Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF

Beneficiar: Ministerul Educației

POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587

NUME ȘI PRENUME: __________________________

APLICAȚIA 8 – T3

APLICAȚIE SINCRON:
Folosind metoda „Joc de rol” găsiți soluții pentru următoarele situații problemă:
- Un elev cu CES nu reușește să-și facă prieteni printre colegii de clasă.
- Un elev întâmpină probleme de readaptare la limba maternă, revenind în țară după ce primii ani de
școală i-a făcut în străinătate.

Incluziunea recunoaște și acceptă diversitatea iar pentru punerea în practică cu succes a

acestui concept conștiința copiilor trebuie formată în așa fel încât să înțeleagă că și copiii cu CES au
dreptul să participe la acțiuni comune care duc la dezvoltarea lor interioară și la dezvoltarea
comunității în care trăiesc.

Jocul reprezintă cea mai eficientă formă de socializare și recuperare și cea mai bună modalitate de a
apropia copiii cu CES de ceilalți copii din clasă. Jucându-se împreună, copiii învață să trăiască
împreună!

În cadrul jocurilor, diferențele și barierele de orice natură dispar astfel copiii cu dizabilități reușesc să
își depășească neputințele și frustrările. Prin joc, copilul cu dizabilități își modelează comportamentul,
explorează lumea înconjurătoare, își lărgește sfera de achiziții, de abilități și deprinderi. Prin joc
copilul poate să facă ceea ce vrea, ce-i place ajungând în final să învețe multe de la cei cu care se
joacă. Scopul jocului în acest caz îl constituie valorificarea potențialului copiilor cu dizabilități în
vederea integrării lui în activitatea de tip școlar cât și în grupul de copii.

În cadrul jocurilor, cadrul didactic trebuie să urmărească dezvoltarea următoarelor resurse: folosirea
puterilor proprii, menținerea concentrării, depășirea barierelor, obținerea acceptării, acceptarea
sprijinului, împrietenire, îmbunătățirea încrederii în sine.

• Jocurile manipulative și explorator-manipulative sunt o importantă sursă de explorare a

mediului și de stimulare senzorială a copilului. În cadrul jocului manipulativ copiii își dezvoltă
controlul asupra corpului lor, mai ales musculatura fină a mâinilor și coordonarea mâna-ochi. De
asemenea, iau decizii, alegându-și propriul material și își rezolva propriile probleme. Învață despre
concepte matematice (măsuri, greutăți, lungimi, forme), încep să recunoască culori, structuri,
succesiuni, identifica modele, compară. Noile abilități învățate sunt consolidate și perfecționate cu
fiecare joc, fapt ce duce la creșterea încrederii și stimei de sine. Printre activitățile de joc manipulativ
se numără: de înșiruit (nasturi, mărgele), de înșurubare (borcane mici din plastic cu capac, lacăt cu
cheie), activități de sortare și clasificare (după culoare, formă, material), de umplere și golire a unor
recipient (joacă cu nisip, orez).

• Jocul senzorial contribuie la dezvoltarea cognitivă, a limbajului, a abilităților sociale, a ariei

emoționale, a ariei fizice și a creativității copilului. De exemplu, când un copil explorează diferite
materiale (mălai, paste rotunde, castane, etc) își dezvoltă simțul atingerii, ceea ce creează premisele
învățării altor abilități, că de exemplu identificarea obiectelor după atingere, întărirea abilităților

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
PA
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
motorii fine (apucă, pune în recipient, scoate, varsă). Totodată, materialele atinse au tot felul de
proprietăți: unele sunt moi, unele tari, unele aspre sau fine, unele reci, unele calde. Descoperirea și
diferențierea aceste caracteristici reprezintă primii pași înspre clasificarea și sortarea obiectelor.

• Exerciții pentru formarea capacității de comunicare: jocuri didactice pentru formare de

propoziții după jetoane sau imagini: “Spune ceva”, “Spune mai departe”, “Spune la fel că mine”, “Ce
se aude?”, jocuri de citire imagini: “Spune ce vezi”, activități de lectură după imagini și tablouri:
“Familia mea”, ”Frumusețile Toamnei”, “La munte”, activități de convorbire liberă: “Ce știi despre?”
etc.

• Jocuri pentru corectarea și dezvoltarea auzului fonematic: “Telefonul fără fir”, “Deschide
urechea bine”, “Greierele cri-cri-cri”.
• Jocuri de atenție: “Unde am așezat jucăria?”
• Jocuri de analiză și sinteză mentală: “Ghici cine lipsește”, “Jocul silabelor”
• Jocuri de dezvoltare a memoriei care constau în activități de memorizare pe diferite teme.
• Jocuri de corectare a pronunției: jocuri de rostire de onomatopee, jocuri de rostire ritmică a
unor recitative scurte, jocuri cu rostire de cuvinte paronime.

Reîntoarcerea elevului în societatea de origine a părinților, de obicei, este abordată doar ca o

problemă pe termen scurt, care implică procedurile standard de repatriere: procesul de recunoaștere și
echivalare a actelor de studii și instituționalizarea, adică repartizarea elevului într-o școală și într-o
clasă. La această etapă se implică mai mulți factori: părinții/tutorii, Direcția raională de învățământ,
administrația școlii, dirigintele clasei. După încheierea acestui proces începe însă altul, de lungă durată
– reintegrarea socio/psiho/lingvistică a copilului. Asemenea situații cer o redefinire a noțiunii de
adaptare școlară, deoarece problema este mult mai complexă și necesită o abordare multilaterală.
Se impune din start necesitatea unui parcurs de monitorizare și evoluare a procesului de
(re)integrare a elevului repatriat cu implicarea mai multor factori: familia/tutorii; administrația școlii;
profesorul de limbă și literatură romană; dirigintele și profesorii de alte discipline; angajații bibliotecii;
psihologul școlar; cadrele didactice care organizează activități extracurs; colectivul de elevi etc.
Profesorii cu o abordare corectă vor valorifica experiența (plurilingvismul, elementele unei
culturi străine etc.) elevilor repatriați atât în folosul posesorului acestui nou și divers bagaj de
cunoștințe și competențe, cât și în folosul colegilor lui, aceasta fiind un exemplu elocvent al
promovării toleranței, diversității, deschiderii interculturale etc. Este foarte important pentru elevii dați
să conștientizeze că vin cu un bagaj util, că nu vor începe instruirea de la zero și că nu sunt „o povară”
pentru profesori/clasă. Din contra, i-ar motiva să descopere că sunt o sursă de informații noi și
interesante atât pentru colegi, cât și pentru profesori, că pot povesti tehnicile de
predare/învățare/evaluare/notare din țara în care au fost instruiți.
JOCURI DE PROMOVARE A COEZIUNII DE GRUP
1. Ghici cine este?
2. Un semn - un nume!
3. Identitatea noastră!
4. Nu te supăra!

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
PA