„Copiii au o mie de feluri în care se pot juca, gândi sau vorbi...

O mie de feluri de a asculta, de a se minuna, de a iubi, de a se

bucura,
de a cânta şi de a înţelege... O mie de lumi de descoperit, o mie de
lumi
de inventat, o mie de lumi de visat...”
(Loris Malaguzzi)

Atenţie!

Acest pachet educaţional ilustrează parţial citatul de mai sus. Există o infinitate de
posibilităţi de a utiliza temele propuse. Imaginile, textele şi ideile sunt doar elemente
care pot fi combinate în fel şi chip. Educaţia devine astfel un caleidoscop uriaş care
creează în permanenţă situaţii de învăţare inedite.

Este o invitaţie spre creativitate pedagogică prin intermediul căreia noi, dascălii, să
putem construi un pod multicolor către lumea copilăriei de dincolo de fereastra şcolii.

Acesta este doar un început care sperăm însă să vă convingă de faptul că înăuntrul
fiecărei picături pot exista nestemate didactice şi mai ales că în fiinţa fiecărui copil şi a
fiecărui dascăl există o mie...

Investitori Majori în iniţiativa naţională

Copyright © 2007 Asociatia Ovidiu Rom

Autori: Maria Gheorghiu & Daniela Stoicescu
Materialele nu pot fi reproduse integral sau partial fara acordul autorilor.
Dragi dascăli (şi picături de ploaie),

Acest ghid s-a născut din dragoste pentru copii şi nu numai...

Fiecare picătură e „o bună practică”, rezultat al experienţei
noastre de zeci de ani în slujba „celor mici”.

Dorim să vă facem părtaşi la filozofia noastră educaţională şi la

bucuria pe care am strâns-o în suflet în Atelierele de Vară, când am încercat să-i
cunoaştem mai bine pe copii şi să le aratăm frumuseţile acestei lumi.

Dedicăm paginile ce urmează tuturor cadrelor didactice care predau ceea ce sunt şi
în special lui Mircea Sântimbreanu, care „a predat la catedră şi s-a predat ei timp
de 21 de ani”.

De ce Mircea Sântimbreanu?
Îl admirăm pentru că atenţia lui s-a îndreptat întotdeauna către elevii care au
întâmpinat probleme de tot felul. Referindu-se la acest aspect, scriitorul spunea:
„Pe Marea Copilăriei sunt şi vor fi totdeauna drame – dramele cristalizării şi
recunoaşterii identităţii, dramele emancipării, naufragii chiar; un S.O.S continuu
bate în fiecare inimă de copil care se află în căutarea farului şi ar fi greşit să
credem că ne aflăm pe pământul tare al certitudinilor şi sub arcurile de triumf ale
surâsului.”

Ne scoatem pălăria în faţa voastră, a celor ce îmbrăţişaţi această profesie cu

adevărat...
... vouă, care aveţi un imens soare în piept şi-l împărţiţi zi de zi cu ceilalţi,
... vouă, care recunoaşteţi puterea picăturilor de ploaie,
... vouă, care supuneţi timpul, prin intensitatea folosirii lui,
... vouă, care ştiţi ce vreţi şi apoi vreţi ce ştiţi
şi care, mai presus de orice, nu uitaţi că sunteţi până la ultima suflare copii şi jucaţi,
măcar în zilele de vară, ŞOTRON.

Maria Gheorghiu şi Daniela Stoicescu

 “There are two lasting gifts we give to our children…
One is Roots, the other is Wings.”

Există două daruri nemuritoare pe care le oferim copiilor noştri…

Rădăcini şi apoi Aripi.
Hodding Carter

De ce ateliere de vară?
pentru că uneori marea şi muntele sunt prea departe…
pentru că zilele de vară sunt lungi şi sălile de clasă duc
dorul copiilor
pentru că poţi traversa lunile de vară cu o pereche de
papuci, două maieuri, două rochiţe / doi pantaloni şi multă
dragoste de viaţă

Obiective Şotron prin care formăm competenţe interdisciplinare:

O1 Cunoaşterea de sine şi a elementelor univErsUlui

apropiat şi îndepărtat
 O2 Dezvoltarea capacităţii de comunicare
A. Filosofia educaţională

Fiecare Copil în Şcoală este o iniţiativă naţională pentru a asigura o educaţie de calitate pentru
toţi copiii, indiferent de etnie, statut social, sex, orientare religioasă etc.

Şotron este un pachet de servicii care cuprinde ateliere pentru copii, dascăli, părinţi şi
reprezentanţi ai comunităţii. Modulul educaţional îi familiarizează pe copii cu elementele
mediului apropiat - familia, comunitatea, localitatea - precum şi cu elemente ale
mediului îndepărtat - ţări, continente, planete şi stele din galaxia noastră.

Filosofia educaţională Fiecare Copil în Şcoală se centrează pe dezvoltarea psihică, emoţională şi

socială a copiilor, la nivelul potenţialului maxim.

Specialiştii din domeniul educaţiei au ajuns la aceeaşi concluzie cu Comisia Internaţională pentru
Educaţie în secolul XXI (comisie care a funcţionat sub egida ONU, coordonator Jacques Delors),
anume că noul tip de educaţie în secolul I al mileniului III se bazează pe patru competenţe
fundamentale (numite piloni ai educaţiei)1:
 A învăţa să cunoşti
 A învăţa să faci
 A învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi
 A învăţa să fii

Dacă şcolii îi revine rolul fundamental în formarea acestor competenţe, noi, ca ONG, nu dorim
altceva decât să ne asigurăm că fiecare copil are şanse reale să înveţe cum să înveţe, să facă, să
trăiasă împreună cu ceilalţi, să fie fericiţi.

1
O.Păcurari, A.Trâncă, L.Sarivan, Strategii didactice inovative
 B. Module educaţionale Fiecare Copil în Şcoală:
modulul Şotron, modulul Caleidoscop, modulul Mozaic
B.1. Modulul Şotron
Modul creat pentru preşcolarii care nu au competenţele necesare absolvirii cu succes a
clasei I. Prin acest modul copiii sunt pregătiţi cu ajutorul metodelor moderne şi atractive
(jocuri, activităţi integrate etc.) pentru a se adapta gradual rigorilor sistemului educaţional
românesc.

Grup ţintă: copii cu vârste cuprinse între 3-9 ani

Obiectiv: pregătire pentru succes şcolar în clasa I

Formă de învăţământ: învăţământ preşcolar/primar

Fundamentare:
Focalizarea pe educaţia timpurie şi preşcolară este importantă deoarece aceasta este perioada în care
copiii se dezvoltă rapid şi în care au loc cele mai semnificative schimbări din punct de vedere intelectual,
emoţional şi social.
Dacă procesul de dezvoltare este neglijat în acest stadiu, este mult mai dificil şi mai costisitor să
compensezi mai târziu.
Calitatea îngrijirii şi a protecţiei în această perioadă sunt cheile care înlătură întârzierea în creştere şi
dezvoltare, proasta alimentaţie, traumele fizice şi psihice, bolile şi chiar moartea. Acum se pun bazele
stimei de sine şi se formează competenţe atât de necesare pentru şcoală.
Investiţia în copii cât mai de timpuriu conduce, pe termen lung, la dezvoltare socială. 2
În prezent, nu există în România o politică coerentă privind dezvoltarea timpurie a copilului şi, din
păcate, ONG-urile nu pot acoperi toate nevoile printr-o abordare convergentă care să includă educaţia,
sănătatea, nutriţia şi protecţia socială.

Metodologie
În acest modul sunt cuprinşi:
a) copii identificaţi în anii anteriori începerii clasei I; aceştia sunt sprijiniţi să frecventeze grădiniţa prin
bursele preşcolare (sprijin financiar care acoperă costul prânzului în grădiniţele cu program
prelungit sau săptămânal) –grădiniţa cu program normal, cu program săptămânal, cu program
prelungit sau grădiniţă socială OvR
b) copii identificaţi în cadrul vizitelor în comunitate în perioada ianuarie- aprilie a fiecărui an, care
urmează să înceapă clasa I în anul şcolar respectiv şi nu au frecventat grădiniţa; ei sunt pregătiţi în
cadrul Atelierelor de Vară Şotron pentru a lua un start bun în clasa I

Grupul Şotron beneficiază de:

- Ateliere de Vară
- pregătire şcolară suplimentară în timpul anului şcolar în clase Fiecare Copil în Şcoală
- burse
- consiliere psihologică
- cluburi OvR
- ateliere cu părinţii
- suplimente nutritive

Notă exemplu: Şotron 2007 sunt toţi copiii care încep clasa I în septembrie 2007
2
Strategia privind educaţia timpurie

2
 C. Atelierele de Vară Şotron

C.1. Etape ale Atelierelor de Vară:

• ianuarie- aprilie - identificare parteneri şi copii care vor participa la ateliere

• mai- iunie - ateliere pregătitoare cu dascălii, comunitatea, copiii şi familiile lor

• iulie- septembrie – ateliere copii

• septembrie - diseminare bune practici

• Ateliere grupuri locale: 2 sesiuni (aceste grupuri sunt formate din reprezentanţi ai
administraţiei publice locale şi lideri informali; ele au ca scop informarea şi mobilizarea
comunităţii pentru a participa la activităţile din cadrul atelierelor).

• Ateliere dascăli : 4 sesiuni (2 de pregătire înainte de activităţile cu copiii, 1 de feed- back

interimar şi 1 de evaluare în septembrie -Conferinţă de bune practici).

• Ateliere părinţi: 4-6 sesiuni (de pregătire -individuale şi/sau de grup, săptămânale); aceste
sesiuni se continuă lunar în timpul anului şcolar.

• Ateliere copii: 1-5 zile pregătitoare, 10-20 de zile pe structura poveştii “Un Şotron şi 10 picături”.

C.2. Atelier de Vară Şotron 2007

• Durata minimă: 10 zile

Durata optimă: 20 zile - sesiuni de 2 săptămâni la începutul şi sfârşitul verii

• Scop: pregătire copii, părinţi, dascăli, comunitate, pentru integrarea şcolară optimă a bobocilor

Pentru copii, Şotron este o călătorie în care se cunosc pe ei înşişi, comunitatea în care trăiesc precum
şi lumea largă. Este o perioadă de acomodare cu mediul structurat de învăţare din şcoală.

În cadrul atelierului se asigură un set de cărţi-caiete pentru copii, ghid pentru dascăli şi resursele
necesare implementării.

Curriculum-ul modulului Şotron vizează familiarizarea cu elementele mediului apropiat: familie,

comunitate, localitate precum şi cu elemente ale mediului îndepărtat: ţările, continentele, planetele
şi stelele din galaxia noastră.

3
 C.3. Managementul spaţiului în Atelierele de Vară

„Locurile în care învaţă copiii ar trebui să fie

frumoase ca şi copiii înşişi”.

Idei ancoră:
a. aspect estetic, fără elemente kitsch (flori de plastic, colaje cu vată, mălai, orez, globuri pisate),
aerisit, curat şi ordonat
b. zone de învăţare care reflectă teoria inteligenţelor multiple
c. plante, animale vii
d. colecţii din natură (frunze, roci, scoici)
e. modalităţi variate de expunere ale lucrărilor copiilor

Mediul fizic educativ (ne referim aici la reperele ergonomice) este structurat astfel încât să îi atragă pe copii
şi pe părinţi încă de la prima „vizită”. Spaţiul este proiectat pentru a uşura învăţarea, independenţa şi
explorarea. Un mediu bine pregătit este un mediu calm, un spaţiu ordonat, construit în întâmpinarea
nevoilor şi a particularităţilor de vârstă ale copiilor. Spaţiul de învăţare se construieşte şi se schimbă
împreună cu copiii.

Exemplul 1. a– exterior
de grădiniţă înainte de
începerea atelierului

Exemplul 1. b– exterior
de grădiniţă după
începerea atelierului

4a
 Exemplul 2. a– interior de grădiniţă
înainte de începerea atelierului

Paşi în amenajarea interiorului:

1. se eliberează spaţiul complet
2. se igienizează sala de clasă
3. se completează doar cu resursele necesare
• covor, măsuţă rotundă

• calendar magnetic, flip-chart şi coli albe A0

• set birou: foarfece, agrafe de birou, lipici, perforator, creioane, pixuri

• corp rafturi din plastic, carton sau lemn

• jocuri, jucării, materiale sportive pentru interior şi exterior (puzzle, mingii, corzi)

• CD player şi CD-uri cu muzică pentru copii, Magic Box, Green Box, Creative Box

• ecusoane, creioane, creioane colorate, cerate, pixuri, carioca, tempera, pensule, coli
de desen, coli colorate, ciorne, foarfece, lipici, plastilină, planşete, depozitate în cutii
etichetate
• mascota grupului, fotografii ale copiilor cu familiile lor, grafic al zilelor de naştere

• hărţi România/Europa, glob pământesc/steaguri

• mini-grădină: plante, stropitoare, pulverizator, seminţe, ghivece

• regulile clasei, formulate (pozitiv) de către copii şi afişate într-o formă cât mai
atractivă

Copiii vor fi implicaţi în

realizarea designului clasei în
care învaţă (şi al grădiniţei, şcolii
în general). Prin munca de
creaţie ei învaţă să coopereze, să
se organizeze, îşi perfecţionează
competenţe de comunicare,
abilităţi practice şi se simt parte
componentă a unui grup.

Exemplul 2. b– interior de grădiniţă

în timpul desfăşurării atelierului
4b
 Un aspect important îl constituie modalităţile variate de
expunere
a lucrărilor (individuale şi colective) realizate de copii,
fapt care sporeşte gradul de „familiaritate” al clasei.

Argumente PRO expunere:

• lucrările învăluie copiii cu frumuseţea pe care ei înşişi au creat-o; aceste creaţii vorbesc
despre interesele şi nevoile copiilor, despre tipuri de inteligenţă specifice;
• modalităţile de exprimare, oricât ar fi de stângace sau naive, dacă sunt apreciate, vor
influenţa încrederea în sine a copiilor;
• când copiii ştiu că ideile şi munca lor este valorizată, se afirmă; ei ştiu că pot învăţa, că e loc
pentru mai bine;
• informaţiile obţinute prin proiecte şi explorări, sub forma desenelor de tot felul, colajelor,
fotografiilor sau diverselor obiecte realizate, îi motivează pe copii să înveţe mai mult;
• prin expunerea lucrărilor, familia şi ceilalţi membri ai comunităţii au o imagine clară asupra
procesului instructiv-educativ care se desfăşoară în şcoală;
• afişând rezultatele activităţii desfăşurate, le oferim copiilor oportunitatea de a vorbi şi gândi
despre munca lor anterioară şi de a face planuri pentru viitor.

Standarde de expunere

Se recomandă pentru fiecare lucrare:

• ramă
• prenumele şi numele autorului
• data
• tematica
• comentariul copilului
• comentariul dascălului
• comentariul părintelui

Lumea înseamnă culoare, dimensiune, formă, umbră, sunet, atingere, gust, miros etc. Copiii trăiesc
într-o lume a simţurilor, deci clasa în care îşi petrec o mare parte din timp nu are de ce să fie cu
nimic mai prejos decât lumea de dincolo din fereastra şcolii.

5
 C.5. Managementul timpului în Atelierele de Vară

Timpul este, poate, cea mai preţioasă resursă din viaţa unui om, de aceea avem
responsabilitatea de a-l gestiona cu eficienţă.

C.5.1. Designul unei zile din Atelierul de Vară Şotron – grădiniţa Pod Cristina, comuna Potlogi,
judeţ Dâmboviţa

Prima zi: 9 iulie 2007

Cine sunt eu? povestea prenumelui meu (cine l-a ales? de ce? cum mă alintă familia?)
Picătura membrii familiei mele
transparentă decorare ecuson
fişă de lucru-labirint portofoliu
reguli de grup

 9.30 – Sosire (fiecare copil este primit cu formula de salut + nume; ex. „Bună dimineaţa, Ionuţ!”- valorizare; este
întrebat despre cum se simte în ziua respectivă).
Copiii vor primi câte un ecuson şi vor fi ajutaţi de către cadrul didactic sau de către voluntari să-şi scrie prenumele cu
majuscule şi să deseneze ceva, pentru a putea recunoaşte mai uşor ecusonul, în zilele ce vor urma. Toţi adulţii care
participă la atelier vor purta ecusoane personalizate OvR, pe care vor avea scris prenumele.

 10.00 – Întâlnirea de dimineaţă (se desfăşoară în cerc, astfel încât fiecare să vadă pe fiecare)
• exerciţii de dezgheţ: cercul numelor astfel încât fiecare copil să îşi spună prenumele; apoi copiii vor trimite de la
unul la altul o păpuşă de pluş, numind colegul la care trimit păpuşa
• prezentarea clasei – zone de învăţare, materiale şi mod de lucru
• agenda zilei- se prezintă ceea ce se va face în ziua respectivă
• exerciţii de comunicare – întrebări de genul: Câte fete sunt în grup? Câţi băieţi? Câţi copii?
Se completează căsuţe cu răspunsul la aceste întrebări pe coala de flip-chart care conţine şi agenda zilei
Unde ne aflăm? (se precizează locaţia- Grădiniţa Pod Cristina) Dacă există vreun localnic care ştie povestea numelui
grădiniţei, va fi invitat să le spună copiilor, pe scurt şi pe înţelesul lor, despre istoria acestui nume.
Cum este vremea? Se lucrează pe calendarul magnetic şi se joacă rolul de prezentator buletin meteo
• regulile grupului sunt propuse de copii şi realizate apoi de către echipă sub formă de desen
 10.30
• Ce mâncăm la micul dejun? (discuţii despre alimentaţie şi igienă). Se precizează regulile de autoservire.
• Gustare

 11.00
• Mini lecţie de limbă şi comunicare Un Şotron şi 10 picături – Picătura incoloră

 11.35
• joc de mişcare - CD-ul jocul nr.8

 11.45
• Mini lecţie matematică, ştiinţe – A câta zi din Atelierul de Vară e azi? Se fixează pe perete numărul şi cifra 1.
Se merge afară şi se fac experimente în vasul cu apă, numărându-se obiecte care se văd şi care sunt câte unul.
Se reia prima parte a povestirii. Se aprofundează fragmentul referitor la evaporare. Se fac baloane de săpun şi se
explică modul în care acestea se formează.

 12.15
• Circle time - feed-back din partea dascălului şi din partea copiilor Ce ţi-a plăcut azi? În funcţie de modul în care au
răspuns cerinţelor, copiii pot alege câte un dar din Cutia magică.

 12.30 - La revedere! Ecusoanele se aşază la loc; dacă este cazul, se rearanjează spaţiul de lucru.
Rămâne la consiliere individuală un copil.

6
 C.6. Managementul colectivului de elevi

În interacţiunea cu elevii pe tărâmul şcolii, cadrul didactic constituie

figura centrală. Comportamentul său va influenţa puternic
comunicarea şi tipurile de interacţiuni în grupul de elevi.

Iată de ce este important să ştim Ce face şi cum este un dascăl model:

• Amenajează spaţiul de învăţare după criterii

estetice şi practice.
• Cooptează elevii şi părinţii în acest demers.
• Menţine un climat plăcut în permanenţă.
• Este organizat(ă).
• Este punctual(ă).
• Stabileşte secvenţe repetitive pentru fiecare
activitate educativă.
• Stabileşte împreună cu elevii regulile clasei.
• Îi încurajează pe elevii care respectă regulile clasei. • Este calm(ă).
• Utilizează metode interactive.
• Selectează resurse care ţin seama de interesele şi
nevoile copiilor.
• Adaptează sarcinile capacităţilor de învăţare ale
elevilor.
• Dirijează sarcinile de învăţare către nivelurile
superioare ale gândirii.
• Respectă stilurile diferite de învăţare ale elevilor,
precum şi caracteristicile lor de personalitate.
• Pune în valoare inteligenţele multiple.
• Ţine seama de dimensiunea de gen.
• Acceptă şi valorizează multiculturalitatea.
• Asigură elevilor ocazia de a se organiza şi grupa în
echipe.
• Încurajează cooperarea şi competiţia non-
antagonică.
• Dezvoltă inteligenţa emoţională.
• Dă tuturor posibilitatea de a acepta roluri şi
responsabilităţi.
• Este consecvent(ă).
Cum poţi gestiona eficient colectivul de elevi?
• Respectă elevii şi colegii.
• Manifestă optimism pedagogic.
• Este un model în faţa elevilor prin modul în care
face faţă crizelor, dezamăgirilor, frustrărilor şi
mâniei.
• Este corect(ă), fără discriminări de nici un fel şi
fără favoritisme.
• Utilizează ascultarea activă.
• Evită sarcasmul şi nu îşi umileşte elevii.
• Are simţul umorului.
• Reacţionează cu tact şi nu transformă incidentele
minore în confruntări majore.
• Foloseşte un limbaj verbal şi nonverbal
corespunzător rolului pe care îl are.
• Tratează comportamentele nedorite în mod
individual; nu generalizează şi nu culpabilizează
întregul grup pentru acestea.
• Când greşeşte recunoaşte acest lucru şi, dacă e
cazul, îşi cere scuze.
• Respectă pauzele şi timpul liber al elevilor
• Ţine seama de curba de efort de-a lungul zilei,
săptămânii, lunii, anului.
• Ţine permanent legătura cu părinţii; prezintă
acestora atât informaţii pozitive cât şi negative,
începând cu primele.
• Transmite elevilor ideea că e mândru(ă) de ceea ce
ei realizează şi devin.

• Utilizează tăcerea ca mijloc corectiv. • Evită întrebarea de ce? care determină o

• Adresează-te clasei când ai certitudinea că toţi elevii
ascultă.
• Stabileşte un contact vizual permanent cu elevii.
• Evită întrebările al căror răspuns este aşteptat după
o ordine previzibilă.
• Stimulează cercetarea permanentă.
• Dezvoltă gândirea critică.
• Solicită sarcini precise de la elevi.
• Orientează-i pe elevi către operaţia de extragere a
unor principii de viaţă din conţinutul prezentat.
• Apreciază cele mai mici îmbunătăţiri în
comportamentul elevilor.
• Remarcă orice comportament care îţi place.
• Foloseşte o voce scăzută pentru a atrage atenţia
elevilor şi pentru a aplana conflictele.
• Manifestă răbdare.
• Arată elevilor că ai încredere în ei.
• Recunoaşte în spatele comportamentelor nedorite,
nevoile profunde ale copiilor (de atenţie, de
dragoste etc.).
justificare şi nu cauza reală a comportamentului.
• Nu discuta situaţia elevului cu alte persoane;
confidenţialitatea este fundamentală.
• Evită: ordinul, comanda, ameninţarea,
avertizarea, moralizarea, predica, oferirea de
soluţii, critica, blamarea, acuzarea, ridiculizarea,
utilizarea de clişee, interpretarea, analiza,
diagnosticarea.
• Utilizează mesaje centrate pe propria persoană;
descrie comportamentul nedorit al elevilor +
efectul concret + emoţia pe care o simţi, ca în
exemplul următor: „Dacă mă întrerupeţi atunci
când explic ceva, s-ar putea să uit lucruri
importante, voi nu veţi înţelege corect, iar eu voi
fi nemulţumit(ă).
7