția lor de realizare profesională, inserție socială?
INFORMEAZĂ-TE ȘI PROCESEAZĂ TEXTUL!

Poate fi aplicată Tehnica SINELG pentru textul propus la portofoliu.

Graficul „T” sau linia valorică
Cît de relevante ar fi pentru tine oportunitățile prezentate în text?
ACȚIONEAZĂ!
Temă de activitate: Identifică în comunitate locală (sau în mass-me-
dia) exemple de valorificare de către tineri a oportunităților oferite
de UE.

70
„Pe Cristina Țaranovici din Chișinău am cunoscut-o în timpul unei
vizite de studiu la Riga. Este o europeană tipică, ce nu se deosebește
deloc de tinerii care studiază Economia și Businessul la Stockholm
School of Economics din capitala Letoniei. Acum doi ani, Cristina
nici nu bănuia că va merge intr-o țară baltică pentru a învăța cum se
administrează o afacere. Știa doar că-și dorește ca, după absolvirea
Liceului Teoretic ,,Mihail Berezovschi”, să facă facultatea undeva în
Europa. Însă nu identificase nici țara, nici instituția de învățămînt
favorită…”
Lilia Zaharia, Studii europene pentru o Moldovă europeană,

în Obiectiv European, 2014, nr. 2, p. 1, 6
Săptămîna III

71
Portofoliu
Ce oportunități oferă tinerilor integrarea în Uniunea Europeană?
Tinerii sînt segmentul cel mai dinamic din societatea R. Moldova, vorbesc
limbi străine și se regăsesc mult mai organic în spațiul valoric european.
Efectele integrării pentru ei se vor face simțite atît la această etapă înainte
de aderare, în cadrul procesului de pregătire, cît și după ce vom deveni
membru al Uniunii Europene.
Intrarea în UE oferă tinerilor multiple posibilități de a participa la

desfășurarea unor proiecte de cooperare europeana ce vizează mobilitatea,
multiculturalismul, multilingvismul, diversitatea, de a face parte din rețele
transnaționale tematice.
Ca cetățeni ai UE, tinerii vor avea posibilitate de a studia în străinătate, de

a se bucura de avantajele libertății de circulație a persoanelor și de a parti-
cipa la procesul decizional ca cetățeni europeni.
Dintre aceste efecte, putem menționa facilitarea studiilor în străinătate,

prin introducerea principiului echivalării diplomei în funcție de curricula
de pregătire. Excepție face programul ERASMUS, în cadrul căruia perioa-
da de studii urmată de studenți în UE este automat recunoscută de către
universitatea din țara de origine, prin intermediul sistemului european de
transfer de credite.
Chiar dacă aleg să-și facă studiile în țară, calitatea acestora tot va fi vizată
de politica UE de creare a unui spațiu european al educației prin dezvolta-
rea nu doar a mobilității studenților, ci și a cadrelor didactice și prin încu-
rajarea schimburilor între actorii europeni din acest domeniu.
Totodată, tinerii vor beneficia de posibilitatea exercitării unei profesii într-

unul dintre statele membre. O persoana care este calificata să practice o

72
profesie în țara sa, va putea, de asemenea, să practice acea profesie și în
alt stat membru al UE, în aceleași condiții cu cetățenii statului respectiv.
De aceea, va urma o procedura de recunoaștere a calificării. Dacă ceea
ce studiază nu este identic cu ceea ce prevede legislația comunitară pen-
tru anumite profesii specifice, persoana respectivă fie susține teste de
aptitudini, fie dă examene de diferență.
De asemenea, tinerii vor avea în mod automat drept de rezidență în alt

stat membru al UE. Ei vor beneficia de același tratament ca cetățenii
acelui stat membru al UE în care se deplasează, în ceea ce privește siste-
mul de asigurări sociale și de sănătate.
Accesul pe piața europeană va reprezenta pentru tineri accesul la o piață

a muncii mult mai vastă, unde șansele de a găsi un loc de muncă vor
creşte, ca și numărul de profesii în general, întrucît vor apărea noi tipuri
de meserii.
Săptămîna III
În căutarea unui loc de muncă, un ajutor substanțial va fi oferit de
rețeaua de cooperare europeană EURES, care oferă informații despre
oportunitățile de angajare și despre condițiile de muncă din UE.

73
Programul „Erasmus”.
„Acest program le oferă studenților sprijinul financiar și organizatoric necesar

petrecerii unei perioade de studiu în străinătate, la o universitate europeană
parteneră. Există un sistem european de puncte care garantează că rezultatele
obținute în străinătate vor fi recunoscute acasă. Astfel, din acest punct de vede-
re, semestrele petrecute în străinătate nu se „pierd”. ”
Europa. Revistă informativă pentru tineri, UE, 2013, p. 8
Programul „Leonardo da Vinci”
Un program UE special pentru stagiari,

„care promovează formarea dincolo de
granițele europene, oferind bani și spri-
jin organizatoric în acest sens. Aproxi-
mativ 75 000 de tineri cetățeni ai UE be-
neficiază de avantajele acestui program
in fiecare an pentru a-și finaliza o parte a
formării profesionale în altă țară. Programul colaborează cu firme și instituții.
Astfel, sînt promovate proiecte pentru care tinerii (stagiari, tineri angajați, dar
și tineri șomeri) își pot depune candidatura.”
Europa. Revistă informativă pentru tineri, UE, 2013, p. 8

74
Ziua V. PROGRAME EUROPENE PENTRU TINERI.
BILANȚURI CAMPANIE
Obiective:
1. Să discute despre șansele oferite tinerilor în procesul de integrare
europeană a țării noastre;
2. Să se familiarizeze cu programele europene și cu oportunitățile ofe-
rite de acestea.
Organizatori: consiliul școlar, profesorul de ed. civică

Tip de activitate: masă rotundă. Eveniment de încheiere
Timp: 60 min. – masa rotundă, 30 min. – careul festiv de încheiere
Resurse materiale: text pentru informare multiplicat (vezi portofoliul)
Scenariu:
IMPLICĂ-TE!
Gîndește-Perechi-Prezintă. Discută cu colegul/colega de bancă des-
Săptămîna III
pre șansele pe care crezi că le au tinerii în procesul de integrare euro-
peană a țării noastre. Aduceți cîteva exemple concrete. Notați succint
în caiet aceste oportunități, apoi treceți-le în posterul comun al clasei
și împărtășiți-le colegilor.
INFORMEAZĂ-TE ȘI PROCESEAZĂ INFORMAȚIA

Citește articolele de mai jos și completează cu enunțuri rezumative
tabelul de mai jos:
Am știut Am aflat M-a impresionat

75
Programe europene pentru tineri:
ERASMUS+
Comisia Europeană a anunțat pentru luna martie anul curent primul

apel pentru aplicațiile din noul Program Erasmus+. În cadrul acestuia,
Republica Moldova și celelalte țări ale Parteneriatului Estic vor fi eligi-
bile pentru Programul Jean Monnet și cel de Masterate Comune, comu-
nică MOLDPRES.
Potrivit Ministerului Educației, Programul Jean Monnet va permite

instituțiilor de învățămînt superior din Republica Moldova să benefici-
eze de proiecte specializate în studii europene pentru promovarea siste-
mului de predare și cercetare.
Prin Proiecte de Masterate Comune, universitățile din Republica Mol-

dova vor deveni parte a unor consorții ale instituțiilor de învățămînt
superior din Europa, care vor oferi Masterate Comune. Acest fapt va
spori vizibil calitatea formării profesionale, capacitățile instituționale și
umane ale universităților din Moldova.
La finele anului curent, Republica Moldova va fi eligibilă și pentru alte

acțiuni ale Programului Erasmus+. Noul Program Erasmus + este pre-
văzut pentru anii 2014-2020 și va avea un buget total de 14,7 bilioane
de euro. Obiectivul acestuia este sporirea competențelor și angajarea în
cîmpul muncii prin modernizarea educației, a formării și a activităților
de tineret.
Programul este finanțat de Uniunea Europeană și va oferi o serie de

oportunități studenților, cercetătorilor, cadrelor didactice și instituțiilor
de învățămînt din întreaga lume. În fazele anterioare ale programelor
UE, Republica Moldova a beneficiat de mai multe proiecte.

76
SERVICIUL EUROPEAN DE VOLUNTARIAT
Dacă ești interesat de proiecte în Serviciul European de Voluntariat (a

fi voluntar în altă țară într-un anumit proiect al unei organizații; chel-
tuielile legate de transport/cazare/alimentare sînt asigurate de către
program), contactează organizațiile active din Moldova în domeniul
programului Serviciul European de Voluntariat (European Voluntary
Service)
Mai jos puteți găsi o listă de organizații care sînt acreditate în acest mo-
ment pentru a asista potențiali voluntari în aplicațiile pentru program.
• AVI Moldova – Association of International Volunteering from
Moldova: avi@avimd.org,
+373 22927724, persoana de contact: Cătălina Adam;
• MilleniuM Training and Development Institute:
info@millenium.md,
Săptămîna III
+373 69110076, persoana de contact: Vitalie Cîrhană;
• Miras-Moldova: miras.moldova@gmail.com,
+373 68916260, persoana de contact: Andrei Vedutenco;
• ADVIT Europa fără frontiere: advit_team@yahoo.com,
+373 22890342, persoana de contact: Tatiana Saharova;
• AIESEC Moldova: aiesec.moldova.ong@gmail.com,
+373 22205971, persoana de contact: Valeriu Covalenco.
Detalii despre SEV: http://www.tinact.ro

77
Eveniment de bilanț: CAREU FESTIV
Participanți: toți elevii din școală

Scenariu:
• Se intonează imnul Europei.
• Coordonatorul programului în școală prezintă succint esența, obiec-
tivele și rezultatele săptămînilor UE în școală.
• Se oferă diplome pentru cei mai activi elevi și clase/profesori în ca-
drul Programului.
• Discursuri de 5-7 minute ale invitaților care au călătorit în Europa,
muncesc, au copii acolo, ca să prezinte diferențele pe care le-au sesi-
zat, prin ce apreciază UE etc.
• Discursuri ale reprezentanților APL.
• Se propune vizionarea unor clipuri, secvențe video despre cultura și
civilizația europeană, turismul în Europa etc.
• Invitație la discotecă cu muzică și dans european.

78
BIBLIOGRAFIE
1. Ferreol , G., Dicționarul UE, Iași: Editura Polirom, 2001. Goraș-Postică

V.(coord.), Eșanu R., Grosu V. ș.a. Integrare europeană pentru tine.
Curs opțional pentru liceu. Practicum pentru elevi. Chișinău: Centrul
Educațional PRO DIDACTICA, 2009.
2. Goraș-Postică V.(coord.), Eșanu R., Sclifos L. ș.a. Integrare europea-
nă pentru tine. Ghid metodologic pentru profesori. Chișinău: Centrul
Educațional PRO DIDACTICA, 2009.
3. Cucoș C., Educația. Iubire, edificare, desăvîrșire, Iași: Editura Polirom,
2008.
4. Europa. Revistă informative pentru tineri, UE, 2013, p.21.
5. Revista „Obiectiv European”, 2014, nr.1-4.
SURSE INTERNET
Săptămîna III
http://europa.eu/
http://ec.europa.eu
http://www.europa.eu
http://www.hotnews.ro
http://italianainteractiv.com
http://ro.waialo.com
http://cpescmdlib.blogspot.com
http://edl.ecml.at
http://www.culinar.ro
http://www.petitchef.ro
http://www.eat-europe.com
http://www.recipesource.com
http://www.ivu.org
http://gov.md
http://www.tinact.ro

79
80

PA00KFDR

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PA00KFDR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul pentru pedagogi și

lucrători de tineret pentru

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului

EȘANU RODICA, LT „Columna”, Chișinău

Săptămîna I - Valorile europene, 7

Săptămîna II - Spațiul comunitar european, 35

Săptămîna III - Europa cetățenilor, 65

Consiliul Național al Tineretului din Moldova, în parteneriat cu Ministerul

Prezentul Ghid reprezintă un suport informațional și metodologic pentru lucrători de

Săptămîna 1, „Valori europene” prezintă în mod interactiv copiilor și tinerilor spațiul

Săptămîna 2, „Spațiul comunitar european” cuprinde o călătorie imaginară prin state-

Săptămîna 3, „Europa cetățenilor” oferă posibilitate tinerilor să analizeze beneficiile

Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) este structura asociativă

Luni Marți Miercuri Joi Vineri

Familiarizarea cu Familiarizarea cu Familiarizarea cu Consolidarea Cunoașterea, fami-

Ghidul pentru pedagogi și lucrători de tineret pentru promovarea UE în școli

Luni Marți Miercuri Joi Vineri

Profesori de Profesori de limbi Profesori de istorie, Administrația școlii, Diriginți, profesori

Luni Marți Miercuri Joi Vineri

45 min. 45 min. Î30-60 min., în 45 min. 60 min. – masa

Ghidul pentru pedagogi și lucrători de tineret pentru promovarea UE în școli

Organizatori: administrația școlii, profesor de muzică, elevi de gimnaziu și

Ghidul pentru pedagogi și lucrători de tineret pentru promovarea UE în școli

Slavă ție, stea curată,

II. Discursuri introductive succinte în baza informației de mai jos*

Melodia care simbolizează Uniunea Europeană este un extras din Simfonia a

Imnul simbolizează nu numai Uniunea Europeană, ci Europa în sens mai larg.

Construcția europeană este unul dintre

Simboluri ale identității europene

Drapelul european este nu numai simbolul Uni-

Ghidul pentru pedagogi și lucrători de tineret pentru promovarea UE în școli

Tratatul de la Maastrisht (1992) introduce noțiunea de

În 1985 a fost stabilită ziua de 9 mai drept Ziua

N.B. Directorul adjunct pentru educație va prezenta succint programul

Săptămîna I. Valori europene

Organizatori: profesori de istorie, educație civică, diriginți

1. Semnificațiile noțiunii „Europa”

b. Sensul geografic, religios și politic

Ghidul pentru pedagogi și lucrători de tineret pentru promovarea UE în școli

Primii care au transformat Europa dintr-o denumire geografică într-o

Perioada de la Revoluția franceză pînă la începutul Primului Război

Intervalul dintre începutul Primului Război Mondial și sfîrșitul celui

Săptămîna I. Valori europene

Printre trăsăturile cele mai proeminente ale acestei suprafețe de pămînt

3. Spațiul uman și cultural

Ghidul pentru pedagogi și lucrători de tineret pentru promovarea UE în școli

COMUNICĂ, DECIDE ȘI EXPRIMĂ-ȚI ATITUDINEA!

Săptămîna I. Valori europene

Organizatori: administrația școlii, bibliotecar, profesori de limbi străine, lice-

Ghidul pentru pedagogi și lucrători de tineret pentru promovarea UE în școli

„Europa are nevoie de povești și de povestitori și există o cerere nemărginită

Săptămîna I. Valori europene

Premiul pentru 2010 a fost primit de Răzvan

Ioana Pârvulescu este una dintre cîștigătoarele

„Viața începe vineri” este o călătorie unică și ferme-

Ghidul pentru pedagogi și lucrători de tineret pentru promovarea UE în școli

„Literatura este arta de a descoperi lucrurile extraordinare despre

„O carte trebuie să fie ca un topor de gheață care să spargă mările

„Cărțile sînt albinele care poartă polenul însuflețit de la o minte la alta.”

Săptămîna I. Valori europene

Organizatori: profesor de istorie, educație civică, director adjunct, cadre di-

Sugestii pentru organizarea activității și scenariu:

Ghidul pentru pedagogi și lucrători de tineret pentru promovarea UE în școli

AVIZ PENTRU ELEVI