Intilnirea de Dimineata PDF 2016 PDF

Smaranda Maria-Cioflica Gabriela Berbeceanu
Cornelia Marta Elena Ilie
^ţUA BUNA ÎNCEPI

„ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ
Momentele întâlnirii de dimineaţa

şi sugestii de jocuri
ш x£ - w ^
\ *1
Această lucrare a fost realizată conform curriculumului
pentru învăţământul preşcolar
Iilor: Daniela Dosa
daclor: Ion Dosa
ireclor: Elena Contoman
rierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

hunii începe la "întâlnirea de dimineaţă" / Smaranda Maria
ollică, Gabriela Berbeceanu, Elena Ilie, Cornelia Marta. - Ed. a 3-a. -
troşani : Tehno-Art, 2016
mţine bibliografie
UN 978-606-630-094-0
ollică, Smaranda Maria
crbeceanu, Gabriela
lie, Elena
Vlarta, Cornelia
214
/right, 2016, Editura Tehno-Art

î drepturile aparţin editurii Tehno-Art. Reproducerea integrală sau parţială a
rii este posibilă numai cu acordul scris al editurii.
PREFAŢĂ
N oul curriculum pentru învăţăm ântul preşcolar prom ovează

conceptul de dezvoltare globală a copilului, considerat a fi central în
perioada copilăriei timpurii.
A bordarea curriculum ului din perspectiva dezvoltării globale vizează

cuprinderea tuturor aspectelor im portante ale dezvoltării com plete a
copilului, în acord cu particularităţile sale de vârstă şi individuale.
A stfel, toate cele trei mari tipuri de activităţi de învăţare, respectiv

A ctivităţile p e dom enii experienţiale, A ctivităţile didactice liber-alese şi
A ctivităţile de dezvoltare personală, vor urm ări atingerea unor obiective de
referinţă care, deşi aparent vizează com petenţele academ ice, urm ăresc şi
dezvoltarea fizică, socio-em oţională, a lim bajului şi a capacităţilor de
învăţare ale copilului.
în ceea ce priveşte ultim ul tip de activităţi enum erate mai sus,

Activităţile de dezvoltare personală, trebuie să reţinem că ele înglobează:
rutine, tranziţii, activităţi opţionale ş i activităţi recuperatorii ş i de
dezvoltare a abilităţilor individuale. R eferindu-se la rutine, m etodologia de
aplicare a noului curriculum , precizează următoarele:
R utinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga

activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la
dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de
tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dim ineaţă, m icu l dejun, igiena -
spălatul ş i toaleta, m asa de prânz, som nul/perioada de relaxare de după-
amiază, gustările, plecarea şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la
intervale aproxim ativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi.
Pentru întâlnirea de dim ineaţă, ca activitate im portantă a zilei, care

face parte din cadrul rutinelor, există câteva recom andări în ceea ce priveşte
accentele care se cer puse în interiorul acesteia. A şadar, sugestiile se
orientează către urm ătoarele teme:
A utocunoaştere (Stim ă de sine, imagine de sine - Cine sunt eu/cine

eşti tu?, Sunt creativ!, Fluturaşul, Etichete bune, etichete rele; Inim ioară de
preşcolar/şcolar).
Dezvoltarea abilităţilor de com unicare - com unicare asertivă - învăţ

■■x \ jtj лЛ îi deranjez pe cei din jur', com unicare cu
olcgii/părinţii/cducatoarea - jocuri în diado de tipul: Cum salut?; Cum spun
w lfum esc?; Cum cer iertare?; Cum mă împac cu prietenul meu?; Unele
vere te nu trebuie păstrate nicioilată..., In cine p o t avea încredere?;
om unic în oglindă; Ce (ie пи-ţi place, altuia nu fa ce!; M im a (com unicarea
erbală şi non-verbală a propriilor trăiri şi sentim ente) Sunt vesel/trist pentru
Ci...; Azi m i-a plăcut/nu m i-a plăcut la tine... pentru că...; Tristeţea/veselia
1 culori şi form e.
M anagem entul învăţării prin joc - M otivarea copilului pentru a

eveni şcolar - Vreau să fiu şcolar, Continuă povestea...; M eseria de elev;
'um aş vrea să fie învăţătoarea mea; Eu, când voi f i şcolar....
Dezvoltarea em patiei - Dacă tu eşti bine şi eu sunt bine!; Cum să îmi

ic prieteni?; Ba al meu, ba al tău; Cinci minute eu, cinci m inute tu; Cum
ni aleg prietenii?; îm i ajut prietenul?; Suntem toleranţi; A zi m i s-a
Uâmplat...; Cum v-aţi sim ţi dacă cineva v-ar spune... ?, Cum să fa c surprize
;lor dragi etc.
Luarea deciziilor în funcţie de anum ite criterii şi încurajarea

egerilor şi a găsirii a cât mai multe variante de soluţii la situaţiile apărute -
V/, am şi eu o opinie!, M -am certat cu prietenul m eu - ce p o t să fac?,
>rau..., îm iperm iţi?, La răscruce de drumuri...
Medierea conflictelor - învăţ să lucrez în echipă, Singur sau în

up?, Fără violenţă!, Fotograful.
în acest context, autoarele acestei lucrări, cadre didactice cu

cperienţă profesională recunoscută deja la nivelul judeţului H unedoara,
eeum şi la nivel naţional, au elaborat lucrarea Z iu a b u n ă începe la
\tâlnirea de dim ineaţă. M aterialul reuşeşte să clarifice o serie de lucruri
•spre această activitate apărută în sistem şi, totodată, să vină în sprijinul
>legclor de la catedră cu o mulţime de exem ple care să facă desfăşurarea
ectivă a acesteia la clasă mult mai uşoară.
Apreciem în mod deosebit efortul şi preocuparea colegelor noastre

ntru îm părtăşirea ideilor şi a experienţelor profesionale proprii, dar şi
schiderea editurii Tehno-Art către cartea de specialitate tip m etodică, care
uce în atenţia specialiştilor din domeniul învăţăm ântului preşcolar teme de
tualitate.
IMPORTANŢA Şl MOMENTELE
„ÎN TÂLN IRII DE DIMINEAŢĂ"
De ce este importantă „întâlnirea de dimineaţă"?
Educaţia tim purie este concepută ca o artă de a conduce copilul spre

asim ilarea norm elor societăţii civilizate prin reproducerea sistem ului socio
cultural existent. Se consideră că, la o anum ită vârstă, copiii vor trebui să
acum uleze o anum e calitate şi cantitate de cunoştinţe şi să poată asim ila
anum ite com portam ente.
„A f i bun este un lucru nobil, a învăţa p e alţii să fie buni este şi mai
nobiF spunea M ark Twain. Astfel, ca dascăli trebuie să acceptăm ideea că
noi educăm atât inim a cât şi mintea fiecărui copil aflat în grija noastră.
Scopul nostru este de a dezvolta deprinderile minţii şi inimii tuturor celor
care lucrează îm preună într-o com unitate şcolară. A ceastă nouă experienţă
educaţională întăreşte afirm aţia de mai sus prin faptul că încurajează
toleranţa, em patia, rezolvarea prin com unicare a problem elor, urm ăreşte
dezvoltarea, consolidarea şi întărirea culturii dem ocratice la elevi, contribuie
la îm bunătăţirea abilităţilor de cunoaştere, de com unicare, ascultare,
cooperare, de autocontrol, reacţii responsabile atât pentru copii cât şi pentru
educatoare.
Educaţia se bazează pe achiziţiile psihologiei dezvoltării copilului şi
vizează cultivarea tuturor calităţilor potenţiale ale acestuia. Cercetările
contem porane privind dezvoltarea ne spun că persoane diferite se dezvoltă în
ritmuri diferite şi că există perioade critice, individualizate de dezvoltare.
Copilul învaţă prin descoperire în interacţiunea sa cu mediul. Interacţiunea
cu mediul şi m otivaţia explorării este cultivată de pedagog. M etodele şi
m ijloacele de explorare şi cunoaştere ale copilului sunt individuale, adesea
neaşteptate, originale.
N e punem mereu întrebarea cum am putea să începem fiecare zi altfel
decât pe cea precedentă. N ecesitatea unei schim bări în învăţăm ânt este de
neînlăturat, dacă luăm în considerare fluxul de inform aţie din viaţa cotidiană,
schim bările de zi cu zi şi noile descoperiri privind activitatea mentală.
G rădiniţa trebuie să ofere copilului un am bient bine organizat, care să
încurajeze copilul, să-i perm ită să aibă iniţiative, să-i dezvolte creativitatea,
să-i dezvolte tendinţa de a acţiona în cooperare cu cei din jur. A cest am bient
trebuie să-i ofere copilului posibilitatea de a explora necunoscutul, de a
exersa acţiuni şi activităţi învăţate şi desfăşurate.
A avea grijă de ceilalţi, a fi suficient de încrezător pentru a îm părtăşi
idei şi experienţe im portante, a fi disponibil pentru ceilalţi - acestea sunt
lităţi ce conturează esenţialul „întâlnirii de dim ineaţă” . A ceste m om ente au
mare im portanţă în cadrul activităţilor desfăşurate cu copiii, deoarece
incipala lor calitate este aceea că destind atm osfera în tim p ce canalizează
concentrează atenţia asupra activităţii ce urm ează a fi desfăşurată în ziua
spectivă. De aceea, unele dintre jocuri sau exerciţii, solicită exersarea
smoriei, a lim bajului, a m otricităţii încă de la începutul zilei.
Ce este „întâlnirea de dimineaţă"?
Deoarece fiecare lucru are un început, o zi în care pornim la drum cu

tenţia de a schim ba ceva în bine este tocm ai ceea ce se num eşte „întâlnirea
dim ineaţă” .
A ceasta este:
- o m etodă dem ocratică şi participativă cu un accentuat caracter social,
încât educatoarea şi copiii să poată conlucra cât mai bine;
- o m etodă educaţională care îşi propune: să creeze o com unitate, să
încurajeze ascultarea, îm părtăşirea sentimentelor, participarea, să înveţe
prin ritualurile şi tiparele zilnice deprinderile necesare pentru a deveni
un m em bru inim os al grupei;
- o practică al cărei esenţial s-ar putea exprim a astfel: „Să ai grijă de
ceilalţi, să f i i suficient de încrezător pentru a îm părtăşi idei şi
experienţe im portante cu ceilalţi, să fi i disponibil pentru sem en F ;
- o activitate planificată, gândită şi organizată de educatoare care ocupă
un loc im portant în program ul zilnic;
- o activitate căreia i se alocă 20-25 de minute la începutul zilei pentru a
crea o atm osferă pozitivă copiilor, pe tot parcursul zilei, prom ovează
respectul faţă de cei din ju r.
La această întâlnire, copiii se adună pentru a saluta, pentru a asculta cu
:nţie gândurile colegilor de grupă în legătură cu o problem ă ridicată de
ul dintre ei, pentru a com enta şi a pune întrebări respectuos, apoi aceştia
laborează la desfăşurarea unor activităţi, discută noutăţi din ziua
ipectivă.
„întâlnirea de dim ineaţă” are o structură specială şi începe o dată cu
sirea tuturor copiilor. Com portam entul etic se form ează şi se dezvoltă în
irul întâlnirii. Se creează o atm osferă vioaie, entuziastă, prietenoasă
ntru toată ziua, stabilesc ritualuri şi rutine, dau ocazia participării
lividuale şi de grup, recunosc im portanţa contribuţiei fiecăruia, exersează
prinderi im portante cum ar fi cele de a asculta, a vorbi, a sintetiza
armaţii, a rezolva probleme, a urma indicaţii, a lua decizii.
Beneficiile „întâlnirii de dimineaţă"
întâlnirea de dim ineaţă este benefică deoarece:

- fam iliarizează copiii cu reguli şi responsabilităţi;
- facilitează com unicarea şi cooperarea de grup;
- dezvoltă respectul şi grija faţă de ceilalţi;
- cultivă spiritul critic, dezvoltă gândirea critică şi exersează gândirea
independentă;
- creează o atm osferă pozitivă în sala de grupă;
- facilitează participarea şi im plicarea activă a copiilor;
- încurajează atitudinile şi com portam entele dem ocratice;
- educă toleranţa şi acceptarea;
- se im plem entează uşor deoarece copiii „îşi dau întâlnire” la
începutul zilei pentru: a se saluta; a asculta cu atenţie; a com enta şi a
pune întrebări; a colabora în cadrul activităţii; a descifra conţinutul
m esajului zilei; a descoperi sarcinile de la centrele de activitate; a
discuta despre noutăţile zilei.
- înlesneşte crearea unei atm osfere pozitive pe tot parcursul zilei, o
m otivaţie propice învăţării cognitive;
- copiii învaţă şi pun în practică o m ulţim e de aptitudini, prin
îm binarea com petenţelor cognitive, sociale, em oţionale şi intelectuale
ale m em brilor clasei;
- facilitează repetarea, deci învăţarea experienţei pozitive a bunătăţii,
a înţelegerii şi a em patiei, a bucuriei de a veni la grădiniţă.
„întâlnirea de dim ineaţă” creează o atm osferă pozitivă pe U>(

parcursul zilei, căci „Ziua bună se cunoaşte de dim ineaţă!" şi
realizează socializarea copiilor. Este m om entul când copiii învaţă şi
pun în practică o m ulţim e de aptitudini, prin îm binarea com petenţelor
cognitive, sociale, em oţionale şi intelectuale ale m em brilor din sala de
grupă. Se pun în evidenţă experienţe pozitive ale copiilor legale de
exprim area bunătăţii, em patiei, bucuriei de a merge la grădiniţă etc.
Structura „întâlnirii de dimineaţă"
Structura întâlnirii de dim ineaţă are m om ente obligatorii (salutul,

irezenţa, calendarul naturii) şi m om ente la alegere (îm părtăşirea cu ceilalţi,
ctivitatea de grup şi noutatea zilei). Aşadar, celor trei elem ente obligatorii li
e adaugă zilnic, în funcţie de activităţile de învăţare care sunt proiectate, în
uncţie de tema anuală de studiu sau de tem a proiectului tematic care se
tarcurge, unul din m om entele la alegere.
I ) Momente obligatorii ale „întâlnirii de dimineaţă"
1. Salutul
Ca prim ă com ponentă a întâlnirii de dim ineaţă, salutul, reprezintă

itam pinarea copiilor prezenţi şi pregăteşte com ponenta urm ătoare a
itâlnirii, prezenţa.
Copiii înţeleg rolul im portant pe care îl au ca membri ai grupului. Ei se
şază, îm preună cu educatoarea, fie pe perniţe, covor, scăunele etc. în formă
e cerc. Fiecare foloseşte num ele sau un apelativ ales faţă de persoana căreia
se adresează creând o atm osferă prietenoasă.
Salutul se realizează astfel:

- salutul se propagă în cerc, de la stânga la dreapta;
- introducerea fiecărui salut se face treptat;
- educatoarea trebuie să reactualizeze perm anent lista de saluturi,
alcătuind un repertoriu al acestora, păstrată în m apa dedicată întâlnirii
de dimineaţă',
- fiecare salut trebuie să prim ească răspuns;
- educatoarea trebuie să fie model de com portam ent: să le zâm bească
permanent, să-i privească în ochi, să interrelaţioneze continuu cu
aceştia, m otivându-le fiecare acţiune/reacţie desfăşurată etc.;
- în timpul salutului, fiecare copil se adresează celorlalţi cu respect,
foloseşte num ele/apelativul fiecăruia pe un ton prietenos. Astfel, copiii
înţeleg că sunt importanţi şi îi ajută şi pe alţii să se sim tă la fel.
Saluturile pot fi:

- saluturi simple: „ Bună dimineaţa, D a n !”, „Bună dimineaţa, A lin ! ”;
- saluturi cu adăugare de cuvinte n o i: ,,Bună, I o n u ţ, mă bucur că eşti
aici. ”;
- saluturi cu adăugarea unor gesturi, cum ar fi: o strângere de mână, un
gest sau executare» unor instrurţiuui, de genul: „R idică-te în picioare
când î(i trag cu ochiul Г ;
- saluturi c u schimburci} ordinii în carc sunt salutate persoanele d in cerc,
spre exem plu: din doi în doi, în ordinea culorilor hainelor cu care sunt
îm brăcaţi, fetele prim ele, băieţii după aceea etc.;
saluturi în care se folosesc formule atrăgătoare, m obilizatoare,
distractive, ce îi determ ină pe copii să desluşească conţinutul mesajului
zilei: „Bună dimineaţa, năzdrăvanilor!”, „Bună dimineaţa,
drăgălaşilor!”, „Salut, picuraşule/picuriţă/picurel” (copiii vor li
solicitaţi să inventeze un cuvânt haios/alintat legat de tema dată) etc.;
- saluturi cu accent pe proiectul aflat în derulare: „Bună dimineaţa,
dinţişori veseli şi trişti!” (luni), „Bună dimineaţa, prieteni ai dinţilor!"
(marţi), „Bună dimineaţa, dinţişori cu ra ţi!” (miercuri), „Bună
dimineaţa, zâm bet fr u m o s !” (joi), „Bună dimineaţa, dinţişori
să n ă to şi!” (vineri) - Proiect: Dinţi săFătoşi şi fericiţi;
- saluturi cu accent pe evenim ente: „Bună dimineaţa, iubitori ai
p ă d u rii!”, „Bună dimineaţa, prieteni ai că rţilo r!”, „Bună dim ineaţa,
m ici ecologişti! ” etc.
2. Prezenţa
Prezenţa este un alt m om ent im portant al întâlnirii de dim ineaţa. I;,a îi

ajută pe copii să se cunoască mai bine, să exerseze num ăratul şi să se
fam iliarizeze treptat cu literele şi sem nificaţia lor, cu cititul.
M om entul în sine poate include mai m ulte variante, dintre care

exem plificăm câteva:
- răspunsul copiilor cu ,,prezent/(ă)”, la apelul educatoarei şi, ulterior,
depistarea absenţilor;
- aşezarea jetoanelor, cu fotografia sau num ele propriu, pe un
flanelograf şi num ărarea absenţilor şi a prezenţilor;
- aşezarea jetoanelor cu num ele copiilor, de către un singur copil
(copilul de serviciu), pe un panou special;
- operarea, în catalogul grupei (cu P, pentru prezent şi cu A, pentru
absent), de către copilul de serviciu, în tim p ce educatoarea sau un alt
copil face prezenţa.
3. C a l e n d a r u l n at ur ii
Calendarul naturii se foloseşte pentru a crea copiilor abilităţi de

observare în legătura cu schim bările care au loc în m ediul înconjurător.
„Calendarul zilei" este m om entul în care copiii fac referiri la: data,
ziua săptăm ânii în curs, luna curentă, anul curent, starea vrem ii, aspecte ale
anotim pului curent, îm brăcăm intea adecvată vremii de afară etc. Este un
m om ent în care copiii com unică atât verbal, cât şi cu ajutorul imaginilor. De
asem enea, este m om entul care îi stim ulează pe copii să îşi facă o rutină din a
fi atenţi la m odificările ce apar, zilnic, în natură şi din corelarea unor aspecte
ale vieţii noastre, cu ritm ul şi schim bările specifice acesteia.
2) Momente la alegere ale „întâlnirii de dimineaţă"

Л
4. îm părtăşirea cu ceilalţi
In timpul acestui m om ent, copiii prezintă propriile idei, griji,

,'xperienţe şi arată colegilor obiecte care au o sem nificaţie im portantă în
/iaţa lor. Colegii pun întrebări sau fac com entarii. Persoana care povesteşte,
ăspunde şi la întrebări. In acest fel, copiii află lucruri despre ceilalţi şi le
ierm it celorlalţi să-i cunoască.
Se schim bă im presii, opinii, păreri şi, este, poate, m om entul cel mai
mportant al „întâlnirii de dim ineaţă” .
Se alege un povestitor care îm părtăşeşte cu ceilalţi un evenim ent, o
■xperienţă proprie, o întâm plare im portantă pentru el. Este foarte im portantă
icntru că perm ite realizarea unei intercunoaşteri.
Copiii pot:
- să se facă auziţi de ceilalţi;
- să se exprim e în faţa celorlalţi;
- să form uleze întrebări şi răspunsuri;
- să devină mai încrezători, ştiind că sunt respectaţi, ascultaţi şi
înţeleşi de colegi.
Este bine să fie limitat num ărul povestitorilor. Schim bul de impresii
•ebuie lim itat la 1-2 copii pe zi.
Vor povesti:
- cei al căror nume începe cu o anum ită literă;
- cei care ieri au prim it bulină roşie;
- cei care au venit de acasă cu un obiect îndrăgit/o carte interesantă
etc.;
- tot atâţia copii câţi fraţi avea Prâslea cel Voinic, câte surori vitrege
avea Cenuşăreasa etc.;
Sarcinile pentru povestitor ar trebui să cuprindă urm ătoarele
responsabilităţi:
- să folosească un ton puternic şi clar;
- noutăţile să fie scurte şi la obiect;
- să aleagă acele noutăţi care sunt adecvate grupului;
- să solicite întrebări de la toţi colegii, nu num ai de la cei mai buni
prieteni;
- să răspundă atent la toate întrebările şi com entariile form ulate.
5. A ctivitate de grup
Scopul activităţilor de grup este crearea coeziunii grupului prin

interm ediul cântecelor, jocurilor şi activităţilor scurte, energice şi plăcute. în
acelaşi tim p, acestea încurajează exprim area liberă, com unicarea, învăţarea
socială, într-un m ediu bazat pe încredere şi susţinere m orală. Fiecare
m em bru al grupului se integrează jucându-se, cântând, luând parte, alături de
grup, de colectivul din care face parte, la activităţi distractive, plăcute,
energizante. Jocurile şi activităţile non-com petitive, realizate prin cooperare,
respectă nivelul individual de dezvoltare al capacităţilor fiecărui participant.
A ctivitatea de grup pune, de regulă, accent pe curriculum sau pe o
temă recent analizată în timpul activităţilor zilnice cu copiii.
Cerinţe:
- să im plice acţiune şi mişcare;
- să constituie experienţe de com unicare/m atem atice/ştiinţifice/
estetico-creative;
- să perm ită exersarea unor cântece/jocuri cu text şi cânt/jocuri
m uzicale/de m işcare/distractive;
- să respecte nivelul de m aturitate al grupei;
- să fie în concordanţă cu tem a proiectului aflat în derulare/tem a
săptăm ânală.
Educatoarea se va im plica activ în desfăşurarea jocurilor, va lăuda
com portam entele adecvate şi acceptabile.
A ctivitatea de grup prom ovează valori dem ocratice în interiorul
com unităţii prin sublinierea im portanţei cooperării, includerii şi participării.
A ctivităţile şi jocurile cu caracter cooperant pun accent pe diferite puncte tari
necesare grupului.
A ctivitatea de grup încurajează, de asem enea, limbajul expresiv,
stim ulează dezvoltarea socială, m orală şi fizică, creând situaţii în care învaţă
din greşeli şi merg mai departe, într-un mediu caracterizat prin susţinere şi
încurajare.
A ceasta presupune un mesaj pentru introducerea cunoştinţelor sau
ieprinderilor noi de achiziţionat şi de prelucrat pe centrele de interes.
Principalul scop al utilizării jocurilor şi activităţilor distractive este
lezvoltarea unităţii grupului. Educatoarele trebuie să aleagă deseori acest tip
le activităţi pentru că urmăresc:
- încurajarea copiilor să râdă, să se simtă bine îm preună;
- încurajarea cooperării şi a rezolvării problem elor;
- alcătuirea unui repertoriu de cântece şi m elodii propriu grupului;
- cultivarea coordonării fizice, a abilităţii şi a rezistenţei la efort.
6. Noutatea zilei
Scopul principal al noutăţilor zilei este de a furniza noi inform aţii.

N outăţile zilei reprezintă un mesaj scurt şi direct, care să trezească
nteresul şi să faciliteze accesul tuturor la aceeaşi inform aţie, plasând
esponsabilitatea de a fi inform at la nivelul copilului. N outăţile zilei îi ajută
>e copii să exerseze şi să dezvolte com petenţe de limbaj şi m atem atice. Ele
Iau ocazia copiilor să se ajute unii pe alţii în ceea ce priveşte rezolvarea
arcinilor de lucru şi să îşi ofere sprijin em oţional.
N outăţile pot cuprinde un mesaj despre o tem ă de discuţie nouă şi
nteresantă, inform aţii despre un evenim ent care va avea loc în grădiniţă/în
;omunitate, o anum ită sarcină/cerinţă care trebuie urgent îndeplinită de
olectivul de copii al grupei/grădiniţei, anunţuri speciale, surprize,
v^nimente, întâm plări deosebite.
Se pot face şi anunţuri verbale, scurte, clare, care fac trecerea la
irmătoarele etape ale program ului zilnic din grădiniţă.
Educatoarea va încorpora elem ente de curriculum în noutăţile
•rezentate copiilor.
Informaţiile şi provocările lansate de educatoare pe tot parcursul
nului vor fi în concordanţă cu interesele copiilor şi cu scopurile/obiectivele
urriculare.
N outăţile zilei fac trecerea la perioada rezervată activităţilor din ziua
cspectivă.
în continuare, su nt date sugestii de jo c u r i pen tru m om entele la

legere. Jocurile vor f i selectate de către educatoare, în fu n c ţie de nivelul
e dezvoltare a copiilor din grupă.
SUGESTII DE ]OCURK
Tema anuală de studiu: CINE SUN T/SU N TEM ?

Tema săptăm ânală: Grădiniţă, bine te-am găsit!
M om ente obligatorii: salutul, prezenţa, calendarul naturii
M om ent la alegere:
N outatea zilei
Joc: „ Săculeţul cu surprize ”
M ateriale: jucării, rechizite din sala de grupă, un săculeţ.
Sugestii de desfăşurare:
Educatoarea deschide „săculeţul cu su rp rize” şi le propune copiilor să
vină, pe rând, să ia câte un obiect. Copiii vor denum i obiectul şi îl vor
descrie. La sem nalul educatoarei, cu obiectul în mână, ei vor form a două
grupe: una de jucării şi alta de rechizite. Copiii din fiecare grupă spun ce
cred ei că le oferă acestea în timpul activităţilor desfăşurate în grădiniţă.
La finalul jocului, educatoarea precizează că aceste obiecte vor fi
prietenele lor pe tot parcursul anului şcolar, iar cu acestea ne com portăm
întotdeauna frumos!
A ctivitatea de grup
Jo c: „ Spune ce ai găsit? ”
M etoda: Ciorchinele
M ateriale: o im agine cu grădiniţa; jetoane cu aspecte din activităţile
desfăşurate în grădiniţă, panou.
Copiii sunt aşezaţi în sem icerc pe covor, iar jetoanele cu activităţile din
grădiniţă se află aşezate înaintea lor, cu faţa în jos.
Educatoarea citeşte copiilor o poezie-ghicitoare („ G rădiniţa ”, de
C ornelia M arta):
în casa cu jucării,
Se adună m ulţi copii.
Spuneţi-m i acum îndată
Care-i casa ferm ecată? (Grădiniţa)
sau
A m ajuns cu mama iată
într-o casă minunată
Toate lucrurile-s mici
Parcă-i casă de pitici. (G rădiniţa)
Copiii răspund la una dintre ghicitori, iar educatoarea aşază im aginea
cu grădiniţa în m ijlocul unui panou.
Pe rând, copiii sunt solicitaţi să aleagă un jeton, să descrie im aginea de
pe el şi să-l aşeze pe panou în jurul imaginii centrale, alcătuind astfel
ciorchinele activităţilor din grădiniţă.
Se discută cu copiii şi despre alte activităţi desfăşurate în grădiniţă.

Tema săptăm ânală: Eu şi familia mea
M omente obligatorii: salutul, prezenţa, calendarul naturii
M oment la alegere:
Noutatea zilei
Lectura educatoarei: „ Universul fa m ilie i”
M ateriale: o păpuşă, scrisoare.
Educatoarea citeşte copiilor o scrisoare pe care a adus-o păpuşa:
„ Exist, sunt sigur de asta! D ar ştiu atât de puţine lucruri despre locul
meu în această lume. A m atâtea întrebări la care vreau un răspuns!
Ştiu că am p rim it în dar viaţa. Ştiu că ne naştem într-o fam ilie. Ştiu
că noi, copiii, trebuie să creştem sănătoşi şi fericiţi, iar pentru aceasta,
trebuie să ştiu m ai multe despre fa m ilia mea, despre m em brii fa m ilie i mele,
despre părinţii şi bunicii mei, despre rolul fa m iliei în societate, despre
valorile ei morale, m ai bine spus, despre „Cine sunt eu?”.
Educatoarea întreabă copiii: „ Voi ştiţi ce este o fa m ilie şi ce rol are
pentru voi?”.
îm părtăşirea cu ceilalţi
Joc: „ Cu cine locuieşti acasă? ”
Un copil pune întrebarea „Cu cine locuieşti acasă?” şi num eşte alt
copil care să răspundă. Celălalt copil enum eră m em brii fa m ilie i sale.
Educatoarea îl încurajează să povestească colegilor care este persoana din
familie cu care îşi petrece cel mai m ult tim pul şi ce anum e fac îm preună,
cum se simt, ce reacţii au ceilalţi membrii ai familiei faţă de activitatea sau
rezultatele activităţii lor îm preună etc.
La finalul jocului, toţi copiii sunt încurajaţi să interpreteze/asculte
;ântecul „F am ilia m ea” , din folclorul copiilor.
Joc: „ Prezentăm o fa m ilie ”
M ateriale: jetoane cu m em brii familiei (m am a, tata, frate, soră, bunic,
bunică din partea mam ei şi al tatălui), panou.
Copiii recunosc m em brii familiei de pe jetoane şi form ează, cu
ajutorul educatoarei, diferite tipuri de fa m ilie (fam. simplă - cu m am ă, tată şi
unul sau mai m ulţi copii; fam. com pusă - fam. extinsă - cu bunici sau
m ătuşi/unchi/veri; fam. m onoparentală).
La final, copiii prezintă exem ple cunoscute de ei privind unul dintre
tipurile de fam ilie despre care au discutat.
Joc: „ Ghici, cine este? ”
M ateriale: o im agine-copac; jetoane cu copii - un băiat şi o fată;
m am a şi părinţii ei (bunică, bunic); tata şi părinţii lui (bunică, bunic); panou.
M etoda: G hicitorile
Educatoarea aşază pe un panou im aginea-copac, explicându-le
copiilor ordinea locului fiecărui m em bru al familiei pe arbore, precum şi
gradul de rudenie dintre aceştia, explicând, totodată, term enul de arbore
genealogic.
Copiii sunt aşezaţi în semicerc, iar jetoanele cu m em brii familiei sc
află în faţa lor.
Educatoarea citeşte ghicitorile despre mem brii fam iliei şi solicită
copiilor să aleagă, pe rând, im aginea corespunzătoare răspunsului şi să o
aşeze la locul potrivit. A stfel, copiii realizează un arbore genealogic.
D in familie fac parte,

A m şi soră, am şi frate
A m părinţi, am şi bunici,
H aideţi, repede ghiciţi! (Copilul)
N u ştie încă să vorbească,

Şi m am a stă mai mult cu ea
Eu o iubesc chiar de-i aşa
Deoarece e... (Sora mea)
Mai este-n casă cineva.
E băieţel, aşa ca mine,
Ne înţelegem foarte bine
Şi îm preună ne jucăm mereu,
Cred c-aţi ghicit e... (Fratele meu)
Ne iubeşte, ne răsfaţă,
Zi de zi ne dă povaţă
Desigur, v-aţi dat seama,
N u e alta decât... (Mama)
Seara la culcare,
îm i spune poveşti,
îi spunea şi mamei,
Cred că o ghiceşti!
U m blă toată ziulica
Şi e harnică... (Bunica - m ama mamei)
E nins, de ani îm bătrânit,

Eu îl ascult, doar sunt mai mic,
Iar el este... meu. (Bunicul - tata mamei)
El este eroul meu,

M ă-nvaţă ce e bine, ce e rău
Ca el voi fi şi eu cândva,
Cred că aţi ghicit, e . .. (Tata)
Ea mă răsfaţă cu de toate,
De aceea o iubesc,
Tatăl meu, îi spune „m am a”
E u ,... o numesc. (Bunică - mama tatălui)
Puţin cărunt şi tata-i spune „tată”,

îm i place-n atelierul său,
Să m eşterim chiar ziua toată,
Eu şi cu ... (Bunicul - tata tatălui)
A ctivitatea dc grup
Joc: „ Unde locuieşti? ”
M ateriale: siluetă-casă, siluetă-bloc, etichete cu num ele copiilor,
panou, minge.
Copiii sunt aşezaţi în semicerc, jos, pe perniţe. In partea de sus a unui
panou se aşază silueta-casă şi silueta-bloc, iar copiii prim esc ecusoane cu
num ele lor. Educatoarea aruncă m ingea unui copil şi adresează întrebarea:
„Ştii unde locuieşti?” Copilul care prim eşte m ingea răspunde pozitiv la
întrebare: „Ştiu unde locuiesc. ” şi îşi spune num ele şi adresa unde locuieşte.
A poi, precizează dacă locuieşte la casă sau la bloc şi aşază eticheta cu
num ele la panou, în dreptul casei sau al blocului. După ce copiii au spus
adresa, se aşază în două grupe: copiii care locuiesc la casă şi copii care
locuiesc la bloc. Se apreciază, îm preună cu copiii, în care grupă sunt mai
mulţi copii.
Dacă toţi copiii locuiesc la casă, atunci ei se pot grupa după numere
cu soţ sau fără soţ/după sunetul iniţial al numelui.
Joc: „ Cum petrec tim pul cu fa m ilia mea? ”
M ateriale: un jeto n cu im aginea unei fam ilii; 4-5 jetoane cu diferite
activităţi desfăşurate de copiii îm preună cu familia: acasă, în aer liber, în
vacanţă etc.; panou.
In m ijlocul panoului se aşază jetonul cu familia.
Pe covor, în m ijlocul semicercului form at de copii, se aşază jetoanele
reprezentând diferite activităţi desfăşurate îm preună cu familia. Un copil
alege un jeton şi num eşte un coleg. A cesta descrie activitatea de pe jeton şi o
aşază la panou, în jurul imaginii centrale. In acest fel, copiii vor alcătui
ciorchinele activităţilor desfăşurate în familia.
La finalul jocului, se numesc 2-3 copii care relateză activităţile pe
care le desfăşoară îm preună cu fam ilia lor.
A ctivitate de grup
Joc: „Spune cum e s te ...? ” ( mama, tata, bunica, bunicul)
M ateriale: jetoane cu m embrii unei familii: m am a, tata, bunica,
bunicul.
Pe covor, în faţa copiilor aşezaţi în semicerc, se pun jetoanele cu faţa
în jos. Pe rând, copiii sunt solicitaţi să aleagă câte un jeton, să denum ească
persoana din familie, corespunzătoare imaginii de pe jeton şi, apoi să o
descrie, folosind anum ite cuvinte care arată cum este aceasta (adjective):
iubitor/-are, bun/-ă, vesel/-ă, blând/-ă etc. De exem plu: „M am a m ea este
iubitoare şi veselă.".
л
Joc: „ Sunt fe ric it cu fa m ilia m ea! ”
Metodă: Tehnica viselor
Educatoarea anunţă jocul „D e-a visul’’ şi dă o temă: „O zi minunată,
în parc, cu fa m ilia mea. ”, „Petrecere în fa m ilie de ziua bunicii mele. ”, „în
vizită la verişoara mea. ”, „ în excursie la m u n te.", „ Cum ai dori să fie de
ziua ta de naştere? ” etc.
Copiii închid ochii şi vor fi lăsaţi „să viseze”, să îşi lase în voie
im aginaţia pentru a realiza o poveste despre tem a dată. La semnalul
educatoarei (după 2-3 minute), cei care doresc îşi îm părtăşesc visul celorlalţi
colegi.

Tema săptăm ânală: Eu sunt unic
M oment la alegere:
Activitate de grup
Joc: „ Cine/ce sunt eu?"
M ateriale: baghetă.
Copiii sunt aşezaţi pe perniţe, în cerc. Educatoarea se plim bă prin
spatele copiilor şi atinge uşor, cu bagheta, un copil. A cesta se ridică, trece în
mijlocul cercului şi răspunde la întrebarea educatoarei: „Spune cine şi ce eşti
- fe tiţă sau băiat? ”. Jocul continuă cu încă 4-5 copii (fetiţe şi băieţi) care se
prezintă şi îşi descriu înfăţişarea. Ex.: „M ă numesc..., am părul...
(lung/scurt/codiţe) şi ochii... (negri/căprui/albaştri), sunt fe tiţă şi p o rt
’vch iţă de culoarea... ”
Apoi, educatoarea cere copiilor să formeze o grupă de fetiţe şi o grupă
ie băieţi. Un băiat din grupa băieţilor este solicitat să prezinte
caracteristicile fetiţei, iar o fetiţă din grupa fetiţelor să prezinte
caracteristicile băiatului.
Activitatea de grup
Joc: „Cine sunl cu, cine este colegul meu? ”
M ateriale: -
Educatoarea num eşte un copil care-şi alege un coleg prefi t. Acesta
va spune care este părerea lui despre el şi despre colegul lv : (cu oferire la
trăsăturile individuale). Educatoarea notează părerile e x p r îate de fiecare
copil despre sine şi despre colegul ales şi le citeşte copiilor din grupă. Copiii
vor analiza şi stabili îm preună asem ănări şi deosebiri dintre cei doi parteneri
pereche.
Totodată, se poate discuta şi sublinia ideea de unicitate a fiecăruia,
pornind de la înfăţişare, sunetul vocii, simţul umorului, personalitate,
am prente etc.
Joc: „ Form ează perechi ”
M ateriale: jetoane cu fată, băiat; copil gras, slab; copil înalt, seinul;
persoană tânără, bătrână, panou.
Jetoanele sunt aşezate pe măsuţe, cât mai am estecate. Copiii aleg câte
un jeton şi îl aşază la panou, form ând perechi.
Se discută despre înjaţişarea corpului oamenilor.
Joc: „ Chipul meu ”
M ateriale: jetoane cu copii din diferite ţări, care au diferite
fizionom ii/rase.
Se aşază jetoanele pe măsuţe. Copiii aleg câte o im agine, o aşază la
panou şi o descriu.
Se discută despre trăsăturile caracteristice chipurilor oam enilor de
diferite rase.
A ctivitate de grup
Joc: „Arată ce sp u n !”
Copiii se îm part în două grupe: o grupă de fete şi una de băieţi.
Educatoarea denum eşte o parte a corpului, iar copiii din fiecare grupă arată,
cu m âna dreaptă, partea respectivă a corpului.
Pe o m elodie ritm ată, educatoarea solicită copiilor:
- să aşeze mâna dreaptă pe ochiul drept/pe ochiul stâng; pe genunchiul
drept/pe genunchiul stâng;
- să aşeze m âna stângă pe colul drept/pe piciorul drept;
- să aşeze sim ultan mâna stângă pe ochiul drept şi dreapta pe ochiul
stâng;
- să lovească cele două mâini una de alta, apoi genunchiul stâng cu
m âna dreaptă, din nou cele două mâini îm preună, apoi m âna stângă loveşte
genunchiul drept, cele două mâini se lovesc îm preună etc.

Tema săptăm ânală: Simţurile mele
M oment la alegere:
Activitatea de grup
Joc: „Scrisoare de la prietenii n o ştri”
M ateriale: -
Copiii prim esc o scrisoare de la colegii lor şcolari care începe aşa:
,, Sunteţi invitaţi să luaţi micul dejun. Vă rugam să răspundeţi la câteva
întrebări: Cum ţineţi lingura în mână?, E gustoasă mâncare, e prea
fierbinte? M iroase bine?, Arată bine m âncarea?... ".
Pe rând, copiii vor răspunde la întrebări.
Educatoarea specifică faptul că, toate aceste lucruri pe care le-au spus
ei şi multe altele, ni le com unică părţile corpului nostru responsabile cu
simţurile: ochii, urechile, nasul, gura, pielea.
La finalul jocului, educatoarea citeşte poezia „ S im ţu rile”, de Gabriela
lierbeceanu, iar copiii sunt invitaţi să m im eze ceea ce ascultă.
„D acă vreau să văd ceva,
D eschid ochii uite-aşa: (deschide ochii)
Când vorbeşte cineva,
Sunetele-m i bat urechea! (bate uşor cu degetele urechea)
Şi miros cu nasul meu (arată nasul)
M ic cum e, nu este greu!
De gură ce să mai spun? (arată gura)
G ust cu ea tot ce-i mai bun,
Şi vorbesc şi strig şi cânt
Tot cu ea pot şi să-ngân!
D egetele? O minune! (arată degetele)
M ulte pot cu ele “spune” .
Hat cu elc-n masă, aşa (bat în m asă cu degetele)
Cum ar bate-n geam ploaia!
Sau lc strâng în pumnul meu (strâng pum nul)
Când sunt supărat şi rău.
Dar pot şi să-|i m ângâie-faţa (mângâie fa ţa )
Când te trezeşti dim ineaţa!”
Joc: „Spune cum e s te ...? ’’ (mirosul, auzul, văzul, gustul, atingerea)
M ateriale: jetoane pe care sunt scrise cuvinte care reprezintă acţiunea
fiecărui organ de s im ţ, jetoane cu diferite elemente: jucărie, floare, clopoţel,
acadea; jetoane cu organele de simţ: nas, gură, urechi, ochi, mână; plicuri.
Educatoarea aşază pe un panou jetoanele care conţin cuvintele
specifice sim ţurilor (ATINGERE; M IROS; AUZ; VĂZ; GUST). Copiii sunt
aşezaţi în sem icerc pe covor. în faţa lor se află jetoanele cu organele de simţ
şi jetoanele cu diferite elemente. Ei vor aşeza jetoanele pe panou făcând
asocierea între ele. Exem plu: ATINGERE (cuvânt) - mână (im agine) - un
copil care m ângâie o pisică (imagine).
Educatoarea pune întrebarea: „Spune cum e s te ...? ”, iar copiii
răspund, privind ultim a imagine (Ex.: m iros - plăcut/neplăcut; auz -
tare/încet; văz - clar/neclar; gust - sărat/dulce/acru; atingere - m oale/aspru,
rece/cald). în acest scop, se pot folosi şi alte obiecte, fructe, legume.
Activitatea de grup
Joc: „La ce ne ajută...? (gura, nasul, urechile, mâinile, ochii)
M ateriale: jetoane cu organele de simţ: nas, gură, ochi, urechi, mâini;
jetoane cu sim ţuri ale fiecărui organ (pentru n as: copilul m iroase floarea,
copilul şterge nasul; pentru gură: copilul bea apă, copilul m ănâncă, copilul
cântă, copilul vorbeşte; pentru ochi: copilul plânge, copilul priveşte; pentru
urechi: copilul ascultă m uzică, copilul poată cercei; pentru m âini: copilul
spală m âinile etc.); panou.
Educatoarea solicită copiii să aşeze, pe un panou, jetoanele cu
organele de sim ţ. Pe rând, copiii extrag dint-un bol câte un jeto n cu sim ţuri,
iar la întrebarea educatoarei: „La ce ne ajută gura/nasul/...?'", copilul care
are pe jeton im aginea respectivă, se ridică în picioare, o denum eşte, m im ează
acţiunea şi aşază jetonul pe panou, lângă im aginea cu organul respectiv.
л
I in pilrtilşirca cu ceilalţi
Joc: „ Ceasul emoţiilor'1'
M ateriale: un ceas pe marginea căruia sunt desenate/lipite feţe
exprim ând diferite emoţii: vesel, trist, furios, supărat, mirat, speriat etc.
Copiii sunt aşezaţi în semicerc, pe covor. Educatoarea învârte acele
ceasului şi le fixează pe una dintre feţele care exprim ă em oţiile. Ei recunosc
starea em oţională şi o mimează.
Cei care doresc să îm părtăşească o întâm plare, povestesc situaţia în
care au trăit acea emoţie. Ex.: „Eu am fo s t trist pentru că nu am venit la
grădiniţă cu prietenul meu, Andrei. ”, „ Eu am fo s t veselă pentru că am
prim it o ju c ă rie nouă de la mama. ” etc.
Ierna anuală de studiu: CINE SUN T/SU N TEM ?

Tema săptăm ânală: Sănătoşi şi fericiţi!
M oment la alegere:
Joc: “Zâna alim en telo r”
M ateriale: o planşă cu piram ida alim entelor (schem atizată); jetoane cu
alim entele de bază: cereale; legume; fructe; grăsimi; lactate; proteine; cifrele
1-6; panou; plic cu o scrisoare de la „Zâna alim entelor” .
Educatoarea citeşte copiilor scrisoarea de la „Zâna alim entelor” :
„Pentru a trăi, om ul are nevoie de diverse alimente. Consum ăm zilnic
cereale (pâine), legume, fructe, grăsimi, lactate, proteine (carne, ouă).
Unele alim ente p o t f i consumate fă ră a f i preparate, cum sunt fru ctele
şi legumele. Acestea se spală şi se m ănâncă proaspete. Alte alim ente trebuie
preparate. De exemplu, din fă in ă se prepară franzele, cornuri, macaroane,
/idea, prăjituri ş.a. Din laptele de vacă se obţin tot je lu i de produse lactate:
brânză, unt, iaurt, smântână. D in carne se prepară salam, cârnat, frip tu ră
etc. (.scrisoarea poate continua şi cu alte produse).
Apoi, educatoarea îi anunţă pe copii că „Zâna alim entelor” îi roagă să
э ajute să com pleteze „Piramida alim entelor”, cu jetoane cu diferite
alimente, astfel încât să vadă cum trebuie să le consume.
Educatoarea aşază cifra 1 sub „grupa cerealelor”, cifra 2 sub „grupa
egum elor” ş.a.m .d., pentru a afla câte grupe de alim ente sunt. A poi, copiii
/or aşeza jetoanele pe fâşiile colorate ale piram idei, în funcţie de cerinţele
educatoarei.
Se concluzionează faptul ca, m fiecare zi trebuie să consum ăm
alim ente din toate grupele, pentru a oferi corpului nostru toate substanţele
nutritive (proteine, lipide, glucide, vitam ine, m inerale). In prim a parte a zilei
se consum ă o cantitate mai mare de alim ente, iar seara o cantitate mai mică.
Joc: „ M âncăm sănătos! ”
M ateriale: 2 farfurii de carton (de unică folosinţă): una verde şi
cealaltă roşie; jetoane cu alim ente care au efect benefic asupra sănătăţii şi
jetoane cu alim ente care pot avea un efect dăunător asupra sănătăţii, dacă
sunt consum ate necorespunzător.
Copiii sunt aşezaţi în cerc, pe perniţe. Educatoarea aşază în mijlocul
cercului de copii cele 2 farfurii şi jetoanele cu faţa în jos. Ea explică copiilor
faptul că, pe jetoane sunt imagini cu alimente benefice sănătăţii şi alimente
care p o t dăuna sănătăţii, pe care trebuie să le aşeze în cele două farfurii. în
farfuria verde vor aşeza jetoanele cu alim entele benefice sănătăţii, iar în
farfuria roşie jetoanele cu alim entele dăunătoare sănătăţii.
Copiii solicitaţi aleg câte un jeton, denum esc alim entul, precizează
dacă este un alim ent benefic pentru sănătatea organism ului sau un aliment
care poate deveni dăunător sănătăţii, dacă este consum at necorespunzător, şi,
la final, îl aşază în farfuria potrivită.
Jocul continuă până la epuizarea jetoanelor.
îm preună cu educatoarea, copiii stabilesc, care sunt efectele
alim entelor benefice, care nu trebuie să lipsească din alim entaţia noastră şi
care sunt efectele alim entelor care pot dăuna şi care trebuie consum ate mai
rar.
Joc: „ Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista ...? ” (dulciurile etc.)
Educatoarea pune întrebarea: Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista
dulciurile? (fructele, legumele etc.). Copiii solicitaţi sunt rugaţi să-şi
exprim e părerile/îngrijorările despre acest aspect şi, apoi, să îm părtăşească
colegilor un m om ent în care au avut poftă de un produs dulce şi nu l-au avut.
De asem enea, copiii sunt încurajaţi să spună cum au reacţionat şi dacă ar
putea trăi fară acel produs/alim ent. Jocul se poate continua cu întrebări
despre alte alim ente.
Se apreciază interpretarea logică a ideilor.
Tema anualfl de studiu: CINIC S U N T /S U N T E M ?
Tema săptăm ânală: Singurel mă îngrijesc şi de boli eu mă
feresc
M omente obligatorii: saiului, prezenţa, calendarul naturii
M oment la alegere:
Noutatea zilei
Joc: „Prietenii cu ră ţen iei” (obiecte de uz personal)
M ateriale: jetoane cu imagini: un copil care face exerciţii de
înviorare, baie (încăpere), un copil care se spală pe faţă, un prosop, o periuţă
de dinţi, o pastă, un copil care se spală pe dinţi, un copil care se piaptănă, un
pieptăn, o grădiniţă; panou.
Copiii se află aşezaţi în cerc, pe perne, iar jetoanele în mijlocul lor.
Educatoarea citeşte copiilor un text cu propoziţii din care lipsesc
cuvinte. Copiii com pletază propoziţiile, căută jetonul cu im aginea potrivită
acesteia şi îl aşază la panou.
„ Este ora şapte. Se anunţă o zi însorită.
Un copil deschide fereastra şi f a c e (exerciţii de înviorare).
Apoi, porneşte spre (baie). Se spălă p e ( faţă), gât şi urechi
cu apă rece. Se şterge cu un (prosop) moale. Cu (periuţa de dinţi)
şi (pasta) se spălă p e (dinţii).
Nu uită nici să...(pieptene părul). A trecut uşor (pieptenul) prin
păr, iar acum este curat, aranjat şi vesel.
Vă mulţumesc, dragi prieteni!
Acum p o t pleca liniştit la (grădiniţă). ”
Copiii, îm preună cu educatoarea, stabilesc toţi „prietenii curăţeniei” şi
discută despre rolul acestora în m enţinerea sănătăţii şi a funcţiilor esenţiale
ale organism ului uman.
Activitatea de grup
Joc: „ Ce este şi la ce se foloseşte? ”
Materiale: jetoane cu obiecte de igienă (aprox. 10 jetoane): periuţă de
dinţi şi pastă, pieptene, prosop, săpun, batistă, forfecuţă pentru unghii etc.,
panou.
Copiii sunt aşezaţi în semicerc, iar pe covor se aşază jetoanele, cu faţa
în jos. La întrebarea educatoarei: „Ce este şi la ce se fo lo se şte ? ”, copiii vor
alege câte un jeton, vor denumi im aginea (obiectul de uz perso n a l) şi vor
preciza la ce se foloseşte. Ex.: „Pe jetonul meu este o batistă. Batista se
foloseşte pentru igiena nasului.” , ; tonul meu este un şam pon. Iii se
foloseşte pentru igiena parului.", „Pe jetonul meu este un săpun. Se foloseşte
pentru igiena mâinilor, dar şi a corpului.” etc. Educatoarea numeşte 2-3 copii
şi le cere să grupeze jetoanele, după lipul de igienă: igiena corpului (mâini,
faţă), igiena dinţilor, igiena nasului, igiena părului, igiena unghiilor.
Se discută cu copiii despre cât de des trebuie realizată igiena pentru
cele 5 tipuri/grupe de igienă şi ce se întâm plă dacă nu se respectă regulile de
igienă.
Activitatea de grup
Joc: „Cum îmi îngrijesc...?” (mâinile, corpul, dinţii, părul)
M ateriale: jetoane cu aspecte de igienă personală: spălatul pe mâini,
spălatul pe dinţi, pieptănatul, spălatul pe corp, panou.
M etoda: M âna oarbă, mima
Copiii se află aşezaţi în semicerc. Educatoarea ţine în mână jetoanele,
fară a putea fi văzute de către copii. Pe rând, copiii aleg câte un jeton, pe care
îl privesc, dar nu-1 arată colegilor. Educatoarea pune întrebarea: Cum îmi
îngrijesc...?, iar copiii încep să imite acţiunea de pe jeton în faţa colegilor, iar
aceştia ghicesc acţiunea (spălatul pe mâini, spălatul pe faţă, spălatul pe dinţi,
pieptănatul etc.).
La final, copiii interpretează cântecul „Să Jim c u ra ţi”, m uzica şi
versurile Cornelia Marta.
i — h— к-----------ч -------h—
.j - —J -------
----- J 1— - h r - J ..* .....J
Es - te o - ra ze - ce Ni - meni nu se-n - tre - ce
J- J) Ji j v l - j v - p l
i J)
O - ra
J> J>
es - te
J>
să mân - căm Spre ves - ti - ar ne-n - drep- tăm
Noi vo - ioşi ple - căm Ca să ne spă - lăm.

2. Unul câte unul 3. Deschidem dulapul
Apa şi săpunul Şi luăm prosopul
Ne-ajută să fim frumoşi Ştergem mâinile de zor
Şi curaţi şi sănătoşi Şi spunem microbilor
Hai să le folosim Microbi, fugiţi că ne-mbolnăviţi!
Şi curaţi să fini!
Activitatea de цш р
Joc: „ Pe tărâmul cu răţen iei" (reguli de igienă)
M ateriale: 9 jetoane cu igiena corpului (spălat pe corp. pe dinţi, pe
mâini, spălatul şi pieptănatul părului, ştersul nasului, tăiatul unghiilor, copii
cu îm brăcăm inte curată, copii care consum ă alim ente sănătoase, copii care
fac mişcare; 9 jetoane cu reguli scrise referitoare la igiena corpului (corp,
dinţi, m âini, nas, păr, unghii, îm brăcăm inte, alim entaţie şi mişcare); panou.
Copiii sunt aşezaţi în cerc, pe perniţe, iar în mijloc se află jetoanele cu
imagini. Educatoarea citeşte textul de pe jetoanele cu reguli. Copiii aleg
jetonul cu im aginea potrivită şi o asociază cu regula. Jetoanele se pot aşeza
la panou sau pe covor. Răspunsurile corecte se recom pensează cu buline
roşii/feţe zâm bitoare/aplauze.
Se poate pune în evidenţă faptul că, nerespectarea regulilor de igienă
şi de alim entaţie pot duce la îm bolnăviri foarte grave.
Joc: „ D octorul Ştie-Tot ”
Educatoarea propune copiilor să-şi im agineze că sunt doctori. Copiii
numiţi îşi asum ă, pe rând, rolul D octorului Ştie-Tot şi răspund întrebărilor
adresate de educatoare sau de alţi copii.
Exem ple de întrebări:
- „De ce uneori ne îm bolnăvim ?” (nu se respectă regulile de igienă şi
alim entaţia sănătoasă);
- „ Ce sunt m icrobii şi cine ne apară de aceştia? ’’ (num e generic dat
unor fiinţe vii, m icroscopice, care produc îm bolnăviri; de m icrobi ne apără
sistemul nostru im unitar);
- „ Care sunt prieten ii care ne ajută să Jîm sănătoşi? ” (obiectele de uz
personal, alim ente sănătoase, apă, lum ina şi căldura soarelui, aer curat,
veselie, odihnă, echilibru);
- „ De ce trebuie să mergem periodic la stom atolog? ” (deoarece este
mai bine să prevenim , decât să tratăm) etc.
Tema anuală dc ,studiu ( 'ÂND/CUM ŞI DE CE SE ÎN T Â M N -Â ?
Tema proiectului tematic: Culorile toamnei
Durata proiectului I săptăm ână
M omente o b ligatorii: salului, prezenta, calendarul naturii
LUNI:
Tema zilei: „ Toamna în parc ”
Noutatea zilei
Joc: „ Toamna ”
M ateriale: o planşă pe care este scris textul de mai jo s; jetoane cu
imagini pentru textul dat: nor cu ploaie, vânt care suflă, copaci cu frunze şi
în cădere sau căzute pe alei, copil/copiii care calcă în băltoace.
Educatoarea citeşte textul, iar copiii îl com pletează cu imagini şi
cuvinte.
A venit toamna. A fa ră ... (plouă) ş i... (suflă vântul).
(Frunzele)... copacilor dansează p e aleile parcului, iar... (copii
dansează în băltoace).
Textul se poate continua şi com pleta cu diferite imagini de toamnă.
Joc experim ent: „ Vântul toam nei ”
M ateriale: frunze decupate din hârtie colorată în culorile specifice
toam nei (cu lungim ea de aprox. 3 cm); paie de plastic pentru fiecare copil;
un cerc desenat pe o coala albă.
Fiecare copil aspiră frunza cu ajutorul paiului şi o duce până la cerc
pentru a form a o grăm adă/un covorul de frunze. Se specifică copiilor că au
transportat frunzele ca vântul toamnei.
în continuare, se citeşte o strofă din poezia Vântul toam nei, de M.
Lovin, iar copiii vor com pleta versurile, folosind cuvintele potrivite.
S-a pornit aşa deodată,
(Vântul)... toamnei să tot bată,
Să legene crengile,
Să spulbere... {frunzele).
Pe un fond muzical, copiii pot imita legănatul crengilor şi vâjâitul vântului.
M ARŢI:
Tema zilei: „ Vestitorii toam nei"
Joc: „ început de toam na "
M ateriale: coli A3, carioca, creioane colorate.
Copiii se îm part în 3-4 grupe. Fiecare grupă va prim i câte o coală A3,
creioane colorate, carioca. л / -
Educatoarea citeşte poezia „ început de toam nă ", de G. Berbeceanu, iar

copiii vor desena elem ente din conţinutul acesteia (frunze uscate, nori,
ploaie, rândunele):
„Suntem fru n ze uscate
Din copac de vânt purtate
Pe păm ântul auriu
Intr-un covor ruginiu.
N orii se plim bă pe cer
Şi ne am intesc de ger.
Ploaia vine în curând
Picături mari cad pe pământ.
Rândunica pe cerurile-nalte,
Zboară spre ţările calde.
Iar noi cu ghiozdanul în mână
Spre grădiniţă m ergem îm preună” .
La final, planşele se expun şi se alege cel mai reuşit desen inspirat de
versurile audiate.
Joc: „De ce pleacă păsările călătoare? ”
Educatoarea creează o poveste scurtă despre plecarea păsărilor
călătoare: „A început toamna. Am observat că păsările trec în stoluri prin înaltul
cerului şi că trilurile lor frumoase au dispărut, iar în localitatea noastră au rămas
doar vrăbiuţe şi ciori. ”.
Copiii sunt solicitaţi să continue povestea, gândindu-se la păsările
călătoare pe care le-au observat. Fiecare copil îşi îm părtăşeşte povestea, iar
colegii pun întrebări sau fac com entarii (îşi exprim ă bucuria sau îngrijorarea
pentru păsările călătoare).
La final, educatoarea poartă o discuţie cu copiii despre povestea creată,
subliniind necesitatea plecării păsărilor călătoare în căutarea condiţiilor
prielnice de viaţă.
98
MIEIUUKI:
Tema z ile i:,, Frunze n /g in ii"
Joc: „Scăunelele m uzicale ”
M aterial: frunze decupate din hârtie, de diferite forme şi culori.
Scăunelele sunt aşezate în semicerc şi pe fiecare scăunel se allă câte o
frunză. Copiilor li se explică ce au de făcut:
p e n tr u că a venit toamna, ne vom distra cu un jo c foarte amuzant, cure .se
numeşte „Scăunele muzicale”. Vom folosi „Cutiuţa muzicală” şi cât timp se aude
melodia, voi dansaţi, iar când aceasta se opreşte, trebuie să vă aşezaţi pe câte un
scăunel şi să luaţi frunza de pe scăunel în mână. Când eu vă voi arăta o frunză, cei
care aveţi în mână o frunză ca şi a mea, vă ridicaţi de pe scăunel şi vă grupaţi iu
cele 4 colţuri ale clasei”.
Activitatea de grup
Joc: „ Ghiceşte cum este fru n za ! ”
M ateriale: frunze de diferite forme, mărimi şi culori, un bol/un coşulcţ
în care se pun frunzele, 4 copaci mai cunoscuţi (cu frunze asem ănătoare
celor folosite de copii la acest joc).
M etoda: M âna oarbă
Fiecare copil, cu ochii închişi, alege o frunză şi spune ce form ă şi
mărime are. La deschiderea ochilor, copilul descoperă dacă a ghicit
caracteristicile frunzei. Copiii vor păstra frunzele. Apoi, la semnalul
educatoarei, ei se grupează în funcţie de unul sau mai m ulte criterii stabilite
de educatoare. Ex.: Să se grupeze copiii care au fru n ze m ici şi galbene/au
fru n ze mari, portocalii şi în fo rm ă de inim ioară etc. Copiii se pot grupa şi
după copacul care are frunze asem ănătoare cu ale lor.
JOI:
Tema zilei: „Ploaia de toam nă"
Activitatea de grup
Joc: „ Picături şi fru n ze zglobii ”
M aterial: siluete de picături de ploaie şi siluete de frunze, carioca.
Fiecare copil prim eşte o siluetă a unei picături de ploaie sau a unei
frunze, pe care trebuie să o personifice. Educatoarea va scrie pe aceste
siluete num ele fiecărui copil. Apoi, le prinde pe o sfoară şi le expune în sala
— 6«чра рс im parcursul proiectului „Toamna” .
La sfârşitul proiectului, educatoarea poate lipi câte o bulină-
recom pensă pe verso la fiecare strop de ploaie/frunză pentru activitatea
depusă de fiecare copil.
Activitatea de grup
Joc: „ De vorbă cu un norişor ”
M ateriale: jetoane cu diferite elemente: un nor, un copil care realizează
o acţiune într-un decor de toamnă, o frunză, o picătură de ploaie, un soare
supărat, o rândunică ce pleacă etc.; plicuri.
Pe un panou, educatoarea va aşeza un norişor. Apoi, va îm părţi copiilor
câte un plic în care se află un jeton (o frunză, o picătură de apă, un soare
supărat, un copil care se joacă cu frunze etc.). Ea le solicită copiilor să
deschidă plicurile şi să creeze, îm preună, un scurt dialog.
Educatoarea interpretează rolul norişorului, iar copilul rolul im aginii de
pe jeton. Exem plu:
Tu, picătură de ploaie, de ce cazi p e păm ânt?
- Ca să hrănesc plantele. ” etc.
VINERI:
Tema zilei: „ Ce ne spune toamna? ”
Joc: „ Telefonul Zânei Toamnă ”
M ateriale: 2 telefoane de jucărie
Educatoarea alege un copil căruia îi dă telefonul şi-l roagă să răspundă
la apelul prim it şi la întrebările Zânei Toam nă. Ex.: „Alo, eu sunt Toamna.
Vă rog să-m i spuneţi, aţi cules strugurii?/aţi recoltat cartofii?/aţi p u s
conserve pentru iarnă?/... ”.
Copiii vor fi rugaţi să formuleze răspunsuri cât mai com plete şi să fie
cât mai politicoşi în dialogul cu Zâna Toamnă (să-i m ulţum ească pentru grija
ei şi pentru roadele gustoase, să o com plim enteze pentru bogăţia de culori a
veşm intelor etc.).
30
Activitatea de grup
Joc: „ Poveşti despre to a m n ă "
Materiale: jetoane cu elemente caracteristice toamnei: nor, frunză
galbenă, arici, veveriţă, ghindă, castană, /m eu etc.
Sugestii de deslăyiirare:
Pe frunze sunt scrise diferite cerinţe.
Un copil alege un jeton, educatoarea citeşte cerinţa scrisă pe el, iar
copilul povesteşte ceea ce i se solicită.
Exem ple de cerinţe (sarcini):
- ,, Eşti un strop de ploaie ce coboară dintr-un nor pufos. Povesteşte ce
vezi în călătoria ta spre pământ.
- „ Eşti o fru n ză galbenă ce se desprinde din copac. Povesteşte de ce nu
ai vrea să îngălbeneşti niciodată.
- „Eşti o ghindă din pădure care a căzut dintr-un stejar. Povesteşte ce
ai dori să ţi se întâmple.
- „Eşti o veveriţă în pădure. Povesteşte cum te-ai pregăti pentru
iarnă. ” etc.
Tema anuală de studiu: CÂND/CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂ M PLĂ?

Tema săptăm ânală: Toamna în livadă
Joc: „Coşul rupt ”
M ateriale: coş cu fructe (mere, pere, struguri, prune, gutui etc.).
Copiii sunt aşezaţi în cerc. Educatoarea cere copiilor să îşi aleagă un
fruct şi să îşi asum e în joc rolul acestuia, reacţionând atunci când îşi aude
numele asumat. Conducătorul de grup, la început educatoarea, cu coşul în
mână se plim bă prin cerc spunând: Eu m ă duc la pia ţă să cum păr un măr (o
pară, un strugure,...). Copilul care şi-a ales numele de m ăr se aşază după
conducător şi pornesc îm preună prin cerc cum părând un alt fruct până la
mom entul când conducătorul spune: S-a rupt coşul! In acel m om ent, toate
fructele se îm prăştie, iar conducătorul jocului prinde un copil-fruct care
devine conducătorul.
Jocul se continuă până la epuizarea tim pului alocat jocului sau până la
m om entul când se constată că toţi copiii din grupă au fost implicaţi.
Activitatea de grup
Joc: „Salată de... ” (mere, pere etc.)
M ateriale: fructe-siluete: mere, pere, struguri, prune, gutui etc.
Copiii se aşază pe scăunele, în cerc, cu faţa spre interiorul cercului şi
fiecare prim eşte o siluetă-fruct. Educatoarea stă în picioare în interiorul
a rc u lu i şi dă com anda: „Salată de... ” (m ere, pere, struguri etc.), iar copiii
;are au acel fruct trebuie să se grupeze în mijlocul cercului.
Copilul care nu a reacţionat la com andă sau a întârziat îşi alege alt fruct
,;i dă com anda următoare.
Jocul se continuă până la epuizarea timpului acordat acestui joc.
Activitatea de grup
Joc senzorial: „Spune се-ai g u sta t”
M ateriale: fructe: mere, pere, struguri, prune, gutui; săculeţ
Copilul numit de educatoare este legat la ochi cu o basma, alege din
;ăculeţ un fruct, pe care îl pipăie, îl miroase, îl gustă şi îl descrie, scoţând în
:videnţă caracteristicile acestuia şi, la final, îl denum eşte. Colegii aplaudă
ăspunsurile corecte.
Jocul se continuă până la epuizarea timpului.
A
Joc: „Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista...? "(merele, parele, strugurii
tc .)
Educatoarea pune întrebarea: „Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista
ierele/perele/strugurii e tc .? ”. Toţi copiii se gândesc câteva m inute la
Ispuns. Copilul num it îşi exprim ă opinia în legătură cu acest aspect, iar
olcgii pot să aducă com pletări. Jocul se continuă şi cu alte fructe până la
xpirarea timpului.
Se apreciază răspunsurile cu cele mai multe argumentate.
Tema anualft du studiu: CÂND/CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂ M PLĂ?
Tema proiectului tematic: Legumele toamnei
Durata proiectului: 1-2 săptămâni
M om ente obligatorii: saiului, prezenţa, calendarul naturii
M oment la alegere:
LUNI
Tema zilei: „ în grădina de legume ”
N outatea zilei
Joc: „Legum ele to a m n ei”
M ateriale: Zâna Toam nă, jetoane cu legum ele Toam nei, pc care sunt
scrise inform aţii despre acestea.
Educatoarea spune copiilor poezia-ghicitoare, de C ornelia Marta:
„Prim ăvara facem straturi,
Vara săpăm şi udăm,
Toamna coşuri mari umplem.
Spuneţi unde ne aflăm ?” (în grădina de legume)
Apoi, citeşte inform aţii de pe jetoanele cu legume, trim ise de . / .m.i
Toam nă”, care doreşte ca toţi copiii să afle cât mai multe lucruri di'ipii'
legumele Toam nei (cartofi, ceapă, usturoi, m orcovi, vinete, var/â). Undi'
cresc, care parte a legumei se consum ă etc.
Activitatea de grup
Joc: „ în grădina cu legume ”
M ateriale: jetoane cu legume: roşii, ardei, castraveţi, fasole, vinele,
conopidă, ceapă, usturoi, cartofi, m orcovi etc.
Copiii se aşază pe pernuţe, în semicerc. Se form ează un grup de 5 copii
Jetoanele se pun pe covor, în faţa grupului format, şi fiecare copil, de In
stânga la dreapta, îşi alege câte un jeton cu o legumă. Primul copil spune o
propoziţie în care foloseşte cuvântul care denum eşte legum a de pe jetonul
său (ex.: „Am fo s t în grădină şi am cules m orcovi. "). Următorul copil
adaugă la propoziţia spusă anterior, denum irea legumei de pe jetonul ales de
el (ex.: „Am fo s t în grădină şi am cules m orcovi şi roşii. ”'). Al treilea copil
continuă propoziţia cu legum a prezentă pe jetonul său (ex.: „Am fo s t în
grădină şi am cules morcovi, roşii şi castraveţi. ”) U rm ează al patrulea şi al
cincilea copil din grup, adăugând, fiecare, legum a de pe jetonul ales,
propoziţiei în care se regăsesc legumele spuse anterior de colegi.
Copilul care greşeşte iese din joc şi este înlocuit cu un alt copil.
Jocul continuă cu un alt grup dc 5 copii.
M ARŢI
Tem a zilei: „Povestea legum elor ”
Activitatea de grup
Joc .. F ii atent şi aşază corect! ”
M ateriale: o planşă cuo grădină cu legume secţionată/o planşă colorată
с jum ătate în maro şi pe cealaltă jum ătate în albastru; jetoane cu legume
are cresc în păm ânt/sol: morcov, pătrunjel, sfeclă, carto f etc.) şi legume
urc cresc deasupra păm ântului (solului): roşii, ardei, vinete, castraveţi,
ovlecei etc.
Copiii aşază legum ele pe planşa cu grădina de legume (secţionată/
ilorată în două culori), în locul unde se dezvoltă fiecare: în păm ânt sau
;asupra păm ântului. Se apreciază copiii care au executat corect sarcina.
A ctivitate de grup
Joc: „ Ce ştii despre... ? ”
M ateriale: jeton cu grădina de legume, jetoane cu m orcovi, roşii, ardei,
nete, dovlecei, litere pentru vitamine.
Educatoarea aşază pe o m ăsuţă im aginea cu grădina de legume. Pe
ud, câţiva copii răspund la întrebarea: „Ce ştii despre o grădină de
'urne?”
Apoi, educatoarea citeşte poezia „G rădina”, de Cornelia M arta şi alţi
ţiva copii (pe rând) iau jetoanele cu legum ele am intite în poezie şi le aşază
jurul imaginii cu grădina.
„Ieri, acasă Ilenuţa,
A pornit cu bunicuţa,
Pe cărarea din grădină,
Să adune pentru cină
Morcovi, roşii, ardei,
Vinete şi dovlecei.
Toate acestea dragii mei,
N e-ajută să fim frumoşi
Şi voinici şi sănătoşi!”
Copiii, îm preună cu educatoarea, stabilesc ce vitam ine conţine fiecare
umă şi asociază literele, cu legumele de pe jetoane, ţinând cont de faptul
litera reprezintă sunetul iniţial al cuvântului care denum eşte legum a
enată pe jeton.
34
MI KR CUR I
Tema zilei: J . a cules de le g u m e "
Joe senzorial: „ ( V ui găsit in si)culcf? "
M ateriale: un săculeţ, legume (roşii, ceapă, ardei), fructe (m ere, pere,
gutui).
Sugestii de deslăsu r;ire:
Copiii sunt legaţi la ochi cu o basma. Fiecare copil este solicitat să
scoată din săculeţ câte un elem ent surpriză, pe care îl pipăie, îl descrie, apoi
îl denum eşte.
Legum ele şi fructele vor fi puse în coşuri diferite. Din legum e, copiii
vor realiza o salată de legume.
Joc senzorial: „ Ghiceşte leguma ” »
M ateriale: legum e, folie de aluminiu
Educatoarea am balează legumele în folie de aluminiu. Ea com unică
copiilor că în pachetele am balate în folie se află legume, pe care ei trebuie să
le recunoască, prin pipăit. Copiii, vor desface pachetul să vadă dacă au ghicit
leguma, apoi vor num i un coleg care va descrie caracteristicile legumei
respective.
JOI
Tema zilei: „ Sănătate, de la to a te”
Activitatea de grup
Joc: „ G ândeşte-te şi aşază corect ”
M ateriale: o im agine cu un coş cu legume sau un coş real, jetoane cu
legume: roşie, ardei, vânătă, conopidă, fasole, cartof, varză, castravete;
ecusoane cu cifrele de la 1 la 8.
Metoda: Lotus
în jurul coşului sunt aşezate 8 diagram e num erotate de la 1 la 8. După
numărul de pe ecuson, copiii sunt îm părţiţi în 8 echipe. Fiecare echipă va
alege un jeton cu o legumă. Copiii din fiecare echipă se consultă 1-2 m inute
şi spun ceea ce ştiu despre legum a respectivă. U n copil din fiecare echipă
prezintă în faţa tuturor ceea ce au discutat şi aşază jetonul la diagram a cu
numărul echipei.
Se apreciază răspunsurile cele mai com plete.
Joc: „ G rupăm legum ele după culoare ”
M aterial: jetoane cu legume pentru fiecare copil.
Li se îm part copiilor jetoanele cu legume. La sem nalul educatoarei
„ verde”, copiii care au legume de culoare verde (ardei gras, ardei iute,
castravete, dovlecel, fasole etc.) formează un grup. Jocul se repetă pentru
celelalte culori de legume. Copiii num ără fiecare grup şi stabilesc care
culoare are mai m ulte/m ai puţine legume.
VINERI
Tema zilei: „Carnavalul legum elor”
Activitatea de grup
Joc: „ H ora legum elor ”
M ateriale: m ăşti/m edalioane cu legume pentru fiecare copil, un CD cu
muzică pentru copii.
La îndem nul educatoarei „H ora legum elor roşii (portocalii, verzi,
galbene, m aro)”, copiii care au m ăşti/m edalioane în culoarea respectivă se
grupează. Apoi, se prezintă fiecare legum ă din acea grupă, executând mişcări
la alegere, pe o m elodie despre toamnă.
Se apreciază copiii care au avut interpretarea cea mai reuşită.
Activitatea de grup
Joc: „ Z arul legum elor ”
M ateriale: un zar pe feţele căruia sunt desenate legume.
Copiii se îm part în două echipe.. U n copil dintr-o echipă aruncă zarul
rostind:
„ Hocus, po cu s
Vine îndată
O legumă m inunată! ”
Copiii din cealaltă echipă descriu legum a de pe zar: m ărim e, formă,
. uloare, m ediul de viaţă (în păm ânt, pe păm ânt), utilizare, vitam ine.
Joc: „ Vreau să fa c o ciorhicâ </<■ le g u m e "
M ateriale: ecusoane cu legume pentru fiecare copil; 3-4 oale.
Educatoarea alege o oală şi spune: „ Vreau să fa c o ciorbică de legume
din ceapă, morcovi, fa s o le ,...”. Copiii care au pe ecusoane legumele
respective merg spre oală şi form ulează o propoziţie din care reiese
denum irea ciorbei (Ex.: Noi suntem legum ele pentru ciorbica de fasole).
Jocul continuă cu alte variante de legume.
Pot fi form ulate şi alte cerinţe: „Salată de vin e te ” (ceapă şi vinete),
„Ghiveci de legum e" (morcovi, roşii, vinete, ardeij, „M âncare de c a r to f"
(ceapă, cartofi, m orcovi) etc.
Tema anuală de studiu: CÂND/CUM , ŞI DE CE SE ÎN TÂ M PLĂ ?

Tema săptăm ânală: Coşul toamnei (legum e şi fructe)
Joc: „ G rădinarii iscusiţi ”
M ateriale: panou; jetoane cu cifrele 1-10; jetoane cu fructe şi legume
de toamnă.
Educatoarea aşază pe panou jetoanele cu cifrele de la 1 la 10 şi numeşte
10 copii.
în timp ce educatoarea recită poezia „Numărătoarea”, de G.. Berbeceanu, cftte
un copil (din cei 10 copii numiţi), va alege fructul sau leguma descrisă în vers, pe
care o aşază pe panou, conform cifrei indicate.
„Când spun UNU, spun ardei
Gras sau iute, dacă vrei.
Dacă-i DOI, e un bostan
Personalizat în geam.
TREI: un mare castravete
Dulce sau amar, băiete!
PATRU roşii durdulii,
Le putem mânca, copii!
CINCI boabe de struguri mici
Ca să creştem mari, voinici.
ŞASE mere roşioare
Sunt deliciu la oricare.
ŞAPTE vinete albăstrele,
Ce putem face cu ele?
OPT sunt perele zemoase
Din compoturi răcoroase.
NOUA mici lemnoase, mari
ZECE alune poţi să cari?
Toate le aduce toamna
Şi le pregăteşte mama. ”
Joc: „ Unde cresc şi la ce se folo sesc? ”
M ateriale: jetoane cu legum e şi fructe pentru fiecare copil, 2 cercuri de
culori diferite (roşu şi verde).
M etoda: Bula dublă
Copiii care au jetoane cu fructe le aşază pe cercul roşu, iar cei care au
jetoane cu legum e le aşază pe cercul verde.
Educatoarea pune întrebări pentru fructe şi întrebări pentru legume,
pentru a găsi, îm preună cu copiii cât mai m ulte inform aţii pentru fiecare. Ex.:
,Unde cresc fructele/legum ele?” (în livadă/în grădină), „La ce se folosesc
i uctele/legum ele?” (ca desert/ca feluri de m âncare) etc.
Apoi, se stabilesc care sunt asem ănările dintre fructe şi legume (conţin
/itam ine, se consum ă crude, gătite, conservate etc.).
A ctivitate de grup
Joc senzorial: „Să recunoaştem fr u c te le !”
M ateriale: cutie de carton, coş cu fructe proaspete.
Copiii sunt aşezaţi în sem icerc pe scăunele. în m ijloc se află o măsuţă
e care se află o cutie din carton, iar sub m ăsuţă un coş cu fructe. Pe o latură
cutiei se află două găuri mici (realizate de educatoare), prin care copilul
ire ghiceşte introduce în cutie cele două mâini.
Lducatoarea roagă copiii să pună m âinile la ochi. Un alt copil, num it de
lucatoare, alege un fruct din coşul de sub măsuţă, îl introduce în cutie prin
irtea opusă a acesteia, îl dă în măna colegului şi închide cutia, spunându-i:
Recunoaşte fru c tu l şi spune tot ce ştii despre e l! ”. Copilul care a primit
netul trebuie să dea inform aţii despre fructul respectiv (form ă, culoare, gust
c.) şi apoi să îl denum ească. Pentru a vedea dacă a ghicit despre ce fruct
le vorba, colegul lui deschide cutia, scoate fructul şi îl arată celorlalţi
legi.
Copiii analizează dacă răspunsurile au fost corecte, dacă nu,
rectează greşelile.
Tem a anuală du studiu: ( 'ÂND/CUM Şl Dlv CL SE ÎN TÂ M PLĂ ?
Tem a săptăm ânală: Florile toamnei
Joc: „ D ansul crizantem elor ”
M ateriale: petale de crizantem ă cu numele fiecărui copil, panou, CD cu
o melodie de toamnă.
Educatoarea îm parte copiilor petale de crizantem ă cu num ele lor.
Copiii se salută, merg la panou şi îşi aşază petala în jurul unui
rotund/cerc galben, realizând, astfel, „Floarea grupei” .
Educatoarea spune o ghicitoare, iar copiii ghicesc răspunsul.
„ Spuneţi, spuneţi, >
Care floare,
înfloreşte toamna, oare? ” (Crizantema)
La final, copiii pot să execute mişcări ritm ice sugerate de versurile
unui cântec de toam nă („Dansul crizantem elor” - euritmie).
Joc: „ Floarea de toam nă sunt eu! ”
M ateriale: ecusoane cu flori de toamnă: crizantem e, tufanele, dalii.
Copiii sunt aşezaţi în semicerc. Educatoarea are pregătite ghicitori
despre florile toam nei.
Regină a toamnei este
în grădină înfloreşte
Petale multe-ntr-o floare
Şi multe culori ea are. (Crizantema)
Multe flori mici pe tulpină

Toamna creşte în grădină
Bate vântul, nu îmi pasă
Fiindcă ştiu că sunt frumoasă.
Spune dacă ştii tu, oare
Care-mi e numele de floare! (Tufănelele)
Frumoase cresc în grădină

Răspândesc mireasmă fină
Cu tulpinile-ncărcate
De flori mari şi colorate. (Dalii)
Copiii ale căror ecusoane reprezintă răspunsul la ghicitoare, se ridică în
picioare şi execută o plecăciune/reverenţă, în semn de respect faţă de
Toamna cea bogată.
Tema anuală de studiu: C ÂND/CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂ M PLĂ?

Tema proiectului tem atic: Toamna cea bogată (evaluare)
Durata proiectului: 1 săptăm ână
M om ente obligatorii: sa lutul prezenţa, calendarul naturii
M oment la alegere:
LUNI
Tema zilei: „ Toamna d a rn ică ”
Noutatea zilei
Joc:,, Toamna darnică şi b u n ă ”
Material: o im agine despre toamnă.
Educatoarea citeşte copiilor poezia: „Toamna-i darnică şi b u n ă !”, de
G. Berbeceanu:
„Toamna a adus în dar
Unui harnic gospodar:
Fructe, flori, legume bune
Doldora de vitamine.
Mere, pere, nuci şi prune,
Roşii, ceapă şi alte legume,
De toate-i căm ara plină.
Toamna-i harnică şi bună!”
La final, se pun în discuţie proverbe despre hărnicie: „H ărnicia alungă
sărăcia” ; „învaţă să m unceşti şi să aştepţi.”
Activitatea de grup
Joc: „ Toamna cea bogată ”
M ateriale: jetoane cu fructe, legume, flori, fenom ene ale naturii şi
jetoane cu m unca oam enilor în grădini, livezi şi parcuri; un jeto n cu
anotimpul toamna.
Copiii sunt aşezaţi în cerc, iar în mijloc se află jetonul cu anotimpul
toamna. Jetoanele cu im agini se aşază separat, în aşa fel încât să fie văzute
ie către copii. Educatoarea pune întrebări copiilor, referitoare la im aginile de
pe jetoane. Copiii solicitaţi ulei’ jetonul enre ilustrează răspunsul şi îl aşază în
jurul imaginii centrale, formând ciorchinele toamnei.
La finalul jocului, copiii pot să caracterizeze acest anotim p. (Ex.: Este
un anotim p plin de culoare, bogăţie şi arome.).
M ARŢI
Tema zilei: „Pregătim căm ara pentru iarnă ”
Joc: „ Pregătim căm ara ”
La întrebarea educatoarei: „Cum pregătesc m ămicile/bunicile voastre
căm ara pentru ia rn ă ”, copiii vor îm părtăşi din activităţile mamei sau
bunicii, referitoare la pregătirea conservelor pentru iarnă.
Joc-experim ent: „ Suntem gospodine ”
M ateriale: 3 borcane, ingrediente: fructe, zahăr, legum e, oţet, sare, apă;
3 coşuri.
1. Pentru com pot: fructe, zahăr, apă şi borcan;
2. Pentru dulceaţă: fructe, zahăr, borcan;
3. Pentru murături: legume, sare, oţet, apă şi borcan.
Educatoarea prezintă 3 coşuri în care se află borcanele şi ingredientele
pentru cele 3 preparate: compot, dulceaţă şi murături. Copiii denum esc
ingredientele din fiecare coş, spun ce pot prepara cu ele şi modul de
preparare. Se apreciază răspunsurile corecte.
M IER CU R I
Tema zilei: „Roadele to a m n ei”
Joc: „ Zâna Toamnă ”
M ateriale: o fetiţă/păpuşă costum ată în „Zâna Toam nă”, 4 coşuri,
jetoane cu fructe, legume şi flori.
Educatoarea spune o ghicitoare în timp ce „Zâna Toam nă” îşi face
apariţia:
„Eu pe cap am crizantem e,
V ântu-mi bate frunza alene,
Aduc roadele bogate,
în căm ări am pus de toate.” (Toamna)
Copiii se îm part în 3 echipe: echipa legumelor, echipa fructelor, echipa
florilor şi fiecare are câte un coş cu jetoane.
Fiecare echipă va alege din coşul lor num ai legum ele/fructele/florile de
toam nă pe care le vor aşeza în coşul „Zânei Toam nă” . A ceasta va acorda
câte o bulină roşie echipei/echipelor care au selectat corect roadele toam nei.
Joc: „ Cubul to a m n ei”
M aterial: un cub pe feţele căruia sunt scrise cuvintele: descrie,
com pară, asociază, analizează, aplică, argum entează; jetoane cu fructe,
legume, flori.
M etoda: Cubul
Copiii se îm part în 3 grupe. Un copil dintr-o grupă alege un jeto n cu
fruct/legum ă/floare. Educatoarea aruncă cubul, iar copiii din grupă se
consultă câteva m inute şi rezolvă sarcina de pe faţa acestuia:
Descrie - fructul, legum a, floarea;
Com pară - fructul, leguma, floarea;
Asociază - cuvântul m ăr (ardei, crizantemă) cu alte cuvinte care încep
cu litera „ m ”;
Analizează - efectele fructului/legum ei asupra sănătăţii; frum useţea
llorilor;
Aplică - reguli de alim entaţie: jum ătate din alim entele pe care le
consumi zilnic să fie fructe şi legume;
Argum entează - afirm aţia „Fructele/legum ele sunt izvor de sănătate”/
„Florile ne încântă privirea” etc.
Jocul se continuă până la expirarea timpului. C âştigă grupa cu cele mai
multe răspunsuri corecte.
JOI
Tema zilei: „Răm as bun, toam nă d ra g ă !”
Activitatea de grup
Joc: „ Spune ce eşti? ”
M ateriale: -
Doi copii îşi aleg în secret un num e de legum ă/fruct/floare (un copil:
rizantem ă, celălalt: roşie), fără a spune unul celuilalt ce num e şi-a ales.
Vpoi, form ează un pod, stând faţă în faţă şi ţinând m âinile îm preunate şi
idicate (ca la jocul „podul de piatră”). Ceilalţi copiii trec pe sub pod cântând
pe m elodia „M elc, melc, codobelc” ):
„I’e sub pod te-ai învârtit
Şi la mine ai venit,
De eşti fruct, legumă, floare,
Ţie, cum o să-ţi spun, oare?”
în m om entul în care este rostit ultimul cuvânt din cântecel, cei doi copii
care form ează podul vor lăsa mâinile jos, prinzând copilul care trece în acel
m om ent pe sub pod.
Cei doi copii care au form at podul îşi spun num ele alese (crizantem ă,
roşie), iar copilul prins îşi alege unul dintre num ele alese de cei doi copii la
începutul jocului şi trece în spatele celui ales.
Jocul continuă până când toţi ceilalţi copii vor face parte din zidul
podului.
Joc: „ Spune ceva despre... ”
M ateriale: jetoane cu legume, fructe, flori, păsări şi fenom ene ale
anotim pului toam na, baghetă magică.
Copiii stau aşezaţi în cerc. Unul dintre ei va prim i un coş cu jetoane şi o
baghetă magică. A cesta va trece în mijloc şi se va plim ba în cerc, iar la
sem nalul educatoarei (bătaie din palm ă) va atinge un copil cu bagheta
spunând: „Spune ceva despre... ”. Copilul atins cu bagheta ia un jeton din coş
şi form ulează o propoziţie despre im aginea aleasă. A cest copil va prelua
rolul copilului din mijloc. Jocul va continua până la epuizarea jetoanelor.
VINERI
Tema zilei: „C arnavalul Toam nei”
Joc: „ Veniţi, la ca rn a va l!”
M ateriale: m ăşti cu fructe, legume, flori.
Copiii m ascaţi în fructe, legume, flori vor form ula o propoziţie cu una
dintre trăsăturile specifice. Copiii care au form ulat corect propoziţia vor fi
lăsaţi să intre la carnaval şi vor dansa şi vor cânta „La revedere, toam nă
d ra g ă ”, de G. B erbeceanu (pe m elodia de la cântecul „La revedere, tabără
dragă!” :
„La revedere, toam nă dragă!
La revedere, noi plecăm.
Va veni iarna cea cu zăpadă
Şi în conserve, noi intrăm.
La revedere, voi păsărele,
Veţi merge, astăzi spre alt tărâm.
Veţi duce dorul de răm urele,
Căci voi plecaţi, ele răm ân.”
Joc: „ Povestea vitam inelor ”
M ateriale: pe o jum ătate de jeton literele А, В, C, D, E şi K, iar pe
jum ătatea cealaltă, legume şi fructe corespunzătoare vitaminei:
A - morcov, roşie, ardei gras verde, pepene galben, caise, alune;
В - fasole, mazăre, cereale, pepene verde, coacăze, banane, nuci, căpşuni;
С - pătrunjel, castravete, ceapă, cartofi, kiwi, lămâi, portocale, struguri;
D - ciuperci;
E - floarea-soarelui, porum b, rapiţă, soia, măsline, mere, mure, m igdale;
К - varză, conopidă, broccoli, spanac, castane, alune.
Copiii se află aşezaţi în semicerc, iar în m ijloc se află jetoanele, cu faţa
în jos.
Educatoarea creează o poveste despre lupta „soldaţilor apărători”
(antioxidanţii) cu radicalii liberi (cartofi prăjiţi, chipsuri etc.).
A fo s t odată un băieţel, care se numea Radu şi căruia nu îi plăceau
legumele şi fructele. Intr-o zi, la grădiniţă, a început să-l doară burtica
fo a rte tare. D oam na educatoare l-a întrebat ce a m âncat dimineaţă, iar
băieţelul i-а răspuns, cu lacrimi în ochi: o p u n g ă de chipsuri.
Atunci, d-na educatoare a chem at m edicul să-l consulte. Apoi, doamna
a explicat copiilor: „D ragii mei, când mâncăm cartofi p ră jiţi sau m eniuri de
la M cD onald ’s, KFC, chipsuri sau când bem în loc de apă sucuri acidulate,
în burtica noastră are loc un adevărat război. Toate aceste alim ente conţin
multe substanţe dăunătoare corpului nostru, deşi sunt bune la gust. Burtica
noastră are de suferit din cauza acestor substanţe şi, atunci, ar trebui să
luăm m ăsuri pentru a ne menţine sănătoşi. Ca să fa c em burtica fe ric ită şi să
creştem m ari şi puternici, noi trebuie să consum ăm multe legume şi fru cte
din grădină şi livadă. Totodată, în locul sucurilor acidulate, p utem fa c e
sucuri din fru cte şi putem să punem în ele fru ctele care ne p la c cel m ai mult.
Ele conţin multe vitam ine şi substanţe benefice organismului. A cestea ne
ajută să creştem sănătoşi şi luptă ca nişte soldăţei îm potriva răcelilor şi
gripei. Vreţi să creşteţi m ari şi puternici? A tunci consum aţi cât m ai multe
fructe şi legum e! ”
Atunci, Radu a înţeles de ce l-a durut atât de tare burtica.
Educatoarea solicită copiii să aleagă jetoanele cu legume şi fructe şi să
le grupeze după vitam inele (А, В, C, D, E şi K) pe care le conţin acestea.
Tema anuală de studiu: CAN D/CUM f>l DE CE SE ÎN TÂ M PLĂ ?
Tema săptăm ânală: Iarna în natură
Joc: „ Iarna veselă ”
M ateriale: un jeto n cu anotim pul iarna, jeto an e cu elem ente de iarnă:
fulgi de nea, ţurţuri, săniuţă, copil îm brăcat gros, om de zăpadă etc.; panou.
Copiii sunt aşezaţi în cerc pe covor. Jetoanele se află în mijlocul
cercului, cu faţa în jos. La solicitarea educatoarei, copiii aleg câte un jeton,
denum esc şi descriu im aginea şi o aşază pe panou, în jurul im aginii centrale
cu iarna, realizând, astfel, ciorchinele iernii.
La finalul jocului, copiii pot să caracterizeze acest anotim p. (Ex.: Este
un anotim p rece, dar aduce m ultă bucurie copiilor).
Joc: „ Povesteşte ce ai observat când ai venit la grădiniţă ”
Se solicită 1-2 copii care să povestească despre ce schim bări au
observat că se petrec în natură.
Apoi, se poate interpreta cântecul „Iarna a sosit”, m uzica şi versurile
Cornelia M arta:
SE
1. Ia r - n a s o - sit Cu ea au v e - nit
и.
i. h ь к = Е я _ _ b ------V.------------- - _
f a • d î— i T . j l . d :. ~ л г ... — ф------ с -------------
у — “ ------ * — 0 ~ ■■ ....
F u l - gii a lb i şi ju - că - u şi_____ Ce s e / a ş - te rn pe d e r - d e - lu ş.
rfS=i
W U --------
d e r - d e - lu ş.
2. Vântul bate tare 3. Râul a-ngheţat

Azi e viscol mare Ţurţuri s-au format
Stai încasă lângă foc Peste tot chiciură vezi
Că dejoacă nu e loc. Şi mormane de zăpezi.
Activitatea de grup
Joc: „ Iarna năzdrăvană ”
M ateriale: o scrisoare şi un plic.
Educatoarea va citi copiilor o poveste, iar copiii vor descoperi greşelile
strecurate în text şi le vor corecta:
E dimineaţă. D in văzduh, Iarna îşi cerne picăturile de ploaie (fulgii de
zăpadă) jucăuşi. Sorin a p leca t la grădiniţă. Pe stradă este gheaţă. Copacii
sunt încărcaţi cu flori frum os mirositoare în care zum zăie albinele (zăpadă),
i ste fo a rte cald (frig). Ce bine că mama l-a îm brăcat cu hanoracul cel gros,
i-а pus căciulită, fularul, mănuşile si pantalonii scurţi (pantaloni lungi)!
Răul a îngheţat şi p e crengile sălciilor de p e m alurile lui, sunt ţurţuri
de gheaţă, la f e l ca cei de la streşinile caselor. Zăpada străluceşte de parcă
pe păm ânt s-au aprins mii de luminiţe care te îndeam nă la săniuş. Sorin a
fost ieri cu sania şi este nerăbdător să le spună copiilor cum a fo s t ia
patinoar (derdelus).
A început să sufle vântul, fă că n d u -l p e Sorin să îşi ridice gulerul ca să
se protejeze de căldură (fr is ). Ce bine că tocm ai a ajuns la grădiniţă, unde
se adăposteşte de razele arzătoare ale soarelui (de fr ig u l de afară)!
Tema anuală de studiu: CÂN D /C UM ŞI DE CE SE ÎN TÂ M PLĂ ?

Tema săptăm ânală: Bucuriile iernii
Activitatea de grup
Joc: „ la m a ”
M ateriale: două planşe A3: una albă şi alta colorată, jetoane cu jocuri
specifice anotim pului iarna (la săniuş, patinaj, schiat etc.), dar şi din alte
anotimpuri (sărituri peste coardă, înot, tenis de câm p etc.).
La început, educatoarea recită poezia „ Ia rn a ”, de Cornelia M arta:
„Ura, a venit băbuţa.
N e vom da cu săniuţa,
Cu patinele-n picioare
M ergem toţi pe patinoare.
Poţi să mergi dacă tu ştii,
Chiar pe pârtia de schi.
îm preună toţi grămadă,
Facem oam eni de zăpadă,
Iar cu bulgăi i uliu şi moi
Vom pomi chiar im război”.
Jetoanele se aşază pe o măsuţă cu faţa în jos. Un copil alege un jeton pe
care îl descrie fără a m enţiona nicio denum ire specifică (Ex. Pe je to n este un
copil care are în mâna doua beţe, iar în picioare două benzi late şi înguste
de lem n/m etal cu vârfurile întoarse.). Cel care ghiceşte prim ul denum irea
jocului de iarnă va veni la m ăsuţă şi va continua jocul. Jetoanele cu jocurile
iernii vor fi aşezate pe planşa albă, iar celelalte jetoane, pe planşa colorată.
Joc: „Jocuri de iarnă ”
M ateriale: jetoane cu jocurile de iarnă: schi, patinaj, săniuş, om de
zăpadă, bob, joacă cu bulgări etc., o im agine cu un peisaj de iarnă sau cu
„Zâna iarnă” .
Copiii aleg câte un jeton, descriu im aginea, denum esc jocul specific
iernii şi aşază jetonul în jurul planşei cu peisajul de iarnă sau în jurul
imaginii cu „Zâna la m ă” , realizând ciorchinele jo cu rilo r de iarnă.
Tema anuală de studiu: C ÂN D /C UM ŞI DE CE SE ÎNTÂ M PLĂ?

Tema săptăm ânală: în lumea plantelor
N outatea zilei
Joc: „Din ce este fo rm a tă o plantă? ”
M ateriale: tablă; cretă colorată/o im agine cu părţile com ponente ale
unei plante.
Educatoarea citeşte copiilor poezia: „Din ce este fo rm a tă o plantă?'',
de Cornelia Marta:
„D in săm ânţa mică, mică
Creşte o plantă voinică.
In păm ânt e rădăcina,
A fară creşte tulpina,
De pe ea cresc ram uri verzi
Şi-apoi fru n ze ^i flo r i vezi.
Frunzele gătesc m âncare,
Din floare, fru c tu l apare.”
I 47
în timp cc educatoarea recită poezia, desenează şi scrie pe tablă părţile
com ponente ale unei plante sau prezintă o imagine.
Apoi, educatoarea spune un cuvânt: rădăcină, tulpină, frunze, floare,
fru ct, iar un copil num it, alcătuieşte o propoziţie, folosind cuvântul dat.
Tema anuală de studiu: CÂND/CUM ŞI DE CE SE ÎN TÂ M PLĂ ?

Tema săptăm ânală: Florile primăverii
M oment la alegere:
Activitatea de grup
Joc: „ Curcubeul flo rilo r de prim ăvară ”
M ateriale: jetoane cu flori de prim ăvară (ghiocei, ciuboţica-cucului,
toporaşi, lalele, zam bile, narcise etc.) pentru toţi copiii.
Educatoarea aşază jetoanele cu flori în m ijlocul sem icercului pentru a
putea fi văzute de toţi copiii. Fiecare copil prim eşte câte un jeto n cu o floare.
în tim p ce educatoarea interpretează cântecul „Flori de p rim ă v a ră ”
(m uzica Elena Ilie, versuri Cornelia M arta), copiii care au jetonul cu floarea
numită în cântec, se ridică în picioare.
Când toate florile au fost denum ite, copiii cântă şi dansează îm preună.
* Al - b ă s - tre - le
La - le - le a
mici
- p ar
ia - tă în z ă - voi Pri - m ă - va - ra
în gră - di - nă/a - cum Ui - te şi zam
• W~ f ,
vi - ne cu flori pe la noi Ghi - o - cei şi vi - o - re - le
bi - le cu a lor p ar - fum Fiu - turi mici zb oa- ră vi - oi
to - po - ra şi, an - gli - c e Prin câm - pii şi prin văl - c e - le

din floare în - floa - re Ne-n - ve - s e - lese şi pe noi________
li 12
T - ...i ...... h i i - d
^ ^
su - nă/a - cum din clo - po - ţei.
dând din a - ri - pioa - re.
48
A ctivitatea dc цгир
Joe: „ Răspunde c o r e d ! "
M ateriale: o stea mare pe care sunt desenate Hori de prim ăvară, 5 stele
mici pe care sunt scrise întrebările: „C IN E?” , „CB?” , „U N D E?” , „DE C E?”,
„CÂ N D ?"
M etoda: Explozie stelară
Copiii se îm part în două echipe. O echipă alege câte o steluţă mică,
educatoarea citeşte cuvântul scris pe ea (C e ...? , C in e ...? etc.). Copiii din
acea echipă form ulează întrebarea, iar copiii din cealaltă echipă răspund.
Exem plu:
CE anotim p este desenat pe steaua m are?
CINE vesteşte prim ăvara?
U ND E cresc florile?
CÂND apar prim ele flori?
DE CE înfloresc florile prim ăvara?
Va fi câştigătoare echipa care întreabă/răspunde corect la întrebări.
Tema anuală de studiu: CÂN D /C UM ŞI DE CE SE ÎN TÂ M PLĂ ?

Tema proiectului tematic: Păsări de curte
D urata proiectului: 1-2 săptămâni
LUNI
Tema zilei: „ G lasul păsărilor din o g ra d ă ”
N outatea zilei
Joc: ,, Im ită glasul! ”
M ateriale: figurine de plastic cu păsări domestice.
Educatoarea recită poezia „Glasul p ă să rilo r”, de Cornelia Marta,
arătând figurinele cu păsările m enţionate în versuri. Educatoarea poate să
rostească sunetul unei găini şi să arate un cocoş, iar copiii să sesizeze
păcăleala.
„Cotcodăceşte găina
S-o audă gospodina:
Cotcodac, cotcodac!
Iar cocoşul pintenat
Strigă de sus de pe gard:
49
Cucurigu, Cucuriguuu!
Raţa merge către lac
M ăcăind:
Mac, m ac!
Iară gâscă după ea,
Strigă-ntruna:
O hi, ga, g a Г
Se pot spune şi ghicitori despre păsările dom estice, iar copiii să
răspundă prin im itarea sunetului fiecărei păsări.
Activitatea de grup
Joc: „ C ând eşti puişor, f i i ascultător! ”
M aterial: ecusoane/siluete cu găini, cocoşi, puişori de găină pentru
toţi copiii.
Copiii prim esc ecusoane/siluete cu găini, cocoşi, puişori. Educatoarea
recită câte o strofă din poezia „Cocoşelul, găina şi p u iş o r ii”, de G.
lierbeceanu, schim bându-şi vocea. După fiecare strofa, copiii se grupează în
funcţie de ecusonul prim it şi imită glasul păsării m enţionate în versuri.
Cocoşul:
„Cântă cocoşelul dis-de-dim ineaţă,
Scoală-te, copile, spală-te pe faţă!
Cocoşelul nostru strigă-n gura mare:
Vremea e, copile, pentru închinare.”
Copiii: C ucuriguuu!
Găina:
„In ogradă la mamaie
S-a ascuns găina-n paie.
Fir cu fir a adunat
Cuibul pân' l-a term inat
Capul ea şi l-a întors
Ca să strige la cocoş:
Cotcodac! Cotcodac!
Vino, oul să ţi-1 fac.”
Copiii: Cotcodac!
Puişorii:
„Lângă colţul de la casă
Stă acolo-un puişor,
E puiuţul de găină
Care-acum stă gânditor.
Ce păcat de el, sărmanul,
50
Că n-a font usculif\tc»i
S-a pierdut di* Irrtjiot
Şi de mama Un "
Copiii: Piu-piu!
M ARŢI
Tema zilei: ,, M am a şip u işo rii e i "
Joc: „ Fam iliile de păsări ”
M ateriale: ecusoane cu păsări de curte: cocoş, găină, puişor; curcii,
curcan, pui de curcă; raţă, răţoi, boboc de raţă; gâscă, gâscan, boboc de
gâscă.
Ecusoanele se pun la gâtul copiilor cu un şnur şi se pot păstra pe tot
parcursul activităţilor zilei. Ei se află aşezaţi în cerc, în picioare. La semnalul
educatoarei: „Să fo rm ă m fa m ilia găinilor (curcii or/r aţelor/gâşte lor)", copiii
care au pe ecuson păsări din fam ilia respectivă se grupează în locul indicat
de educatoare.
Pe rând, copiii care form ează familiile de păsări, dansează şi imită
onom atopeele şi m işcările păsărilor respective.
Joc: „Puişori, veniţi la m a m a !”
M aterial: jetoane/siluete cu păsări dom estice (găină, curcă, raţă,
gâscă) şi puii lor, panou sau m achetă pe care se vor aşeza jetoanele/siluetele.
Fiecare copil prim eşte un jeton/siluetă. Vor denum i im aginea şi o vor
aşeza pe panou astfel: păsările-m am e pe o coloană şi puii lor pe altă coloană.
Apoi, copiii pot form ula propoziţii despre păsările-m am e. Ex.: Găina
este m ama p uilor de găină.
Joc: „ M am a îşi caută p u ii! ”
M aterial: 4 măşti de păsări: găină, curcă, raţă, gâscă şi puii lor, cifre.
Patru fetiţe prim esc măştile de găină, curcă, raţă, gâscă (m am ele
puilor) şi se aşază în 4 locuri din sala de grupă, reprezentând „căsuţa”
fiecăreia. Restul copiilor prim esc măştile puilor: găinii, curcii, raţei, gâştii.
Toţi puişorii se plim bă şi „ciugulesc” în mijlocul sălii de grupă. La
semnalul educatoarei: „M ama îşi caută p u ii”, „m am ele” pornesc în căutarea
ilor” ei. Fiecare pui găsit, este luat de m ână de către m am ă şi dus la
iţa lui. Jocul se term ină atunci când m am ele îşi adună toţi puii în căsuţă.
M am ele îşi num ără puii şi spun câţi are fiecare în căsuţă. Apoi, caută
a corespunzătoare num ărului de pui. Se stabileşte care grupă are mai
ţi sau mai puţini pui.
M IERCURI
Tema zilei: „ O biceiurile păsărilor dom estice ”
Joc: „ O întâmplare cu p ă să ri ”
Copiii sunt determ inaţi să povestească o întâm plare cu păsări
lestice. Dacă au avut vreodată puişori de găină să le îm părtăşească
jgilor această experienţă (cum i-au hrănit, adăpostit etc.); dacă i-а atacat
gâscan/cocoş/curcan sau au adunat ouă din cuibare să povestească ce au
ţit în acel m om ent (frică, bucurie).
Activitatea de grup
Joc: „ Cine este şi cum arată? ”
M ateriale: jetoane cu păsări dom estice (fem ele şi m asculi).
Metodă: Bula dublă
Copiii care au jetoane cu păsări care înoată le aşază în cercul
istru, iar cei care au jetoane cu alte păsări/păsări care scurm ă le aşază în
:ul verde.
Copiii sunt rugaţi să spună cât m ai multe caracteristici pentru fiecare
:gorie (păsările care înoată: au ciocul lat, degetele sunt unite printr-o
rtbrană etc.; păsările care scurmă: au ciocul ascuţit, ciugulesc, se hrănesc
boabe de cereale etc.) şi apoi, să stabilească asem ănări între cele două
;gorii de păsări (au pene, au aripi şi zboară, fem elele clocesc).
JOI
Tema zilei: „ Ograda cu p ă s ă r i”
Noutatea zilei:
Joc: „ D etectivii de raţe şi gâşte ”
O fetiţă era foarte supărată, deoarece au dispărut raţele şi gâştele din
udă. Unde credeţi că au plecat?
La final, copiii ascultă cântecul „R ăţuştele”, m uzica N. G anz şi
execută m işcările sugerate de versuri (se poate folosi şi cântecul „B obocii”,
m uzica I. Potolea).
Joc: „Păsările şi fo lo a sele lo r ”
M aterial: un jeto n cu păsări de curte/ferm ă, jetoane cu produse: ouă,
carne, pene.
Educatoarea aşază im aginea cu ferm a/ograda cu păsări la panou.
Copiii numiţi iau câte un jeton, spun ce reprezintă im aginea şi-l aşază sub
im aginea de pe panou. Astfel, ei află ce foloase ne aduc păsările.
Ceilalţi copii se îm part în 3 grupe. Prim a grupă dă cât mai multe
exem ple de preparate cu ouă (fierte, ochi,,în prăjituri, chiftele etc.), a doua
oferă exem ple de preparate din carne (grătar, şniţel din piept de pui etc.) şi a
treia, de produse din pene (perne, pilote, pene decorative, m usculiţe pentru
pescuit etc.).
Copiii sunt solicitaţi să spună de ce cred că este bine să consum e ouă
şi carne de pasăre (este săracă în calorii şi bogată în proteine).
V IN ER I
Tema zilei: „ Păsările, prietenele copiilor ”
Joc: „ P rietenii din ogradă ”
M aterial: o stea m are în mijlocul căreia se aşază o imagine
reprezentând o ferm ă de păsări, steluţe diferit colorate pe care sunt scrise
întrebările: CE?, CIN E?, U ND E?, DE CE?, CÂ ND ?
M etode: Explozia stelară
Copiii se îm part în cinci grupuri. U n reprezentant din fiecare grup
alege o steluţă. Educatoarea citeşte cuvântul scris pe steluţă (Ce?, Cine,?) şi
form ulează întrebarea. Copiii din grupul respectiv răspund la întrebare.
Exemplu:
CE păsări se află în ograda bunicii?
CE foloase aduc păsările de curte?
CIN E îngrijeşte păsările de curte?
UNDE înoată raţele şi gâştele?
CÂND ies puişorii din ouă?
DE CE trebuie să îngrijim păsările de curte?
La final, se recită poezia „Prietenii «.lin ogradă”, de Cornelia Marta:
„în grfldinfl-n sat la buna
Am stat toată săptăm âna
Am văzut găini şi curci,
Raţe, gâşte, bibilici.
Cocoşei frum oşi, răţoi,
Ce sunt prieteni buni cu noi.
Curcanul, ne sperie,
Când îşi um flă penele,
Iar gâscanul supărat
Ne pune pe fugă-ndat’!”
Tema anuală de studiu: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎN TÂ M PLĂ ?

Tema săptăm ânală: Păsări de călătoare
Activitatea de grup
Joc: „ Aşază corect!”
M ateriale: o planşă cu mai m ulte cuiburi aşezate astfel: pe peretele unei
case, într-un stufăriş, pe un stâlp de teleg raf etc. şi jetoane cu păsări
călătoare: rândunică, barză, raţă sălbatică etc.
Educatoare prezintă m aterialul şi le cere copiilor să ia câte un jeto n şi
să denum ească pasărea călătoare.
Copiii recită versurile:
„ Rândunica (barza/raţa sălbatică etc.) a sosit,
Cuibul vechi şi l-a găsit ”.
Copilul care a luat jetonul cu pasărea respectivă, îl aşază la cuibul
corespunzător.
Copiii vor constata deosebirile dintre formele cuiburilor, m ărim ile lor şi
di feritele locuri unde sunt aşezate cuiburile fiecărei specii de păsări.
Activitatea de grup
Joc: „Form ează întregul"
M ateriale: puzzle cu părţile com ponente ale păsărilor călătoare (cap,
runchi şi m em bre - aripioare, picioare)
M etoda: Puzzle
Copiii se îm part în 2-3 echipe şi fiecare echipă prim eşte câte un plic cu
>iese puzzle, pe care aceştia trebuie să le asam bleze.
Educatoarea sugerează începerea jocului cu un fragm ent din poezia
,, Păsările zburătoare ”, de G. Berbeceanu.
„H aideţi să vedem acum
Ce-i ascuns în plic?
Aripioare şi picioare,
Trunchiuri şi codiţe care
Decupate, colorate
Şi lipite mai departe,
Cu aţe de pe m osoare
Păsările pot să zboare!”

Tema proiectului tematic: Animale sălbatice
Durata proiectului: 1-2 săptăm âni
LUNI
Tema zilei: „ L o cu ito riip ă d u rii”
N outatea zilei
Joc: „Anim ale m ici şi m a ri”
M ateriale: figurine de plastic/jetoane cu anim ale sălbatice.
U n copil prezintă colegilor o carte cu m am ifere sălbatice şi le spune
ceea ce ştie despre fiecare în parte. Colegii lui pun întrebări, iar copilul le
răspunde.
Se pot spune ghicitori despre m am ifere sălbatice, iar copiii răspund
arătând figurine de plastic/jetoane.
Roşie, cu coada lungă

La coteţe vrea s-ajungă
Să înhaţe de îndată
O găină sau o raţă. (Vulpea)
Urlă noaptea în pădure

Este sur, negru tăciune
Seamănă cu-n câine mure
Ce să fie oare, oare? (I tipul)
Fioros şi foarte mare
E greoi şi nu prea sare
Um blă după fragi şi mure
Toată ziua prin pădure. (Ursul)
Frum uşică şi codată

O vezi prin copaci o dată
Vine la nuci şi alune
Cum o cheam ă, cine-m i spune? (Veveriţa)
Ca un ghem de ţepi el pare

îşi poartă acele-n spinare
E fricos, se ghem uieşte
Şi năsucul şi-l păzeşte. (Ariciul)
M orcovi, varză sau salată

E m âncarea preferată
El trăieşte în pădure
Şi-i e frică de oricine
Urechi lungi, mustăţi el are
Hai ghiceşte, cine-i oare? (Iepuraşul)
în pădure-i îm părat
Ierbivor şi-ncoronat,
Are coarne mari, frumoase
E soţul ciutei noastre. (Cerbul)
Sprintenă prin iarbă sare

Şi de ied ea grijă are,
Firavă şi delicată
Blana fină e apreciată. (Căprioara)
Joc: „ Spune ce anim al ai găsit? ”
M ateriale: o planşă cu pădurea; siluete cu anim ale sălbatice: urs,
vulpe, lup, veveriţă, iepuraş, arici etc.; panou.
^Metoda: Posterul
Copiii sunt aşezaţi în semicerc, pe covor, iar în mijloc, jetoanele, cu
faţa în jos. Pe rând, copiii sunt solicitaţi să aleagă câte un jeton. La întrebarea
educatoarei: „Spune ce anim al ai g ă sit? ”, copilul denum eşte anim alul,
spune ceea ce ştie despre el, apoi il uşu/rt pe planşa cu pădurea, realizând
astfel un colaj de tip poster.
M ARŢI
Tema zilei: „Anim alele şi p u ii lo r ”
Joc: „ Caută-ţi m am a/puiul ”
M ateriale: m edalioane cu „chipul m am ei” şi m edalioane cu „chipul
puiului” de animal.
Copiii sunt îm părţiţi în două grupe egale. O grupă primeşte
m edalioane cu „chipul m am ei”, cealaltă cu „chipul puiului” de anim ale. La
semnalul „Caută-ţi m am a”/„M am a îşi caută puiul”, fiecare îşi caută
perechea.
>
M IER CU R I
Tema zilei: „Din lumea necuvântătoarelor”
Joc: „ Cutia cu p o veşti ”
M ateriale: jetoane cu anim ale sălbatice/figurine de plastic; o cutiuţă.
Pe rând, copiii extrag din „cutia cu poveşti” un jeton/figurină cu un
m am ifer sălbatic, pe care îl denum eşte. Apoi, încearcă să alcătuiască o scurtă
povestioară despre anim alul respectiv. Se sugerează copiilor că pot introduce
în poveste şi alte anim ale sălbatice pe care le cunosc şi despre care vor să
povestească, dar că, personajul principal trebuie să fie cel de pe jetonul
extras.
Se apreciază poveştile cele mai reuşite.
JOI
Tema zilei: „întâlnire cu un anim al să lb a tic”
Joc: „ Prieteni im aginari ”
M ateriale: -
Sugestii de desfaşurare:
Copiii execută m işcări sugerate de versurile poeziei „Prieteni
im aginari ”, de G. Berbeceanu:
„M erge ursul, uite-aşa (imită m ersul ursului)
Căutând pe cineva;
Hop, hop, hop, broscuţa sare (sar ca broscuţele)
Şi ea, iute, pe cărare;
O -nsoţeşte veveriţa (sar ca veveriţele)
Care caută crenguţa.
E o zi caldă, cu soare (se uită în sus, ridică m âinile spre soare)
H aideţi toate anim alele la plim bare!” (cheam ăprieteni imaginari)
Copiii vor im ita m ersul şi sunetul a cât mai multe anim ale sălbatice.
A ctiv itatea de grup:

Joc: „Spune num ele a n im a lelo r”
M ateriale: jetoane cu literele A, C, L, U, V; palete roşii şi negre pentru
toţi copiii.
Jetoanele se aşază cu faţa în jos. Copiii îşi aleg câte un jeto n cu o literă,
numesc sunetul şi dau exem ple de anim ale a căror denum ire încep cu sunetul
respectiv.
Pentru cuvintele corecte, copiii ridică paleta roşie, iar pentru cuvintele
greşite, copiii ridică paleta neagră.
V IN E R I
Tema zilei: „ C arnavalul din pădure ”
A ctiv itatea de grup

Joc: „ Haideţi, la carnaval! ”
M ateriale: m ăşti de anim ale sălbatice (urs, vulpe, lup, iepuraş,
căprioară, arici, cerb, veveriţă etc.)
Copiii sunt aşezaţi în cerc şi prim esc măşti de animale. U nul dintre
iepuraşi este num it „Iepuraşul Codiţă” şi se află în m ijlocul cercului. Acesta
invită pe rând, anim alele la carnaval. Ex. „H aideţi la carnaval, u rsu leţi!”.
I'oţi copiii care au măşti de ursuleţ cântă şi dansează în m ijlocul cercului cu
Iepuraşul Codiţă, cântecul „Cine este C o d iţă ? ” (m uzica Elena Ilie, versurile
Cornelia M arta). A poi, ursuleţii răm ân grupaţi îm preună şi aşteaptă, iar
Codiţă invită alte anim ale la carnaval.
La sfârşit. Iepuraşul Codiţă invită la carnaval toate anim ale pădurii,
care vor cânta şi vor dansa împreună.
ш
Azi am îm - bră - c a l c o s - turn со - Io - rat_______
Noi la gră - di - ni - ţă a - flăm pe со - di - ţă
Ш
$
Ş i-am o în - tre - ba - re pen - tru fi - e - c a - re C i - ne e С о - di - ţă
ci - ne e С о - di - ţă ci - ne e С о - di - ţă vreau s ă ştiu.
2. N oi la grădiniţă R: Cine e Codiţă

A flăm pe Codiţă, Cine e Codiţă,
Purtând fiecare Cine e Codiţă,
Costum de animale. V reau să ştiu.
Joc: „ O întâmplare din pădure ”
La întrebarea „Ce întâm plări se petrec în pădure?", câţiva copii sunt
solicitaţi să povestească întâm plări cu anim ale din pădure, pe care Ic-uu
văzut la televizor sau despre care au citit îm preună cu părinţii lor, în diferiţi*
cărţi cu poveşti. Ceilalţi copii pun întrebări copiilor povestitori.
Tema anuală de studiu: C Â N D /C UM ŞI DE CE SE ÎN TÂ M PL Ă ?

Tema proiectului tematic: în ograda bunidi
D urata proiectului: 1-2 săptăm âni
LUNI
Tema zilei: „Prieteni necuvântători"
Noutatea zilei
Joc: „ P rietenii din ograda b u n ic ii”
M aterial: o im agine cu o ferm ă de anim ale/figurine de plastic cu
anim ale dom estice.
Sugestii de.desfăşurare:
Educatoarea recită poezia „Prietenii din ograda bunicii", de G.
lierbeccanu:
„A m la ţară la bunici
A nim ale mari şi mici,
Un căluţ cu ham şi şa
In grajd vacă şi viţe a
In staul am oi şi capre
Porcul stă-n coteţ, măi frate!
Sunt curcani şi raţe, gâşte
A m grijă să nu m ă muşte
Pisicuţa e la pândă
Şoricelul ca să-l prindă
Iar căţelul Azorel
Vrea ca să mă jo c cu el.”
In tim p ce educatoarea recită poezia, prezintă anim alele din ogradă.
Se poartă o scurtă discuţie despre anim alele din ogradă, despre rolul
acestora în viaţa noastră şi despre responsabilităţile oam enilor legate de
îngrijirea lor.
Activitatea de grup
Joc: „ L a ferm a b u n icilo r”
M ateriale: o m achetă cu o ferm ă (din cutii); ferm ierul şi soţia
ferm ierului (siluete/figurine de plastic); anim alele dom estice: cal, vacă, oaie,
porc, pisică, câine etc. (siluete/figurine de plastic).
Copiii sunt aşezaţi în semicerc, pe covor. Li se prezintă, sub form ă de
surpriză, o m acheta reprezentând o ferm ă de animale. D upă ce copiii intuiesc
materialele de pe m achetă, educatoarea le povesteşte copiilor:
„D ragi copii, cei doi ferm ieri, bunicul şi bunica, şi-au pierdut
animalele din ogradă. E i vă roagă să-i ajutaţi să le găsească şi să le aşezaţi
lu locul lor, în ferm ă. ”
Siluetele/figurile de plastic se află într-un coş. Pe rând, câte un copil
alege o siluetă/figurină, recunoaşte şi denum eşte anim alul şi, apoi, îl aşază pe
machetă, la locul potrivit.
La final, sunt trecute în revistă anim alele dom estice care se găsesc în
ferma bunicilor şi se încearcă găsirea răspunsului la întrebarea: De ce au
plecat anim alele dom estice de la cei doi ferm ieri?
* Sugestie: macheta se confecţionează dintr-o bucată de polistiren învelit în

hârtie creponată de culoare verde; ferma, cuşca, cocina se confecţionează din cutii
de diferite mărimi şi se aşază pe bucata de polistiren; pe spatele siluetelor de
fermieri şi animale se lipesc palete de la îngheţată, care se înfig în polistiren.
M ARŢI
Tema zilei: „ O poveste din ograda b u n icii”
Joc: „ Anim ale preferate ”
Educatoarea form ulează o parte dintr-o propoziţie, iar copiii o continuă.
Ex.: „îm i p la c căţeii p en tru că... ”, „ îm i p la c căluţii p en tru că ... ” etc.
Sau:
Se alege un povestitor dintre copii. A cesta le îm părtăşeşte copiilor un
evenim ent, o experienţă proprie, o întâm plare im portantă din ograda bunicii.
Povestitorul poate fi num it „copilul zilei” .
Copiii care au anim ale acasă sunt încurajaţi să povestească o întâm plare
despre anim alul lor, despre cum îl îngrijesc, ce num e are, de ce îl iubesc etc.,
iar ceilalţi să povestească despre un anim al preferat şi să-şi im agineze cum ar
fi viaţa lor, dacă ar avea acel animal.
Ceilalţi ascultă cu atenţie ce spune povestitorul, apoi, pun întrebări,
com entează, îşi expun, pe scurt, propria opinie. Copilul-povestitor răspunde
la întrebările colegilor.
Joc: „Spune, la ce te gândeşti? ”
M etoda: B rainstorm ing
Copiii sunt aşezaţi pe covor, în cerc. Educatoarea adresează copiilor
întrebarea: „ C ând spun fermă la ce vă gândiţi? ”
Se solicită exprim area într-un m od cât mai rapid, în enunţuri scurte şi
concrete, fară cenzură, a tuturor ideilor (chiar trăznite, neobişnuite, absurde,
fanteziste). Se pot face asociaţii în legătură cu afirm aţiile celorlalţi, se pot
prelua, com pleta sau transform a ideile din grup, dar fară referiri critice.
Educatoarea poate nota pe scurt ideile copiilor, apoi le grupează şi se trag
concluziile finale.
M IERCURI
Tema zilei: „ G raiul anim alelor”
Joc: „Adevărat sau fa ls? ”
Sugestii de desfăşurare
Educatoarea form ulează propoziţii adevărate sau false despre animalele
adevărată şi să lase braţele jo s dacă propoziţia este falsă. Apoi, cere copiilor
să transform e propoziţia falsă, în propoziţie adevărată.
Joc m uzical: „ G raiul anim alelor ”, de D.G. Chiriac
M ateriale: -
A cest joc se desfăşoară în form aţie de cerc. Copiii vor cânta: „Graiul
anim alelor!”, de D.G. Chiriac, executând mişcările sugerate de versurile
acestuia:
„Vaca zice: m u-m u-m u,
Când îşi cheam ă viţelu, mu, mu, mu.
Calul zice: i-ha-ha, i-ha-ha.
Pe câm pii, bună-i iarba, i-ha-ha.
Oaia zice: be-he-he, be-he-he,
Tunsu-m -au de lâna mea, be-he-he.
Porcul zice: guic-guic-guic,
N -am m âncare niciun pic, guic-guic-guic.
M âţa zice: miau, miau, miau,
U nde-i laptele să-l iau?
Câinele zice: ham, ham , ham.
Cum aş roade-un os, dar n-am .”
JOI
Tema zilei: „ Prietenii de la fe rm ă "
Activitatea de grup
Joc: „ Ferm a de anim ale ”
M aterial: un jeto n cu ferm a de anim ale; jetoane cu anim ale dom estice
- părinţi şi pui (cal-iapă/m ânz, vacă-bou/viţel, oaie-berbec/m iel, porc-
scroafa/purcel, câine-căţea/căţel, pisică-m otan/pisicuţă, iepure-iepuroaică/
iepuraş, capră-ţap/ied; panou; 2 plicuri.
Copiii sunt aşezaţi pe covor, în semicerc. Educatoarea scoate din
plicul 1, jetoanele cu im aginea anim alelor-părinţi şi le aşază în faţa copiilor,
în mijlocul unui panou este im aginea unei ferm e de animale.
Copiii sunt solicitaţi să aleagă jetoanele cu anim ale, să le denum ească
şi să le aşeze în jurul ferm ei, formând ciorchinele cu animale.
Apoi, educatoarea deschide plicul 2, în care se află jetoane cu puii
animalelor, pe care le aşază în faţa copiilor. Aceştia, aleg câte un jeton,
denum esc puiul .şi il aşază la panou, lângă părinţii lui.
Copiii îşi exprim ă părerea despre anim ale şi despre puii lor (dacă
au grijă de ei şi cât timp).
Jo c: „ C ine-i la fe l ca mine? ”
M aterial: câte două jetoane cu im aginea unor anim ale dom estice
(două pisici, doi câini, două oi, doi cai etc.)
Copiii se află aşezaţi în cerc, pe covor. Jetoanele se am estecă şi se
îm part copiilor cu ajutorul metodei mâna oarbă (copiii nu arată jetonul
celorlalţi). La sem nalul educatoarei, adică la rostirea cuvântului pisică/câine/
oaie/cal etc., toţi copiii care au acel anim al pe jeton, vor imita
glasul/onom atopeea anim alului. Apoi, ridică jetonul, îşi dau m âna şi pun
jetoanele în coşuleţ. ,
Jocul se repetă cât perm ite timpul.
Joc: „ Fii atent şi răspunde corect! ”
M aterial: ecusoane cu anim ale domestice.
Educatoarea îm parte ecusoanele copiilor, care se află aşezaţi în cerc,
în picioare. La sem nalul educatoarei, copiii trebuie să se grupeze în mijlocul
cercului, după cerinţa form ulată de educatoare. Ex.: Toate anim alele ale
căror nume încep cu sunetul С să vină în m ijlocul cercului. Copiii care au pe
ecuson anim alele care încep cu sunetul С se grupează în mijlocul cercului.
Alte criterii de grupare form ulate de educatoare, pot fi: care dau lapte/carne/
blană/lână; care se hrănesc cu iarbă/porum b, care se adăpostesc în coteţ/
grajd/cuşcă etc.
VINERI
Tema zilei: „Spectacolul din ograda b u n icii”
Joc: „ Corectează greşeala ”
M ateriale: -
Educatoarea citeşte un text cu greşeli, copiii trebuie să sesizeze
greşeala şi să o corecteze.
„Era odată un câine care stătea toată ziua în scorbura lui (coteţ) şi
nici m ăcar nu putea să miaune (latre). Câinele a zburat (fugit) spre pădure.
Pe drum s-a întâlnit cu un cal care avea un viţel (mânz) tare drăgălaş.
Câinele s-a îm prietenit cu ei, plecâ n d toţi la drum. Prin pădure au văzut o
ursoaică ce ieşea din vizuina (bârlos) cu p u iu l ei, iedul (ursuleţul), care
lătra (mormăia) vesel în urma mamei. După ce au salutat ursoaica, au mers
mai departe p â n ă ce au ajuns la o cuşcă de oi (stână).
Un viţeluş cocoţat p e o claie de fâ n , i-а văzut şi a început să măcăie:
m ac-m ac-m ac (mugească: muu-muuu). A ceştia s-au speriat şi au luat-o la .
fu g ă încotro au văzut cu ochii.’’'’
Activitatea de g ru p
Joc: „ C arnavalul din o g ra d ă ”
M ateriale: m ăşti cu animale domestice; două măşti cu ferm ieri; jetoane
cu hrană.
Educatoarea îm parte măştile copiilor şi le cere să-şi găsească fiecare
perechea şi să se grupeze: cal-iapă, vacă-bou, oaie-berbec, porc-scroafa,
câine-căţea, pisică-m otan, iepure-iepuroaică, capră-ţap.
Ferm ierii hrănesc grupurile de animale, îm părţindu-le jetoanele cu
hrana potrivită.
Apoi, fam iliile de anim ale şi fermierii dansează pe o m uzică adecvată.
Când m uzica se întrerupe, fermierii invită câte o familie de anim ale să se
prezinte în faţa celorlalţi. Dansul continuă până se prezintă toate fam iliile de
animale.
Activitatea de grup
Joc: „ La spectacol ”
M ateriale: -
Copiii form ează un cerc, aşezaţi pe scaune ca la spectacol. U n copil stă
aşezat în m ijloc şi m im ează mersul şi glasul unui anim al dom estic. Copiii
trebuie să ghicească ce animal din ogradă imită. Copilul care ghiceşte trece
în mijloc şi im ită un alt animal. Jocul se repetă până la expirarea timpului.
Se apreciază cu aplauze fiecare reprezentaţie.
Tema anuala de studiu: C Â N D /C U M Ş l DE C E SE ÎN T Â M P L Ă ?
Tema săptăm ânală: Animale din ţinuturi îndepărtate
îm p ă r tă ş ir e a cu ceilalţi
Joc: „ La Zoo "
Copiii care au vizitat o G rădină Zoologică sunt solicitaţi sa
îm părtăşească colegilor o experienţă trăită în timpul vizitei lor: ce animal i-a
im presionat cel mai mult, ce sunete neobişnuite au auzit etc.
A ctiv itatea de g ru p
Joc: „ în ju n g lă ”
M aterial: ecusoane cu animale din Junglă: leu, girafă, elelant (puitru
fiecare echipă); im agini decupate cu anim ale din ju n g lă din revisk- leu,
maim uţă, tigru, girafă, elefant, zebră, leopard, crocodil etc.; lipici; crd u im r
colorate; carioca etc.
M etoda: Posterul
Educatoarea citeşte versurile, de G. Berbeceanu.
„în această săptăm ână
Putem fi toţi, îm preună
Ce-anim ale doriţi
De prin ju n g lă ca să fiţi!”
După acest scurt m om ent, copiii vor realiza un poster cu tema „în
junglă” .
Se îm part copiii în trei echipe. Fiecare echipă va purta un ecuson cu un
animal din junglă: leu, girafa, elefant.
Pe mese sunt aşezate animale decupate şi alte elem ente din junglă cu
care vor realiza posterul. Se anunţă timpul de lucru şi sarcina de îndeplinit.
Copiii se vor consulta în grup, apoi vor desena peisajul cu ju n g la şi vor lipi
imaginile date astfel încât să realizeze un poster.
Posterele se afişează, iar grupurile le prezintă, explicând logica
aranjării în pagină a im aginilor date.
Joc: „ In savană şi în ju n g lă ”
M aterial: 2 planşe cu savana şi jungla pe care sunt um brele anim alelor;
siluetele de anim ale din junglă şi savană, două panouri.
Sugestii dc des lăsurare:
Copiii sc îm part în două grupe: o grupă pentru savană şi o grupă pentru
junglă. Fiecare planşă se aşază pe un panou, iar pe câte o m ăsuţă, siluetele
anim alelor din ju n g lă şi savană necesare com pletării um brelor de pe cele 2
planşe.
La sem nalul START, fiecare echipă ia câte o siluetă şi o aşază pe
planşă, la um bra potrivită. Va câştiga echipa care va term ina prim a de
com pletat planşa cu siluete de animale.
Joc: „In ţinuturi australiene ”
M ateriale: o planşă cu un peisaj din Australia; jetoane cu animale:
cangur, ornitorinc, pasărea Emu, câinele Dingo, ursuleţul koala, pasărea
kiwi, struţ; plicuri pentru fiecare jeton; panou.
Copiii se află aşezaţi în semicerc, pe pernuţe. Educatoarea aşază planşa
cu peisajul australian în mijlocul unui panou şi oferă prim ului copil din
partea stângă a ei un plic, care porneşte la drum , deplasându-se din m ână în
mână, până când pronunţă cuvântul: „Stop!” . Copilul la care s-a oprit plicul
îl deschide, denum eşte im aginea de pe jeto n şi îl aşază în ju ru l planşei de la
panou. D acă copilul la care s-a oprit plicul nu ştie să denum ească im aginea,
roagă vecinul din dreapta sau din stânga sa, să îl ajute.
Jocul se continuă până la epuizarea plicurilor cu jetoane.
La final, se obţine ciorchinele vieţuitoarelor din ţinuturile australiene.
Tema anuală de studiu: C Â N D /C U M ŞI D E C E SE ÎN T Â M P L Ă ?

Tema proiectului tematic: în lumea insectelor
D urata proiectului tem atic: 1-2 săptăm âni
LU N I
Tema zilei: „Călătorie în lumea insectelo r”
Joc: „ Călătorie în lumea insectelor”
M ateriale: jetoane/figurine de plastic cu insecte (fluture, buburuză,
albină, furnică etc.), plicuri cu ghicitori, panou.
Sugestii ţie desfăşurare:
Copiii se îm part în două grupe. Fiecare echipă alege câte un plic, în
care se găseşte o ghicitoare, pe care educatoarea o citeşte. Copiii din cealaltă
echipă ghicesc răspunsul, iau jetonul şi îl aşază la panou.
„Colorat e ca o floare,
Trupul fin şi mic el are,
Zboară vara pe câm pie,
Spuneţi се-ar putea să fie.” (Fluturele)
„M ică, dar voinică,

In spate ridică
Sacul cu povară
Să-l ducă-n căm ară.” (Furnica)
„Cine cântă toată vara

Prin fâneţe cu chitara?” (Greierele)
„M ititică şi drăguţă,
în stup cu regina stă.
Ea zboară din floare-n floare,
M ierea dulce s-o prepare.” (Albina)
„Roşie pe aripioare,
Cu buline pe spinare
Când copiii o găsesc
Repede aşa rostesc:
- Unde vei zbura
Acolo m-oi m ărita!” (Buburuza)
Jocul se încheie cu exerciţii de mers în coloană şi recitarea ritmică:

„Noi, când m ergem la plim bare
De ne ies gâze în cale
N e purtăm frum os cu ele
Că sunt mici şi frum uşele!”
N o u tatea zilei
Joc: „ Regina gâzelor AIbinuţa-Uţa ”
M ateriale: un jeton cu „Regina gâzelor A lbinuţa-U ţa” , jetoane cu
insecte: fluture, buburuză, albină, furnică etc., dar şi jetoane care nu
corespund tem ei (anim ale, păsări etc.).
Educatoarea aşază pe panou im aginea cu „A lbinuţa-U ţa” . Copiii sunt
solicitaţi să caute în jetoane prietenii de zbor ai acesteia. Copiii sunt rugaţi să
spună de ce au ales acele jetoane şi de ce i-ar plăcea „A lbinuţei-U ţa” să fie
prietena acelor insecte.
Activitatea de grup
Joc: „ Gâze mici, dar muncitoare ”
M ateriale: 2 siluete cu insecte folositoare: albina şi fluturele de
mătase; câte 4 jetoane pentru ciclul de producţie a mierii şi a mătăsii; panou.
Copiii se află aşezaţi pe covor, în sem icerc, iar jetoanele în mijloc.
Imaginile cu insectele folositoare (albină, fluturele de m ătase) se
intuiesc îm preună cu copiii şi se aşază la panou. Copiii sunt solicitaţi să
aleagă jetoanele cu ciclul de producţie al m ierii şi să le aşeze la panou, în
ordinea cronologică a obţinerii mierii (albina adună polen din flori, albina
merge la stup cu polenul, apicultorul recoltează mierea, m ierea recoltată şi
alte produse). A poi, aleg jetoanele cu ciclul de producţie al m ătăsii (viermii
de mătase se hrănesc cu frunze de dud; ei form ează gogoşile de m ătase din
care ies sub form ă de fluturi de mătase; gogoşile de m ătase sunt recoltate şi
printr-un procedeu special se obţine firul de mătase; după toarcere, firele de
mătase pot fi vopsite). Se discută despre aceste cicluri de producţie şi se trag
concluzii referitoare la im portanţa acestor produse pentru oameni.
La final, copiii se vor îm părţi în două grupe: grupa albinuţelor harnice
şi grupa vierm ilor de mătase m uncitori şi vor dansa în jurul produselor lor.
M ARŢI
Tema zilei: „Prietenii greieruşului”
Activitatea de grup
Joc: „ Ziua greieruşului ”
M ateriale: ecusoane cu insecte, panou, o fetiţă-furnică, un băiat-
greieraş.
O fetiţă îm brăcată în furnică îi anunţă pe prietenii greieraşului (copii-
insecte) că este Ziua greieraşului şi că doreşte să se îm pace cu acesta.
Educatoarea îm preună cu fetiţa-furnică, recită „ G reieruşul”, ***:
„Bună dim ineaţa, dragi copilaşi!
A uzit-aţi voi de un greieraş?
Astăzi este ziua lui
Şi umblă pe câm p hni-hui.
N -are casă, n-are masă,
D oar chitara lui aleasă.
Hai, o petrecere să dăm
Ca să îl mai bucurăm .”
Copiii-insecte se prezintă şi încep să danseze şi să aducă „daruri"
pentru greieraş, pe care le oferă acestuia de ziua lui.
Dansul se poate realiza pe melodia „G reierii", de I.D. Vicol sau
„Greieruşul", de I. Potolea.
M IER CU R I
Tema zilei: „ Orchestra insectelor”
Joc: „Atenţie, se cânta şi se dansează! ”
M ateriale: jetoane cu insecte: cosaş, greier, albină, fluture, furnică,
coropişniţă.
Pe o masă, se află jetoanele cu faţa în sus. Educatoarea pune
întrebarea: Cine sare/zboară/m erge?. Copiii caută jetonul potrivit, denum esc
insecta care realizează acea acţiune (sar - cosaşul, greierele; zboară - albina,
fluturele; merg - furnica, coropişniţă). Apoi, imită acţiunea insectei şi
sunetul, acolo unde este cazul.
în încheierea jocului, copiii cântă şi execută m işcări, pe o m elodie
cunoscută:
„Dunsăm, dunsăm
Cu flu tu r aşii... (albinuţele, furnicile, buburuzele) zburăm. ”
Activitatea de grup
Joc: „ Orchestra veselă ”
M ateriale: ecusoane cu insecte: furnici, greieri, albine, viespi; jetoane
imagini: m uşuroi, stup, galerie în păm ânt, cuib de viespe etc.;
Copiii prim esc câte un ecuson cu o insectă. Pe un fundal arm onic, de
muzică clasică copiii se vor grupa în funcţie de locuinţa lor. Este ales un
Licurici care urm ează să prezinte spectacolul. La semnalul Licuriciului, care
ridică un jeton cu câte o „căsuţă” a insectelor, copiii care au pe jeton insecta
care locuieşte la „căsuţa respectivă” se grupează în mijlocul cercului şi
dansează pe o m elodie potrivită temei.
Dacă este posibil, copiii vor folosi instrumente de percuţie (chitară,
vioară, zornăitoare, tobă, mnrncas ele ) şi vor alcătui orchestra veselă a
JOI
Tema zilei: „Lum ea m inunată a insectelo r”
A ctivitatea de g ru p
Joc: „In lum ea insectelor"
M ateriale: o planşă cu un peisaj, siluete cu insecte, panou.
Copiii aleg jetoane cu insecte şi le aşază pe planşă, fiecare la locul
potrivit (furnicile la m uşuroi, greierii pe iarbă, buburuzele pe frunze, albinele
la flori, fluturii în zbor).
Astfel, copiii vor realiza un tablou, pe care îl vor denum i cât mai
sugestiv.
Joc: „ Insectele vin la flo r i ”
M ateriale: jetoane/ecusoane cu insecte pentru fiecare copil (m ăm ăruţe,
lluturi, albine, furnici); câte o floare în culori diferite (roşu, galben,
portocaliu, albastru) pentru educatoare. Pe fiecare floare este desenată o
insectă: roşu-m ăm ăruţă, galben-fluture, portocaliu-albină, albastru-furnică.
Copiii prim esc câte un jeton/ecuson cu o insectă şi se aşază în cerc, iar
educatoarea în m ijlocul cercului. La ridicarea florii de culoare roşie toate
m ăm ăruţele se grupează în jurul educatoarei, la culoarea galbenă vin fluturii,
la culoarea portocalie vin albinele, iar la culoarea albastră, furnicile.
Pentru com plicarea jocului, educatoarea ridică câte două şi chiar trei
Hori sau chiar pe toate, iar copiii se grupează după culorile florilor.
Activitatea de grup
M aterial: placarde cu litera A pe o faţă şi litera F pe cealaltă faţă
(pentru fiecare copil).
Educatoarea organizează jocul „Adevărat sau fa l s ? ” şi form ulează,
pentru exem plificare, câteva propoziţii adevărate şi câteva false despre
insecte. Copiii ridică pancarta şi arată faţa pe care este litera A/F pentru
propoziţia adevărată/falsă.
Apoi, copiii form ulează propoziţii adevărate şi false.
VINERI
Tema zilei: „ De pe o bună dim ineaţă! ”
Joc: „ Gâze m ie i"
E ducatoarea pune copiilor câte o întrebare: „ Ce ştii despre lumea
insectelor? "/„Ce ştii despre insectele folositoare? "/„Ce ştii despre insectele
dăunătoare? ”, iar copiii răspund şi aleg insecta/insectele despre care discută.
La final, se interpretează/audiază cântecul „Albinuţa m e a ” (muzica şi
versurile de D elcasso).
Joc: „ Spune ce insectă eşti! ”
M ateriale: ecusoane cu insecte
Copiii sunt aşezaţi în cerc, pe covor. Ecusoanele se află în faţa lor
pentru a putea fi văzute. Fiecare copil îşi alege un ecuson, reprezentând o
insectă care reprezintă personajul pe care şi-ar dori să-l interpreteze şi îşi
m otivează alegerea. Ex.: „Eu astăzi îmi doresc să fiu un/o... (insectă) ca să
mă plim b p rin grădină. ". Pe o m elodie potrivită, fiecare copil im ită modul
de deplasare al insectei alese de el (zborul/m ersul/săritul).
Tema anuală de studiu: C Â N D /C U M ŞI D E C E SE ÎN T Â M P L Ă ?

Tem a săptăm ânală: Să păstrăm apele curate
Joc: „ Zâna A pelor ”
M ateriale: foi de desen pentru fiecare copil, creioane colorate,
carioca.
„E seară. Ştefanei s-a p u s în pat. Este fo a rte obosit p en tru că s-a ju c a t
toată după am iaza cu câţiva prieteni p e m alul pârăului care trece p e lângă
casa lor. A adorm it fo a rte repede. în visul lui, în acea noapte, a apărut o
zână frum oasă. Era fo a rte supărată şi tuşea întruna.
- Tu cine eşti? De ce tuşeşti atât de tare? A i răcit?
- Sunt Zâna Apelor. Nu am răcit. Sunt tare supărată şi tuşesc deoarece
apele m ele sunt din ce în ce mai murdare. Abia mai putem respira, atât eu
cât şi vieţuitoarele apelor, care altădată erau tare jucăuşe.
- Cine sunt cei care murdăresc apele? Cu ce le murdăresc? - întrebă
copilul.
Zâna a vrui să vorbească, dar a început din nou să tuşească şi a
dispărut într-o apă adâncă şi neagră.
Ştefanei s-a trezit din som n strigând:
- Spune-mi, te rog, cine murdăreşte apele? N u vreau să m oară peştii!
Mie îmi place să-i privesc cum se m işcă p rin apă.
D ar nu a m ai avut cine să-i răspundă. Zâna dispăruse, iar m ama nu
era acasă. ”
Copiii trebuie să găsească un final pentru poveste şi, apoi, să o
deseneze pe „Zâna A pelor” (timp de 3 m inute, aşa cum şi-o im aginează
fiecare).
Lucrările se expun pe un panou şi, într-un m om ent al zilei, educatoarea
şi copiii revin la poveste, discută despre personaje, evenim ente, diferitele
finaluri pe care şi le-au im aginat şi, în acest fel, copiii pot să discute despre
desenele proprii.
Activitatea de grup
Joc-exercitiu: „ M esaje E C O ”
M aterial: 4-5 pungi de hârtie, creioane colorate, carioca.
Copiii se îm part în 4-5 grupe. Fiecare grupă va primi câte o pungă de
hârtie şi instrum ente de scris. Ei vor trebui să deseneze mesaje ecologice,
anti-poluare pe pungile de hârtie. Aceste pungi vor fi apoi duse la magazinul
alimentar, pentru a fi vândute clienţilor, îm preună cu produsele cum părate de
aceştia. Astfel, m esajele ecologice ale copiilor vor ajunge în casele
oamenilor.
Tema anuală de studiu: CÂND/CUM ŞI DE CE SE ÎN TÂ M PLĂ ?

Tema săptăm ânală: A sosit vara!
M oment la alegere:
Activitatea de grup
Joc: „ Vine v a ra !”
M ateriale: o sticlă din plastic (pet), plic, jetoane cu diverse imagini
despre anotim pul vara; imagini pentru despărţirea în silabe; im agini pentru
alcătuirea unor propoziţii enunţiative, exclam ative, interogative etc.
Copiii sunt aşezaţi în cerc. Educatoarea roteşte un pet de plastic în
mijlocul cercului. Copilul în dreptul căruia se opreşte dopul petului, scoate
din plic un jeto n şi realizează sarcina dată (despărţirea în silabe, alcătuirea
unor propoziţii: enunţiative, interogative, exclam ative). Educatoarea
validează răspunsul. D acă rezolvă corect sarcina dată, copilul prim eşte o
bulină roşie, dacă nu o rezolvă corect, prim eşte o pedeapsă distractivă de la
colegi.
Л
Joc: „ Planuri p en tru vacanţa m are! ”
Copiii vor povesti care sunt planurile lor pentru vacanţă de vară, dacă
le place acest anotim p sau nu, ce anum e ar schim ba la el dacă ar fi ei în rolul
Bătrânului A n etc.

Tema săptăm ânală: In adâncul mărilor
M aterial: steguleţe cu litera „A ” şi litera „F” .
Copiii se îm part în două echipe şi se aşază pe covor. Cei din prim a
echipă form ulează câte o propoziţie, adevărată sau falsă, de genul: „Rechinul
este un peşte mic, care înoată în râuri? „ Crapul este un p eşte răpitor care
trăieşte în a cva rii? ’’. Cealaltă echipă, ridicând steguleţul cu litera A /F şi
corectează propoziţia. A poi, form ulează şi ei propoziţii adevărate/false, pe
care urm ează să le corecteze cealaltă echipă.
Educatoarea validează răspunsurile copiilor. La sfârşit, se alege cea mai
liaioasă propoziţie falsă şi cea mai com plexă propoziţie adevărată.
Activitatea de grup
Joc: „ Peştele-balon ”
M ateriale: baloane, aţă, carioca.
In timp ce se recită poezia ,, Peştele-balon", de G. Berbeceanu, copiii
execută sarcinile sugerate de versurile poeziei:
„Poate ai auzit cândva
Că-n apa mării ar exista
Un peşte cu mulţi ghimpi, olrrtvilor,
Si se num eşte pestele balon
Vom face îm preună
Dintr-un balon, legat la gură.
Şi desenat cu carioca colorată
Un peşte otrăvitor de-ndată!
U m flaţi, balonul şi-l legaţi, (copiii umflă balonul şi îl leagă)
Ţepii acum să-i desenaţi, (desenează cu m arker ţepii)
O gură m are şi doi ochi rotunzi (desenează cu m arker gura şi
ochii)
Are o faţă de te înspăim ânţi!”
Apoi, copiii dau drum ul la baloane şi se jo acă cu ele.
Joc: „Lum ea subacvatică ”
M ateriale: o planşă cu lum ea subacvatică; jetoane cu vieţuitoare
acvatice (balenă, broască, crap, caracatiţă, crevete, delfin, păstrăv, rechin,
rac, meduză, steluţă de mare, căluţ de mare, scoică), jetoane cu litere: В, C,
D, M, P, R, S, Ş; panou.
Copiii sunt aşezaţi pe covor, iar jetoanele cu imagini şi litere se află în
faţa lor. în m ijlocul unui panou se pune planşa cu lum ea subacvatică. Un
copil alege un jeton, denum eşte im aginea şi o aşază în jurul imaginii
centrale. A lt copil precizează sunetul cu care începe num ele vieţuitoarei
acvatice şi alege litera corespunzătoare. Jocul continuă până la epuizarea
jetoanelor. A stfel, ei form ează ciorchinele vieţuitoarelor acvatice.
Joc: „ Pune întrebări ”
M ateriale: m inge
M etoda: R.A.I. (Răspunde-A runcă-Interoghează)
Copiii sunt aşezaţi în semicerc, pe covor. Educatoarea aruncă m ingea
unui copil şi adresează o întrebare. Cel care prinde m ingea răspunde la
întrebare şi apoi o aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare
despre lumea subacvatică. Copilul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc,
iar răspunsul va veni din partea celui care a pus întrebarea.
Sugestii de întrebări:
- Ce culori şi fo rm e au peştii?
- Cum au gura? Ce au în ju ru l gurii? (m ustăţi)
- Cum se deplasează? (cu ajutorul înotătoarelor)
- Unde trăiesc nestii? (în aDă dulce, apă sărată)
- Unde preferă să înoate? (la suprafaţa sau pe fundul apei) etc.
Copiii aplaudă răspunsurile corecte.
Tema anuală de studiu: CUM ESTE, A FO ST ŞI VA FI AICI PE

PĂM ÂNT?
Tem a săptăm ânală: Suntem români
Noutatea zilei
Joc: „ Sunt român! ”
M ateriale: siluetă de băiat şi fată, elem entele com ponente ale
costum elor populare specifice unei zone (ie, poale, fotă/oprege,
batic/m aram ă, ilic, opinci, iţari, căm aşă atc.).
Educatoarea recită poezia „ Sunt român ”, de Cornelia M arta:
„Sunt rom ân şi-s m ândru tare
С-am o ţară ca o floare.
M ândru sunt de-al meu popor,
Că-i viteaz şi primitor,
îm i exprim azi bucuria
Că trăiesc în Rom ânia
Lim ba română o vorbesc
Ş i __________ eu m ă num esc.”
Copiii aşază pe siluete de băiat şi de fată elem entele com ponente ale
costum elor populare.
Joc: „ D in lada de zestre a bunicii ”
M ateriale: un băiat şi o fetiţă îm brăcaţi în costum e populare specifice
zonei; un coş cu obiecte de artizanat: ştergare, farfurii, ulcioare, tacâmuri
etc./jetoane cu obiecte de artizanat; steag tricolor.
Doi copii îm brăcaţi în costum e populare aduc un coş cu obiecte
/jetoane de artizanat şi un steag tricolor. Ei prezintă colegilor din grupă
com ponenţa costum ului pe care îl poartă: ie, poale, oprege/fotă, batic, ilic,
opinci, căm aşă, căciulă etc. Apoi, numesc câte un copil care alege din coş un
obiect/jeton şi denum esc obiectul de artizanat.
După ce toate obiectele au fost prezentate, cei doi copii îm preună cu
educatoarea prezintă steagul tricolor, sem nificaţia culorilor şi im portanţa
Zilei N aţionale a României.
A ctivitatea se poate desfăşura pe fond de m uzică populară rom ânească.
Tema anuală de studiu: C U M E S T E , A F O S T ŞI VA F I A IC I P E

i»Am â n t?
Tema proiectului tematic: Universul, o lume nemărginită
Durata proiectului tem atic: 1-2 săptăm âni
M oment la alegere:
LUNI
Tema zilei: „ U niversul”
N outatea zilei
Joc: „ Scrisoarea unui astronaut ”
Educatoarea citeşte copiilor „Scrisoarea unui astronaut” :
Foarte departe... sus, p e cer... există corpuri m ari şi mici, numite
corpuri cereşti. Planetele Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn,
Uranus, Neptun, se învârtesc în ju r u l Soarelui, într-un loc num it spaţiu.
Pe planeta Pământ, num ită şi Terra, trăiesc oam eni şi este singura
planetă p e care există viaţă. Planete p o t f i văzute, câteodată, cu ochiul liber,
oe cerul nostru. Dar, de cele mai multe ori, nu le putem vedea decât în
Iimpui nopţii cu telescopul. Cel mai uşor de văzut sunt Venus şi Jupiter. Ele
strălucesc ca nişte stele.
Luna este fo a rte departe, dar nu la fe l de departe ca soarele. Ea
străluceşte p e cer şi ne luminează nopţile. Este satelitul natural al
Pământului.Noaptea, p e cer, strălucesc stelele, le vedem ca p e nişte puncte
'uminoase, pentru că ele se află foarte, fo a rte departe, m ult m ai departe
iecâ t Soarele. Stelele sunt p e cer şi în tim pul zilei, dar Soarele străluceşte
atât de puternic încât nu le putem vedea. M ulte stele se p o t vedea ca puncte
strălucitoare p e cerul nopţii. Cea mai cunoscută stea este desigur Soarele.
Unele stele p a r să alcătuiască diferite desene p e cer, care se numesc
constelaţii. Ca să poa tă f i recunoscute, oam enii care le-au descoperit le-au
lat nume: Carul Mare, Taurul, Săgetătorul, Scorpionul etc. Toate stelele p e
care le vedem fa c parte din galaxia noastră: Calea Lactee (Calea Laptelui).
Astronomii, ca să exploreze planetele şi stelele, să exploreze U niversul/
Cosmosul, se Jblosesc de instrumente speciale:telescoape uriaşe, nave
spaţiale, sateliţi şi roboţi.
Joc: „ Ce este Universul? ”
M ateriale: ilustraţii cu Universul sau un A tlas geografic/Enciclopedie;
coală de hârtie, carioca.
M etoda: Ştiu-Vreau să ştiu-Am aflat
Copiii sunt aşezaţi pe covor, în semicerc. Educatoarea prezintă copiilor
o Enciclopedie cu U niversul şi discută despre imagini.
Pe o coală de hârtie îm părţită în trei părţi, educatoare notează în prima
coloană ceea ce ştiu copiii despre U nivers, în a doua coloană ceea ce doresc
să afle despre U nivers.
Se explică copiilor că vor desfăşura un proiect tem atic şi vor afla mulle
lucruri noi despre U nivers, iar coloana a treia o să o com pleteze la sfârşitul
proiectului, atunci când ei vor spune ce au aflat despre Univers.
M ARTI j
Tema zilei: „Soarele - prietenul Terrei”
îm p ă rtă ş ire a cu ceilalţi

Joc: „ U niversul fă r ă Soare ”
Educatoarea le citeşte copiilor poezia „ Universul fă r ă Soare ”, de
G abriela Berbeceanu:
„M ă întreb ades, copii
Lum ea, oare, cum ar fi
D acă n-ar fi Soarele
Să-ncălzească florile,
Să le dea lum ină blândă
Să răsară, să nu plângă?
Dacă n-ar roti planete,
Atunci n-ar fi nici com ete,
Şi nici Lună n-ar mai fi,
Şi nici n o ap te...şi nici zi!
Vă propun să-nchideţi ochii,
Să puteţi simţi cu toţii
Cum ar fi fără de Soare,
Fără pată de culoare!
Oare ar mai exista
In U nivers o altă Stea
Cu puterea Soarelui
Şi cu frum useţea lui?!"
Copiii vor fi solicitaţi să răspundă la întrebarea: „Ce credeţi că s-ar
întâmpla dacă Soarele nu ar răsări într-o z i? ’’. Educatoarea notează,
răspunsurile copiilor şi le va selecta pe cele mai com plete/interesante.
Joc: „ Ghici, ghicitoarea... ”
M ateriale: jetoane cu Soare, Lună, Pământ.
Copiii sunt aşezaţi pe covor, în semicerc, iar jetoanele în m ijloc pentru
a putea fi văzute. Educatoarea spune copiilor ghicitori, aceştia ghicesc
răspunsul şi caută jetonul cu im aginea corespunzătoare:
E un disc mare, roşcat
Si pe boltă aruncat,
In zori când apare el,
Stelele se ascund pe cer. (Soarele)
El desparte zi şi noapte
Si-mi aduce roade coapte
Când a prins pe cer să vină
Peste tot este lumină. (Soarele)
G albenă şi lum inată

Sau ca un corn-arată
Pe cer când se zăreşte
Lum ea toată o iubeşte. (Luna)
E rotundă câteodată
Sau ca secera arată
Regina ne-ncoronată
Sus pe bolta înstelată. (Luna)
Ca o m am ă în braţe ne poartă,
De suntem vinovaţi - nu ne ceartă. (Pământul)
M IER CU R I
Tema zilei: „ G alaxiile ”
Joc: „ Calea Lactee ”
M ateriale: planşă cu C alea Lactee; cartoane negre, lipici, globuri sparte
sau alte produse strălucitoare.
Sugestii ilc d e slasurare:
Educatoarea prezintă copiilor im aginea cu Calea Lactee şi explică ce
reprezintă aceasta. Se subliniază că în U nivers există multe galaxii, iar
galaxia noastră se num eşte Calea Lactee sau Calea Laptelui. Ea are forma
unei spirale, cu un nucleu în m ijloc şi nişte braţe care se învârtesc în jurul lui.
Este un ansam blu de stele, p ra f cosmic şi alte obiecte cereşti, având forme şi
mărimi diferite.
Copiii se îm part în 4-5 grupe. Fiecare grupă prim eşte câte un carton
negru, lipici, sclipici.
Educatoarea citeşte copiilor versurile, de G B erbeceanu, iar copiii
execută lucrarea „ Calea Lactee
„întreb, de poate să-mi spună cineva
De ce cartonul negru nu are altceva?
Pe el vom face urme cu lipici acum
D oar urme în spirală cum vă spun!
Cu praful de sclipici îl vom orna,
O galaxie în spirală vom avea!”
Lucrările copiilor se expun pe un panou, pe tot parcursul proiectului
JO I
Tema zilei: „ Planetele U niversului”
Activitatea de grup
Joc: „ Planetele ”
M ateriale: jeton/siluetă-Soare, jetoane/siluete cu planetele: Mercur,
Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto.
Educatoarea îm parte copiilor siluete cu Soarele şi planetele. Copiii simt
aşezaţi în cerc, iar copilul-Soare se va aşeza în mijloc. Educatoarea recită
poezia „Sistem ul S o la r ”, de Cornelia M arta, iar copiii-planete vin şi se
rotesc în jurul Soarelui, în ordinea m enţionată de versurile poeziei, pe o
melodie aleasă de educatoare.
S O A R E L E rotund, apare,
Toată ziua la plimbare.
A şa credem noi, copii,
Că soarele s-ar roti.
El de fapt şade pe loc,

Şi planetele se-ntorc,
Se întorc şi se rotesc,
l'c-orbite călătoresc.
Cea mai aproape ele sourc,
E M E R C U R , fierbinte tare.
Să luăm şi noi aminte.
Ea are lavă fierbinte.
V EN U S, a doua planetă,
Străluceşte ca o vedetă.
E Luceafărul ce îşi arată faţa.
Pe cer, până dimineaţa.
A treia, e cea mai frum oasă planetă.

Pe ea sunt oam eni şi codrii şi m unţi şi câm pii,
PLANETA A LB A STR Ă ea este num ită,
E chiar P Ă M Â N T U L nostru, copii.
A patra planetă, e M A R T E .
Pe ea sunt m unţi şi vulcani şi calote de gheaţă.
PLANETA ROŞIE o vedem de departe,
Aici, nici marţienii nu pot avea viaţă.
Cu m iez solid şi multe straturi de lichid,

E J U P IT E R , cel mare, a cincea planetă
De m ulte furtuni bântuită,
SA TU RN , e un gigant gazos,
Şi este a şasea de la soarele mărinim os,
în jurul lui, sunt sateliţi şi bucăţi de gheaţă,
Ca un inel ce înconjoară planeta la suprafaţă.
D escoperită prin telescop,

U R A N U S intră în joc.
Are inele la fel ca Saturn,
E a şaptea planetă, vă spun.
Pe N E P T U N , cea de-a opta planetă,

Sunt furtuni şi e foarte agitată.
La finalul jocului, se num ără planetele care se rotesc în jurul Soarelui şi
se denum esc.
Activitatea de grup
Joc: „ Povestea Planetei Pământ ”
M ateriale: reviste, foarfeci, lipici, un glob păm ântesc decupai din
carton (siluetă), ecusoane-glob păm ântesc.
Educatoarea spune copiilor ghicitoarea şi le îm parte câte un ecuson
reprezentând un glob păm ântesc:
„E o minge ferm ecată
Şi-o iubeşte lum ea toată.
Are munţi, câm pii şi ape
Cine este, spune-m i, frate?” (G lobul păm ântesc)
Copiii se îm part în 2 echipe, fiecare prim ind reviste din care decupează
im agini, le lipesc pe silueta de carton şi alcătuiesc, astfel, un glob păm ântesc
Lucrările se expun pe tot parcursul proiectului tem atic în sala de grupă
în ultim a zi a derulării proiectului tem atic se com pletează harta proiectului
tem atic cu elem ente noi pe care copiii le-au descoperit în timpul activitflţiloi
în concluzie, se poate sublinia faptul că Păm ântul este singura planeţii
pe care se găseşte aer şi apă, factori care favorizează viaţa.
V INERI
Tema zilei: „Astronauţi/cosm onauţi şi nave spaţiale"
Joc: „ O călătorie p e L u n ă "
Educatoarea pune întrebarea: „ Ţi-ar plăcea să f i turist spaţial pv
L u n ă ? ”, iar copiii care răspund afirm ativ sunt rugaţi să povestească cum îşi
im aginează acest zbor spaţial şi ce ar face când ar ajunge pe Lună.
Activitatea de grup
Joc: „Alege co rect!”
M ateriale: jetoane cu planete, cu corpuri cereşti, cu instrum ente şi nave
spaţiale.
Educatoarea citeşte versurile de G B erbeceanu:
„H aideţi să vorbim puţin
De cei ce-n spaţiu pleacă, apoi vin!
Am spus că se numesc astronauţi
Sunt oam eni foarte bine pregătiţi.
Costumul lor e parcă de robot
Voi ştip că acolo, să respire ei nu pot?!
Căci pe planetele de care am vorbit
Nu este viaţă! Nu e de trăit!
Şi vă întreb acum a printr-un vers:
De ce mai pleacă nave-n U nivers?!”
Copiii se îm part în 3 grupe şi fiecare grupă va primi un plic cu jetoane.
Ei vor fi rugaţi să găsească jetoanele-intrus, care nu fac parte din categoria
lor.

PĂ M Â NT?
Tema săptăm ânală: Fenomene naturale
Noutatea zilei
Joc: „ Vulcanul” - experiment
M ateriale: carton A2, o sticlă, bicarbonat de sodiu, oţet.
Educatoarea citeşte versurile în tim p ce execută cerinţele form ulate
(experim entul) în poezia „ Vulcanul”, de G.Berbeceanu:
„Fac acum un con frumos
Din carton aşa mai gros,
Sus îi fac o găurică,
Dedesubt îi pun din sticlă
Un vas mic în care aşez
Un p ra f roşu, precum vezi!
Fac experim ent din mediu
Cu bicarbonat din sodiu.
Şi vă rog pe voi acum
Ca să vă feriţi din drum
Şi să fiţi atenţi la mine
Cum torn eu oţetul bine
De nu ud deloc cartonul!
- Нора! îm i eru p e... conul!”
Se subliniază faptul că un vulcan se form ează prin ridicarea scoarţei
terestre, alcătuind conul vulcanului, care arată ca un munte. Din conul
vulcanului iese o m aterie fierbinte num ită lavă. Fenom enul de ieşire a lavei
la suprafaţa păm ântului se numeşte erupţie.
Noutatea /.ilei
Joc: „ Cutrem urul ”
Educatoarea va recita poezia-ghicitoare „C utrem ur”, de G .B erbeci iu:
„Ce se-ntâm plă, spune-mi, oare:
Păm ântu-m i trem ură sub picioare?
Oam enii din jurul meu,
Strigă speriaţi: „V aleu” !
M obila din casa noastră
Parcă toată a prins viaţă!
Se trântesc sertarele,
Se-nclină candelabrele,
Până să m ă sperii tare,
Totul a trecut, se pare!
- Ce să fie? Spune-mi tu! ,
A fost un... (cutremur), nu?!”
Copiii pot crea o poveste, pornind de la această poezie-ghicitoare.
Se subliniază faptul că un cutrem ur sau seism sunt term enii folosiţi
pentru m işcările păm ântului, ce constau in vibraţii în zonele interne iile
Pământului, care se simt şi la suprafaţă. A ceste vibraţii sunt cauzate şi iii-
vulcani. în unele ţări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele
mişcări care provoacă daune mari şi cuvântul seism sau m işcări seism ice
pentru cele care trec neobservate. Intensitatea cutrem urelor se poate măsura
cu ajutorul unei scale numite: scara seism ologică a lui Richter.
Tem a anuală de studiu: CUM ESTE, A FO ST ŞI VA FI AICI N

PĂM ÂNT?
Tema săptăm ânală: O lume dispărută (dinozaurii)
N outatea zilei
Joc: „ Înapoi în tim p ”
Se interpretează cântecul „ D in o ”, m uzica Elena Ilie, versuri
G B erbeceanu:
- т
Tim - pul i-а fu - rat se pa - re as - tăzi Iu - mea nu-i mai a - re
Mân- cau frun - ze şi cal - mari Şi-a - ni - ma - le - le duş - mani__
2. Ei au fost şi cei mai mari, R: Dino-Dino unde eşti,

Ei au fost şi cei mai tari, Doar în cartea cu poveşti?
Mâncau frunze şi calmari
Şi-animalele duşmani.
Pe refrenul cântecului, educatoarea bate din palme (cu tobiţa/cu alt

instrument), iar copiii păşesc im itând ritmul de mers al dinozaurilor, cu care
sunt fam iliarizaţi din filme (docum entare sau desene anim ate).
Activitatea de grup
Joc: „ D in o za u ri”
M ateriale: jetoane cu diferite categorii de dinozauri: tereştri, acvatici,
zburători etc. pentru fiecare copil.
Copiii aleg câte un jeto n dintr-un bol. La sem nalul educatoarei: „Se
grupează dinozaurii tereştri/acvatic i/zburători”, copiii care au jetoanele
potrivite se grupează într-un loc stabilit de educatoare. A poi, fiecare grupă
imită m ersul/înotatul/zburatul dinozaurilor şi sunetul produs de dinozauri
(Roarrr!).
Joc: „ Povestea dinozaurului meu ”
Copiii pasionaţi de aceste animale, vor aduce de acasă dinozaurul
preferat şi vor povesti despre acesta o întâm plare sau cum se joacă cu el.
Tema anuala de studiu: CUM ESTE, A FO ST ŞI VA FI AICI PE
PĂM ÂNT?
Tema săptăm ânală: Aventuri cu apă
Joc: „Aventurile unei picături de a p ă ”
M ateriale: 6 jetoane cu form ele apei în natură (apă curgătoare,
stătătoare; gheţari, m unţi cu zăpadă; nori, c e a ţă );; un copil costum ai în Pica
Pic; panou.
Copiii sunt aşezaţi în semicerc, pe covor. Copilul costum ai în picătură
de apă, Pica-Pic, aduce un plic cu jetoane cu fo rm ele apei în natura
Jetoanele cu im agini se aşază în m ijlocul sem icercului, cu faţa în jos. Pica
Pic num eşte câte un copil care alege un jeton şi descrie im aginea de pe el.
în încheiere, se interpretează cântecul „Pica-Pic”, m uzica Elena Ilic,
versuri G.Berbeceanu:
§ 1 E
Ai a - u - zit po - ves - tea mea sunt Pi - ca
^
—N--0=
l-. .-* —& — — 4 к —J
-0)—к!± — к1—
—«T
=s
Pic sau Pic - A - pa (Un nor fru - mos e ma - ma
\) j t — ■)— v-
1 4---- ч ^-----FT
— 0
■ —• — J > X- 9 -
------------ 4 0 _ S l
--------------0 -------
mea şi sun - tem mulţi în Iu - mea mea Mă chea - mă
RF=--J 4--04 F=a-- J— 04/--

' 0Y•—
m----- *--
— J-!___
Pic şi-s fo a r - te mic un strop gin - gaş şi dră - gă - laş.)
Ai auzit povestea mea? 11. Pe râuri când călătoresc

Sunt Pica-Pic sau Pic-Apa Cu peştii eu mă jo c ades
Un nor frum os e mama ine» l’e geamul din cam era ta
Şi suntem mulţi în lume» tal I u, Hori de gheaţă fac iarna.
ft ,
III. I(i spun acum din lumen mca Refren: Mă cheam ă Pic
Când abur ai pe fruntea la Şi-s foarte mic
Sau ploaia-ţi um ezeşte faţa Un strop gingaş
Tu ştii că tot eu fac şi gheaţa. Şi drăgălaş.
Joc: „ Picăturile de apă ”
M aterial: cartoane albastre de form a unei picături de apă pentru fiecare
copil, carioca/creioane colorate, clem e, sfoară.
Pe un fond muzical cu sunetul pianului alintat de susurul apei (de pe You
I'ube sau o fântâniţă cu apă), fiecare copil primeşte câte o siluetă de forma unei
picături de apă şi creioane colorate.
Copiii vor personifica picăturile de apă, care pot avea diferite expresii
ale feţei (supărate, vesele, furioase etc.), iar copiii vor m otiva de ce au ales
ca picătura lor să aibă acea expresie.
Picăturile de apă personificate se fixează cu clem e pe o sfoară întinsă
într-un colţ al grupei. Pe parcursul săptăm ânii, copiii pot adăuga şi alte
clem ente pe picăturile lor de apă.
Joc: „ Poveşti despre apă ”
Educatoarea le cere copiilor să-şi îm părtăşească gândurile despre
im portanţa apei pentru ei şi să povestească o întâm plare despre ce au simţit
atunci când nu au avut apă (când le-a fost foarte sete, când nu au avut apă să
se spele pe mâini etc.).
Tema anuală de studiu: CUM ESTE, A FO ST ŞI VA FI A IC I PE

PĂMÂNT?
Tema săptăm ânală: Animale de la Poli
N outatea zilei
Joc: „ A nim alepolare ”
M ateriale: atlas zoologic, enciclopedii, planşe etc.
Educatoarea spune copiilor poezia „Anim ate din ţinuturi de g h e a ţă ”,
de G.Berbeceanu:
„V-am adus astăzi o carte
Cu anim ale de departe
Toate sunt deosebite,
A u blăniţe diferite
Şi trăiesc printre zăpezi.
- Vino iute să le vezi!”
Copiii urm ăresc im agini din album e şi enciclopedii despre ţinuturile de
gheaţă, viaţa la Poli, vieţuitoarele acestor ţinuturi etc.
Joc: „In ţinuturile de g h e a ţă ”
M ateriale: o planşă cu gheţari; jetoane cu pinguini, focă, urs alb, vulpe
polară, m orsă, balenă, eschim oşi, iglu etc., puse într-o cutie (pachet);
pinguin-jucărie de pluş; panou.
M etoda: Ciorchinele ,
Copiii se află aşezaţi in cerc, pe covor. Pinguinul-jucărie aduce
pachetul cu surprize pe care îl deschide în faţa copiilor şi le spune că vine de
la Polul Nord. Le propune copiilor să descopere îm preună ţinuturile de unde
vine el, adică ţinuturile de gheaţă, unde tot tim pul este frig, dar este viaţă,
trăiesc anim ale şi chiar şi oam eni.La mijlocul unui panou se aşază o planşă
cu gheţari. Pe rând, pinguinul-jucărie num eşte câte un copil care să scoală
din pachet un jeton. Copilul denum eşte şi descrie im aginea, apoi o aşază în
jurul im aginii centrale, alcătuind ciorchinele anim alelor de la Poli.
Pinguinul-jucărie participă în continuare la derularea activităţilor
zilei/săptăm ânii/proiectului tematic.

PĂ M Â NT?
Tema săptăm ânală: Călătorie prin Europa
N outatea zilei
Joc: ,, Europa şi Rom ânia ”
M ateriale: steagul Europei, costum popular rom ânesc, glob păm ântesc.
S ugestii de desfăşurare:
Educatoarea apare înfăşurată în steagul Europei, alături de o fetiţă
îm brăcată în costum popular românesc. în mână va avea o hartă sau un glob
păm ântesc pe care îl foloseşte în timp ce recită poezia „Europa şi Rom ânia"
de G B erbeceanu:
Europa:
„Europa mă numesc
Pe Pământ eu locuiesc
Am mai multe surioare
Im brăcate-n sărbătoare.
Vreau acum să spun aşa:
A sta este casa mea! (arată pe hartă)
Ca decor interior
Am şi râuri şi ogor,
M unţi semeţi îmi stau pe frunte,
Ca brâu, râurile multe,
D ealurile-s ia mea,
D in câm pie am rochia,
C a o ţară m inunată
Rom ânia-i a mea fată!”
România:
„27 de surori
Toate suntem nişte flori.
Şi O landa o lalea
Ce luceşte ca o stea
Pe cerul albastru de cristal
Suntem stele ce apar
Pe al E uropei... (steag)!”
Joc: „ Ce ştiu despre Europa? ”
M ateriale: steguleţe ale ţărilor din Europa (Rom ânia, Franţa, Italia,
Anglia, Germ ania, Spania, Olanda etc.); harta Europei (conturul ţărilor
marcat cu diferite culori pentru a putea fi vizibil pentru copii); ecusoane cu
numele ţărilor; steagul Uniunii Europene.
Educatoarea îm parte copiilor steguleţe ale câtorva ţări din Europa, pe
imnul „O dă bucuriei” . A poi, ridică ecusonul cu num ele unei ţări, pronunţă
numele acesteia, iar copiii care au pe ecuson steagul ţării respective se
grupează într-un colţ al clasei. Fiecare copil din grup aşază pe hartă
steguleţul în dreptul ţării respective.
Se prezintă copiilor steagul U.E. şi vor observa că este alcătuit dintr-un
cerc cu douăsprezece stele galbene, aşezate pe un fond albastru. Li se spune
că numărul de stele de pe steag este fix, 12 şi sim bolizează perfecţiunea
(stelele sunt aşezate exact ca orele pe cadranul ceasului).
Tema anuală de sludiu: CU CE ŞI C U M EXPRIM AM CEEA CI
SIM ŢIM ?
Tema proiectului tematic: Poveştile copilăriei
Durata proiectului tematic: 1-2 săptăm âni
LUNI
Tema zilei: „ Lum ea p o veştilo r”
N outatea zilei
Joc: „ In lum ea p o veştilo r”
Se anunţă copiii că este săptăm âna în care vor discuta despre mai multe
poveşti cunoscute. ,
A poi, se interpretează cântecul „Lum ea poveştilor”, versurile şi muzicii
C ornelia M arta.
s.
- j w J4 J j_ ------------
*
■)-------V"
• — 0 ------* --------
1. îr Iu - me a - m i - nu - na - tă Cu zmei şi feţi fru - moşi
P H =
ч Ь ^----- ------ *------ s------- к
----- «j ' l J M J’ U 11
Noi vom a - jun - ge-n - da - tă De sun - teţi cu - ri - oşi.
2. Aici prinţul se luptă 3. Poveştile ne-nvaţă,

Cu zmeul fioros Ce-i bine şi ce-i rău.
Şi porcul se transformă, Ascultă a lor povaţă,
Chiar într-un Făt-Frumos E în folosul tău.
Joc: „ La teatru ”
Educatoarea sugerează copiilor să povestească despre ce au sim ţit când
au fost la un spectacol/teatru sau când au văzut un desen anim at cu povestea
preferată, pe care o ştiau în acel moment.
M ARŢI
Tem a zilei: „Ziua lui ( rea n g â '
Activitatea «Ic grup
Joc: „ Poveştile Ini ( 'reangă"
M aterial: un eoşuleţ/bol, planşe cu peisaje din poveşti, siluete cu
personaje din poveşti:
„Fata babei şi Jata m oşului" (fata babei, fata m oşului, m oşul, baba,
căţeluşa bolnavă, căţeluşa veselă, părul cu omizi, părul cu pere, fântâna cu
mâl, fântâna cu apă curată, cuptorul spart, cuptorul cu plăcinte, Sfânta
Dum inică);
„Punguţa cu doi ЬапГ (moşul, baba, cocoşul, găina, boierul, vizitiul);
„Capra cu trei iezi” (capra, iedul cel mic, iedul m ijlociu, iedul mare,
lupul);
„Ursul păcălit de vulpe” (vulpea, ursul, ţăranul); câte o planşă din
fiecare poveste fară personaje;
Copiii aleg dintr-un bol/coşuleţ câte o siluetă cu un personaj din
poveşti.
Educatoarea spune, ghicitori despre poveştile enum erate, iar copiii care
au personaje-siluete din acea poveste le aşază la planşa potrivită:
A fost odată un cocoş,
Ce s-a întors bogat la moş. (Punguţa cu doi bani)
Ştiu un „m oş” cu coada-n cleşte

Fiindc-a vrut să prindă peşte.
Păcălit de cineva....,
L-a durut, apoi, coada. (Ursul p ă că lit de vulpe)
Caprele de bucurie
H ora mare au pornit.
Şi vor fi jucând şi astăzi
D acă n-or fi obosit. (Capra cu trei iezi)
Zice-se с-a fost odată

Un m oşneag şi-o babă rea;
Că m oşneagu-avea o fată,
Baba, tot la fel şi ea. (Fata babei şi fa ta moşului)
Joc: „ Trăistuţa cu poveştile lui C reangă”
M ateriale: plicuri sau trăistuţe (din carton) pentru fiecare poveste; câte
3 scene din diferite poveşti („Punguţa cu doi bani”, „Ursul păcălit de vulpe”,
„Fata babei şi fa ta m oşului”).
Copiii aleg o trăistuţă/plic din care, iau câte o im agine din povestea
respectivă. Ei recunosc im aginile şi le aşază în ordinea cronologică a
desfăşurării acţiunii poveştii. A poi, enum eră personajele din imaginile
fiecărei poveşti.
M IER CU R I
Tem a zilei: „M ă recunoşti? ”
A ctivitatea de grup >

Joc: „ Ghici, din ce poveste sunt? ”
M ateriale: jetoane cu personaje din diferite poveşti cunoscute de copii
(Albă ca Zăpada, Cenuşăreasă, Scufiţa Roşie, M otanul încălţat, Cei trei
purceluşi etc.); cărţi de poveşti din biblioteca grupei.
Copiii sunt aşezaţi pe covor în sem icerc, jetoanele cu personaje şi
cărţile cu poveşti sunt grupate în faţa lor.
U n copil îşi alege un jeto n cu personajul preferat şi adresează colegilor
întrebarea „Ghici, din ce poveste su n t? ”, apoi num eşte un coleg care să
aleagă cartea, asociind jetonul cu cartea corespunzătoare.
JOI
Tem a zilei: „Personaje fe l de fe l... ”
Joc: „ Fapte bune, fa p te rele ”
M ateriale: ecusoane cu personaje din poveşti (Scufiţa Roşie, M otanul
încălţat, Cei trei purceluşi, A lbă ca Zăpada etc.) pentru jum ătate de copii clin
grupă.
Sugestii de desfăşurare: Copiii se îm part în două echipe: o echipă
prim eşte ecusoane cu personaje din poveşti, iar cealaltă echipă nu.
Fiecare copil-personaj îşi alege un coleg fără ecuson şi formează o
pereche. El se prezintă colegului, spunând ce personaj şi din ce poveste este,
dacă a făcut fapte bune sau fapte rele. Copiii-personaj îşi pot face
prezentarea chiar şi cu un fragment «.lin povestea respectivă. A ceste dialoguri
vor fi însoţite de diferite mişcări sugestive.
Joc: „ Cum este... ? ”
M ateriale: jetoane cu personaje din poveşti: Rilă-Iepurilă, cărăbuşul,
ursul (Rilă Iepurilă şi Cărăbuşul cu aripioare de aur. Florin Mugur);
puişorul şi vulpea (Puişorul şi vulpea, Ion Pas); albina, trântorul (Noi
albinele, Călin Gruia); fata cea mică, mijlocie şi m are (Sarea în bucate,
Petre Ispirescu) sau alte poveşti cunoscute de copii*.
Copiii sunt îm părţiţi în 4 echipe şi vor prim i câte un plic cu personaje
din 4 poveşti. A ceştia, deschid plicul, recunosc personajele şi spun din ce
poveste sunt ele.
La întrebarea „Ce trăsături caracteristice au p erso n a jele? ”, copiii
răspund, folosind cuvinte caracteristice (curajos, fricos, furios; neascultător,
şireată; harnică, leneş; harnică şi sinceră, linguşitoare), iar educatoarea aşază
alături de personaje, etichetele cu trăsăturile lor caracteristice.
* Se pot folosi imagini din mapa „Poveştile ne învaţă lucruri bune despre
viaţă ”, Editura Tehno-Art, 2015.
V IN E R I
Tem a zilei: „Ziua personajelor preferate ”
A
Joc: „ Personaje preferate ”
Copiii vor fi solicitaţi să răspundă la întrebările: „Care sunt personajele tale
preferate din poveşti?” şi „De ce?”. Apoi, sunt rugaţi să le recunoască pe jetoane
sau pe planşe.
Educatoarea poate adresa copiilor întrebări referitoare la unele poveşti
cunoscute de copii. Ex.: Cum ar f i fo s t povestea dacă... cocoşul nu ar f i găsit
punguţa cu doi bani?/Scufiţa Roşie nu s-ar f i întâlnit cu lupul?/Albă ca
Zăpada ar f i fo s t rea/Cenuşăreasa nu ar f i avut surori vitregei etc. Copiii îşi
vor imagina câteva m inute povestea într-o altă variantă şi, apoi, o vor povesti
celorlalţi, aşa cum şi-au imaginat-o.
Activitatea de grup
Joc: „ Caută perechea ”
M ateriale: jetoane pentru copiii din cercul interior (m edalioane/ siluetă
cu personaje din poveşti): Scufiţa, Cenuşăreasa, Albă ca Zăpada, Prinţul,
M otanul încălţat, Lupul, Vulpea etc.
M etoda: A m estecă-îngheaţă-form ează perechi
Copiii form ează două cercuri concentrice: cei din cercul exterior sunt
aşezaţi cu spatele la cei din cercul interior. Copiii din cercul interior primesc
câte un jeton/siluetă cu un personaj dintr-o poveste.
La semnalul dat de e d u c a to a re :A m estec ă ", copiii se rotesc în cerc, cei
din cercul exterior spre dreapta, cei din cercul interior spre stânga.
La sem nalul educatoarei: „îngheaţă", cercurile se opresc.
Apoi, la sem nalul „ Form ează p e re c h i”, copiii din cercul interior se
întorc cu faţa către cei din cercul exterior şi form ează pereche cu cel din faţa
sa. Fiecare copil prezintă colegului din cercul exterior ce personaj este (ex.:
„ Eu sunt vulpea din povestea „ Ursul p ă călit de vulpe iar perechea sa se
gândeşte la un alt personaj din povestea respectivă (ex.: „Eu sunt Ursul. ").
Jocul se va repeta până când se form ează mai m ulte perechi de
personaje din poveşti.
Tema anuală de studiu: CU CE ŞI CUM E X PR IM Ă M CEEA CE

SIM ŢIM ?
Tema săptăm ânală: în lumea culorilor
Noutatea zilei
Joc: „ Curcubeul prieteniei ”
M aterial: un fluture m ulticolor, eşarfe sau jetoane colorate în culorile
curcubeului, planşă cu un curcubeu, jetoane: alb, negru, gri.
Educatoarea citeşte copiilor povestea „Curcubeul prieteniei", tio
Cornelia Marta:
,A ş a cum vedeţi, flu tu ra tu l a luat toate eşarfele p e care le-am purtat
în această săptămână, dar p e lângă acestea, a m ai adus câteva, care au alte
culori decât cele despre care am vorbit noi. H aideţi să le p unem la gât şi să
vă spun o poveste p e care mi-a spus-o fluturaşul.
Cu mulţi, m ulţi ani în urmă, obiectele, oamenii, animalele, copacii,
florile, erau doar albe, negre sau gri. Intr-o zi, după o ploaie, un moşneag, a
văzut deasupra capului său ceva, ce nu sem ăna cu nim ic din ce m ai văzuse
în toată viaţa lui. Curios, moşneagul, a ridicat bastonul şi a atins prim a fâ şie
din curcubeu şi, în acel moment, câteva flo ri din ju r au devenit roşii. I-a
plăcut ce a văzut şi le-a atins şi pe celelalte fâşii. Astfel, toate lucrurile din
ju ru l lui au devenit colorate şi totul era mult mai frumos.
Dar, după un timp, culori Ic au început să se certe, spunând fieca re că
ea este cea m ai importanta. Roşul a spus că este culoarea sângelui, care este
viaţă. A tunci a strigai verdele, că şi el este viaţă, deoarece este culoarea
ierbii şi a copacilor care dau oam enilor oxigenul. N u s-a lăsat m ai prejos
nici galbenul care a spus că este culoarea soarelui, a lum inii şi că fă ră
lum ina şi căldura lui nu ar trăi iarba, copacii, oam enii şi alte fiinţe. Supărat.
a strigat şi albastrul că el este apa şi cerul fă r ă de care nu ar exista nimic pe
Pământ. Portocaliul, o altă culoare a început să se certe crezând că ea este
cea m ai importantă, deoarece vitaminele cele m ai im portante sunt în
morcovi şi portocale. A u venit şi alte culori să spună cât sunt de importante
şi cearta s-a încins.
Nu după m ult timp, a început o fu rtu n ă şi culorile s-au oprit speriate.
Vântul bătea fo a rte puternic şi au fo s t nevoite să se prindă de m âini ca să nu
fie spulberate.
A tunci au înţeles că se p o t sprijini una p e alta şi fieca re are rostul ei.
In lume este nevoie de fiecare.
După ce a trecut ploaia, fiecare culoare stătea liniştită şi îm păcată că
toate sunt la f e l de importante. Şi, cum stăteau ele aşa, p este dealuri s-a
form at un fen o m en natural deosebit, p e care vă rog să-l ghiciţi:
Potcoavă-n şapte culori,
D upă p lo a ie se iveşte,
Peste dealuri printre nori,
Şi natura-nveseleşte. (Curcubeul) ”
Când apare curcubeul, ţineţi minte, că la fel ca şi culorile şi voi
trebuie să fiţi prieteni şi să ştiţi că fiecare dintre voi este special şi im portant.
La solicitarea educatoarei, copiii precizează cum erau lucrurile
prezentate în poveste, cu mulţi ani în urm ă (alb, negru, gri) şi să denum ească
culorile care ne înconjoară acum.
J o c :,, L u m ea -ip lin ă de culori! ”
M aterial: jetoane cu im agini pentru culori: maci roşii, violete mov,
frunze verzi, nori albaştri, soare galben, m unte m aro, cireaşă violet,
margaretă albă. Se pot folosi şi alte materiale despre culori*.
La panou sunt aşezate jetoane cu toate culorile principale şi
nonculorile.
Educatoarea recită poezia „ Culorile ”, de G.Berbeceanu:
„Lum ea-i plină de culori
Şi în prim ul rând sunt flori:
Roşii-s macii dintr-un lan.
Albăstrele m ulte am.
Verzi sunt frunzele din vii,
G ri sunt norii, parcă-s vii.
G alben este soarele
Şi negru e muntele.
Cireşica-i violetă,
Albă-i a m ea margaretă.
Fluturaşul le adună
Pe culori ca o cunună
Şi le poartă pe-aripioare
Scăldate-n raze de soare.”
în tim p ce educatoarea recită poezia, copiii aşază la panou, în dreptul
culorilor, jetoanele potrivite.
A poi, cere unui copil să spună o culoare (care îi place cel mai m ult), iar
ceilalţi copii denum esc obiecte din mediul înconjurător, care au culoarea
respectivă.
* Se pot folosi: cartea „Curcubeul vopsicilor”, de George Popovici, Editura Tehno-

Art; mapa cu jetoane „Jocul culorilor”, Editura Tehno-Art.
Joc: „Strada cu căsuţe colorate ”
M ateriale: carton pe care este trasată o stradă, trusa Logi I, scrisoare.
Se poate desfăşură sub forma unui jo c logic. E ducatoarea prezintă
faptul că atunci când a venit la grădiniţă, la uşă a găsit o scrisoare. în ea scrie
să ne. uităm pe m ăsuţa din dreapta noastră, unde se află o surpriză (se
descoperă surpriza, precizându-se ce este). Se mai spune în scrisoare că pe
strada trasată pe carton vor locui oam eni, care îşi doresc case roşii în partea
stângă şi albastre în partea dreaptă. Copiilor li se va cere să aleagă din trusă
piesele roşii şi albastre şi să le aşeze de o parte şi de alta a străzii, după
cerinţă.
Pentru com plicarea jocului se vor formula şi alte cerinţe: aceeaşi formă
şi culoare în stânga, forme diferite (alternare mare, mic) şi aceeaşi culoare
etc.
Joc: „ Pădurea verde ”
M ateriale: imagini cu păduri, loi, acuarele.
M etoda: Turul galeriei
Copiii intuiesc şi com entează im aginile, observând m ultitudinea de
nuanţe de verde pe care le are pădurea (Ex.: verde închis - pădurea de brad,
verde deschis - pădurea de foioase, verde şi mai deschis - pădurea de
mesteceni). Copiii se îm part în 3-4 echipe şi fiecare echipă va picta o pădure,
folosind cât mai m ulte nuanţe de verde.
Lucrările se expun şi se realizează un tur al galeriei. Copiii analizează
lucrările şi selectează pădurea cea mai bine realizată.
Activitatea de grup
Joc: „ Să culegem flo ricele ”
M ateriale: eşarfe colorate şi flori artificiale/naturale (flori de câmp) d e .
culoarea eşarfelor.
Copiii sunt aşezaţi în cerc şi prim esc câte o eşarfă colorată. în faţa
fiecăruia se află o vază (borcan colorat)/coşuleţ din carton. în mijlocul
cercului este un rond cu flori (naturale/artificiale) de diferite culori.
Se stabileşte timpul de cules flori (aproxim ativ 5 min.). în acest timp,
copiii culeg câte o singură floare de culoarea eşarfei, se întorc la locul lor şi
o aşază în vază. Copiii culeg flori până la expirarea timpului.
Apoi, fiecare copil îşi num ără florile din vază şi spune câte flori a
cules. Câştigă copilul care are cele mai multe flori în vază şi care a respectat
culoarea. D acă copiii au în vaze flori de alte culori, se pot da diferite pedepse
distractive.
Tema anuală de studiu: CU CE ŞI CUM EX PR IM Ă M C EEA CE

SIM ŢIM ?
Tema proiectului tematic: Sărbătorile de iarnă
Durata proiectului tematic: 1-2 săptămâni
LUNI
Tema zilei: „ Vin sărbătorile de ia rn ă !”
Joc: „ Cizm uliţa lui M oş Nicolae ”
M ateriale: jetoane cu jucării pentru fiecare copil (decupate din
reclam ele m agazinelor), o cizm uliţă (din comerţ).
Copiii se află în cerc, pe covor, iar în mijloc se aşază cizm uliţa în care
sunt im aginile cu jucării sau alte obiecte (cuburi, puzzle etc.). Pe un fond
m uzical (G hetutele, versuri George Popovici, m uzica A drian O rdean), copiii
scot din cizm uliţă câte o im agine, o denum esc şi spun cum s-ar ju c a sau cum
ar folosi obiectul respectiv.
л
Joc: „ îl aştept p e M oş N icolae! ”
Copiii pot să povestească cum îşi pregătesc ei ghetuţele, pentru ajunul
zilei de Sf.Nicolae.
>
M ARTI
Tema zilei: „ Bradul lui M oş C ră ciu n ’’
Noutatea zilei
Joc: „ Se apropie Crăciunul! ”
M ateriale: planşă cu un brad împodobit, silueta lui M oş Crăciun.
Copiii vor prim i un M oş Crăciun-siluetă. Educatoarea pune la panoul
planşa cu un brad îm podobit şi citeşte poezia „ G hicitoare ”, dc
G B erbeceanu, iar copiii colorează silueta lui M oş Crăciun.
V reau să-ţi spun o ghicitoare
Ce se spune de C răciu n ...
(educatoarea prezintă planşa cu im aginea de Crăciun)
Vei putea să-mi spui tu, oare,
Cine este moşul bun?
Are haine roşioare...
(copiii colorează hainele lui M oş Crăciun)
Portă cizme în picioare
(copiii colorează cizmele)
Şi-o curea la cingătoare
(copiii colorează cureaua)
Ii iubeşte pe copii
Şi le aduce jucării.
(copiii colorează sacul)
Ai ghicit? I I foarte binol
Vine M oşul şi la line!
Copiii vor expune siluetele la panou, lângă im aginea cu bradul de
Crăciun.
Joc: „ Ce doresc să îmi aducă M oşul? ”
M ateriale: un brad m are din hârtie, bucăţi de hârtie/carton A5 pentru
fiecare copil şi creioane colorate.
Fiecare copil va prim i o bucată de hârtie/carton pe care va desena timp
de 4 minute cadoul pe care doreşte să-l prim ească de la M oş Crăciun.
Educatoarea va scrie num ele copiilor pe desene şi le va lipi pe un brad mare
de hârtie.
Lucrarea realizată de copii va fi expusă pe holul grădiniţei, pentru a
putea fi observată de către părinţi. Se poate îm podobi bradul din sala de
grupă, care va fi denum it „Bradul speranţelor” .
M IERCURI
Tema z ile i:,,Bradul şi darurile de C răciun”
Joc: „ Bradul de Crăciun ”
M ateriale: un brad m are din carton, jetoane cu globuri sau siluete-glob
de diferite forme, culori şi mărim i pentru fiecare copil, coşuleţ.
M etoda: m âna oarbă.
Copiii sunt pe covor, iar bradul de carton se aşază în mijloc. Ei îşi aleg
dintr-un coşuleţ câte un jeton/siluetă-glob. Pe rând, ei vor fi solicitaţi să
„îm podobească” bradul de Crăciun cu globul ales, precizând form a, culoarea
şi m ărimea lui, apoi îl aşază pe brad, acolo unde doresc.
Copiii cântă şi dansează în jurul bradului îm podobit de ei.
Joc: „ Vine, M oş C răciun! ”
M ateriale: im agini inedite cu M oş Crăciun (care vine pe schiuri, cu
avionul, cu trenul etc.).
Educatoarea interpretează cântecul „ Vine M oş ( ră ciu n ”, m uzica Elena
Ilie, versuri Cornelia Marta:
i Jl J 1 j I ji j) j j I > I i Ш i j) p p
1. Din văz - duh со - boa - ră ia - tă o sa - ni - e Iu - mi - na - tă
2. Lân - gă el în sa - cui ma - re da - ruri pen - tru fi - e - ca - re
i în
Le
ea
va
şa - de un moş - neag C e tu - tu - ror
pu - ne ne - gre - şit
ne e drag
sub bradul - îm - po - do - bit
i Jf * L> ->
Cling, cling, cling, cling,cling,cling mo - şui mult do - rit
Cling,cling,cling, cling,cling,cling la noi a ve - nit
2. Lângă el, în sacul m are R: Cling, cling, cling

Daruri pentru fiecare > Cling, cling, cling
Le va pune negreşit M oşul m ult dorit
Sub bradul îm podobit. Cling, cling, cling
Cling, cling, cling
La noi a venit.
Copiii vor fi îndem naţi să privească im agini inedite cu sosirea lui Moş
Crăciun (pe schi, cu avionul etc.) la copii şi să spună cum ar dori să sosească
Moş Crăciun la ei.
JOI
Tema zilei: „ Colinde de Crăciun ”
Joc: „Noi urăm şi ne bucurăm ! ”
M ateriale: -
Copiii colindă îm preună cu educatoarea „Noi urăm şi ne bucurăm !” , de
G abriela B erbeceanu (pe m elodia „Florile dalbe”):
Sunt un grădinar mai mic
Florile-s dalbe,
Am căm aşă şi ilic
Florile-s dalbe,
M-a-mbrăcal mama aşa
Florile-s dalbe,
Ca să vă coliml ceva
Florile-s dalbe,
Că aşa, de sărbătoare,
Florile-s dalbe,
Colindăm pe fiecare
Florile-s dalbe,
Şi vestim pe M esia
Florile-s dalbe,
Ce l-a născut M aria
Florile-s dalbe,
Că l-a născut pe fân jo s
Florile-s dalbe,
Pe D om nul Iisus Hristos
Florile-s dalbe,
Şi el a venit pe lume
Florile-s dalbe,
Să facă mare m inune
Florile-s dalbe,
Şi de-acum până-n vecie
Florile-s dalbe,
S-aveţi mare bucurie!
Florile-s dalbe!
Se discută cu copiii despre colinde şi li se spune că sunt nişte cântece
tradiţionale rom âneşti, care se cântă num ai în ajunul Crăciunului.
VINERI
Tema zilei: „Sacul cu daruri de C ră ciu n ”
Joc: „ Despre Ţara lui M oş Crăciun ”
Educatoarea sugerează copiilor să povestească despre: „Laponia, Ţara
lui M oş Crăciun, locul în care dorinţele devin realitateГ şi apoi, pune
întrebări referitoare la sărbătoarea Crăciunului: „Cum îm podobesc ei
bra dul?”, „Cam se num esc renii lui M oş C ră ciu n ? ”, „Ce le place/nu le
place să fa c ă de Crăciun? ”, „ Ce ar dori să-i ureze M oşului dacă s-ar întâlni
cu el? ” etc. Copiii vor răspunde pe rând la fiecare întrebare.
Joc: „Spiriduşii lui M oş C răciun! "
M ateriale: un jeton cu un spiriduş/o jucărie-spiriduş; jetoane/ecusoane
cu imagini: reni, sănii, brazi, cadouri.
Educatoarea îm parte copiilor jetoanele cu im agini. Copiii se grupează
după cerinţa form ulată de spiriduşii moşului: „ Renii se pregătesc să-l ajute
pe M oş” , „Săniile se pregătesc de drum ”, „Brazii se pregătesc pentru a fi
îm podobiţi” , „Cadourile se pregătesc pentru a fi aşezate în saci” .
Apoi, copiii cântă şi dansează pe melodii alese de ei sau de educatoare.
Tema anuală de studiu: CU C E ŞI C U M E X P R IM Ă M C E E A C E

S IM Ţ IM ?
Tema săptăm ânală: La mulţi ani, mămico!
N outatea zilei
Joc: „ Urare p en tru m ama ta ”
M ateriale: buline autocolante roşii şi albe, pe care sunt scrise cifre, de
la 1 la cifra care reprezintă jum ătatea num ărului copiilor din grupă.
La intrarea în sala de grupă, copiii sunt aşezaţi pe două rânduri. Fiecare
ia câte o bulină, un rând buline albe, iar celălalt rând buline roşii. Copiii care
au aceeaşi cifră pe bulină form ează o pereche. Educatoarea le spune să se
gândească fiecare la o urare de 8 M artie pentru m am a perechii sale. Se poate
stabili o ordine în care copiii vor spune urările sau vor fi lăsaţi să anunţe
atunci când s-au gândit ce urare vor spune.
Joc: „ Cum este mama mea? ”
Copiii sunt solicitaţi să povestească despre m am a lor, să o descrie cum
este ea (culoarea ochilor, părul, ce îm brăcăm inte îi place să poarte, ce face eu
acasă, cum îşi petrec tim pul îm preună etc.).
Educatoarea va sugera copiilor să se grupeze după culoarea părului
mamei lor sau culoarea ochilor ei, form ând grupa copiilor a căror m am ă are
părul blond/şaten/negru, grupa copiilor a căror m am ă au ochii negri/căprui/
verzi/albaştri.
A
Joc: „ Ce i-am oferii m a m e i? "
Sugestii de dcshi.şur.n r
Priiu*atnari»n iiuiMic cu valsuri le ..Ce i-am oferit m a m e i? ’’, de
Cornelia M arta:
Azi, pentru m ăm ica mea.
A m cules o floricea.
I-am dat şi un mărţişor,
Să aibă noroc şi spor.
Un buchet de viorele,
I-am dat azi, m ăicuţei mele,
Viorele minunate
Şi i-am urat, sănătate.
Apoi, fiecare copil spune ce cadou i-а oferit/pregătit m am ei sale şi de
ce a ales cadoul respectiv.
Joc: „ D aruri pentru m ama ”- desen
M aterial: foi, creioane colorate, alte materiale la alegerea educatoarei.
Educatoarea recită câte o strofă din poezia „ D aruri p en tru m am a ”, de
G B erbeceanu, iar copiii desenează mesajul acestora:
I. Şi dac-ar fi să-i dăruieşti o floare
M ăicuţei tale, azi de ziua ei,
Să-mi spui tu mie, care va fi oare,
Să sem ene cu ochii blânzi ai ei?
(desenează chipul m am ei şi ochii acesteia)
II. Şi dac-ar fi să-i dăruieşti un soare
Cu tot ce are el mai preţios
Să-mi spui tu mie, dacă are oare
U n zâm bet ca al mamei de frumos!
(com pletează desenul cu zâm betul mamei)
III. Şi ştiu c-ai vrea să-i dăruieşti tot cerul
Cu tot seninul lui de sărbătoare.
Dar în puterea ta stă doar penelul,
Să-i desenezi aceste daruri grăitoare!
(desenează daruri pentru mama: floare, soare, cer senin etc.)
Desenele copiilor se expun pe un panou sau se oferă m am elor de ziua
lor.
Joc: ,, Се-ai vrea să-i dăruieşti mamei? "
M ateriale: inimioare decupate din carton roşu sau coli albe (jum ătate
de coală Л4 pentru fiecare copil), culori.
Su gest ii de desfaşurare:
Educatoarea îm parte copiilor inim ioarele roşii/colile de hârtie albă şi
le spune: „Copii, azi-dimineaţă, când am ajuns la grădiniţă, m -a întâmpinai
păpuşica Maia. Avea în m ână acest desen. Am întrebat-o ce reprezintă
desenul şi m i-a spus că este cadoul p e care i l-a pregătit m am ei sale. Atunci
m i-a venit o idee. Să desenaţi şi voi cadoul p e care doriţi să-l dăruiţi
m am elor voastre. De aceea, am pregătit coli de hârtie şi culori. C red că şi
M aia este curioasă să vadă ce aţi dori să le dăruiţi m ăm icilor voastre. ”.
Copiii desenează cadoul pentru m am a lor, tim p de 3-4 minute. Apoi,
lucrările se expun pe un panou, iar cei care doresc îşi prezintă lucrarea şi
m otivează alegerea pe care a făcut-o.
Tema anuală de studiu: CU CE ŞI CUM E X PR IM Ă M CEEA CE

SIM ŢIM ?
Tema săptăm ânală: Vizita Iepuraşului de Paşti
N outatea zilei
Joc: „ Vine Iepuraşul! ”
Educatoarea recită poezia: „Iepuraşul” , de Cornelia M arta,
E noaptea de-nviere
Şi clopotele bat
Iar din grădină-apare
Tiptil un urechiat.
E iepuraşul care,
Dacă ai fost cum inte
H ăinuţe-ţi va aduce
Şi ouă înroşite.
N outatea zilei
Joc: „ La Paşti ” - poveste
M ateriale: planşă cu sărbătoarea Paştelui
Copiilor li se spune o poveste, pe parcursul căreia trebuie să negi
anum ite aspecte enunţate şi să-şi justifice negaţiile.
Educatoarea citeşte povestea „La l’aşti”, iar copiii corectează povestea
negând anumite aspecte şi m otivează negaţia.
„Zilele friguroase de iarnă au trecut şi se apropie sărbătoarea
Paşte lui. Copiii aşteaptă cu nerăbdare sosirea lui M oş Crăciun
(Iepuraşului), care le va aduce ouă roşii şi dulciuri. La grădiniţă copiii au
aflat, că la Paşti, s-a născut Hristos (a înviat Iisus H ristos). El a fo s t
răstignit p e cruce, iar după trei zile a înviat şi a dispărut din mormânt. De
atunci, în ajunul sărbătorii de Paşti mergem la biserică şi luăm baloane si
steguleţe (lum ină) şi ducem acasă. In ziua de Paşti, oam enii spun cu: Aho,
aho! (Hristos a înviat!). ”
Vă m ulţum esc că m-aţi ajutat să corectez povestea. M -am întrerupt de
multe ori atunci când am scris-o şi am greşit-o. Deci, la Paşti vine iepuraşul,
a înviat Iisus Hristos, m ergem la biserică şi luăm lum ină, iar oam enii spun
„H ristos a înviat!” .
Activitatea de grup
Joc: „ Ouă de Paşti ”
M ateriale: siluete cu ouă colorate în diferite culori pentru fiecare copil;
boluri (pentru toate culorile de ouă).
Copiii prim esc siluete cu ouă colorate. La sem nalul educatoarei: „Să
punem în prim ul coş ouăle r o ş ir , toţi copiii care au siluete cu ouă roşii, le
aşază în prim ul bol. Jocul continuă cu celelalte culori de ouă.
Joc: „Sim bolurile P a ştelu i”
M ateriale: o planşă cu sărbătoarea pascală; jetoane cu sim bolurile
Paştelui: cruce, ou roşu, pască, lum ânare, m iel, iepuraş.
în m ijlocul unui panou se aşază planşa cu sărbătoarea pascală.
Jetoanele sunt aşezate cu faţa în jos. Pe rând, copiii numiţi de educatoare sau
de colegii lor, aleg câte un jeto n denum esc im aginea cu sim bolul pascal şi îl
aşază în jurul im aginii centrale alcătuind ciorchinele de Paşti.
Educatoarea precizează sem nificaţia fiecărui simbol, pentru a fi
cunoscute de către copii.
Joc: „ Tradiţii şi obiceiuri de P a şti’’
M ateriale: o stea mare pe care sc allă imaginea cu sărbătoarea pascală;
steluţe de diferite culori pe care sunt scrise întrebările: „C e?”, „C ine?”,
„U nde?”, „C ând?” , „De ce?” ; jetoane cu învierea lui Iisus, iepuraş, biserică,
prim ăvară, cadouri, care reprezintă răspunsuri le la întrebări; panou.
M etoda: Explozia stelară
Copiii sunt aşezaţi în semicerc, pe covor. Educatoarea aşază steaua
mare în m ijlocul unui panou şi intuieşte îm preună cu copiii ce reprezintă.
Steluţele cu întrebări şi jetoanele cu im agini se aşază, grupate, în faţa
copiilor.
Câte un copil num it de educatoare alege o steluţă. Educatoarea citeşte
întrebarea de pe steluţă, continuă cu form ularea întrebării şi aşază steluţa în
jurul stelei mari. Copilul caută im aginea cu răspunsul la întrebare şi o aşază
pe una dintre vârfurile steluţei.
Ex.:
CE sărbătorim la Paşti? (învierea lui Iisus)
CINE vine în noaptea de înviere? (Iepuraşul)
U N D E merg copiii şi părinţii în noapte de înviere? (la biserică)
CÂND (în ce anotim p) se sărbătoreşte Paştele? (prim ăvara)
D E CE ne bucurăm de venirea iepuraşului de Paşti? (aduce daruri).
Tema anuală de studiu: CU CE ŞI CUM E X PR IM Ă M C EEA < I

SIM ŢIM
» ?
Tema săptăm ânală: Ziua copilului
Noutatea zilei
Joc: „ Ziua copiilor din toată lumea ”
M ateriale: jetoane cu copii din toată lumea.
Se prezintă im aginile cu copiii din toată lum ea şi se discută despre
rasele umane.
Apoi, educatoarea recită poezia „Copiii lu m ii”, de Cornelia M arta:
„Veniţi prieteni ca să ne dăm mâna.
Veniţi, cu toţii să ne bucurăm,
Să fie pace şi prietenie-ntotdeauna,
Şi toţi copiii lumii să cântăm.
E ziua noastră, dragi copii,
O zi frum oasă ca şi noi.
D e-aceea să cântăm şi să jucăm /.globii
Să fim ca păsările cerului de vioi."
A ctivitatea în grup
J o c :,, C opii din lum ea ţoală "
M ateriale: harta lumii, imagini cu copiii din diferite zone ale lumii,
avion jucărie.
Educatoarea va descoperi surpriza (harta lumii) şi va spune copiilor că
vor face o călătorie im aginară în jurul Păm ântului ca să cunoască şi alţi
copii. Pe hartă, este m arcată cu o bulină roşie, ţara noastră - Rom ânia, locul
de decolare. în câteva locuri de pe hartă (A frica, India, A m erica, China etc.),
sunt fixate jetoane întoarse cu faţa în jos, cu copiii din acele zone. Avionul va
„ateriza” în acele locuri, iar copiii num iţi vor întoarce jetoanele şi vor
descoperi copiii care trăiesc în acea zonă (rasele). La întoarcere, copiii vor
repeta ce copii au întâlnit în călătoria lor, unde locuiesc şi vor recita
versurile:
„N u contează ce culoare avem,
Cu toţii prieteni suntem .”
Joc: „Drepturile co p iilo r”
M aterial: im agini care să ilustreze drepturile copiilor (fam ilie, sănătate,
protecţie, handicap, educaţie, naţionalitate)
Sugestii de desfăşurare: Pe locul unde se va aşeza fiecare copil, va fi
câte un jeton care ilustrează unul din drepturile lor. E ducatoarea va citi
poezia „ D repturile co p iilo r”, de Cornelia M arta:
De eşti fată sau băiat,
D reptul ţi-e asigurat
Şi orice origini ai avea,
Ai dreptul de partea ta.
Ai dreptul la o fam ilie,

Ai dreptul să ai un nume
Şi-un prenum e poţi avea
Şi naţionalitatea ta.
Ai dreptul la sănătate,
Şi la educaţie, frate.
Te poţi oricând exprim a
Şi ceilalţi te-or asculta.
Viaţa ta este privată,

Şi eşti protejat,
Să nu fii exploatat,
Sau chiar m altratat.
D e-ai com is o infracţiune,

Legi speciale-s pentru tine,
Iar de-o fi război cândva,
Legea e de partea ta.
D upă fiecare drept enunţat prin versurile poeziei, copiii care au pe jeton
im aginea dreptului respectiv, o va ridica să poată fi văzută de ceilalţi colegi.
Joc: „ D in viaţa copiilor lu m ii”
M ateriale: jetoane cu aspecte din viaţa copiilor lum ii, două panouri, o
faţă zâm bitoare şi una tristă, ace cu găm ălie, jeto n cu porum belul păcii.
Sugestii de desfăşurare: ' >
Copiii sunt aşezaţi pe covor, în semicerc. în faţa lor sunt cele două
panouri: pe unul din panouri va fi pusă faţa tristă, iar pe celălalt faţa veselă.
Jetoanele cu im agini vor fi aşezate în faţa panourilor.
Educatoarea explică copiilor că atunci când porum belul se va opri în
faţa unui copil, acesta ia o im agine, o priveşte cu atenţie şi o aşază unde
consideră că este bine, la faţa veselă/tristă, m otivând acţiunea. Privind cele
două panouri copiii vor vedea că în lum e sunt copii trişti, care au nevoie de
ajutor şi pot propune câteva m ăsuri de ajutorare.
La finalul jocului, se poate recita poezia „ L eg ă m â n t”, de Cornelia
Marta:
Copiilor din lum ea-ntreagă,
Veniţi cu toţii să cântăm,
Căci pacea nouă ne e dragă,
Veniţi ca să ne bucurăm.
N oi pace vrem, pe acest pământ,

Copiilor, doar bucurii,
N oi pace vrem şi-aşa va fi,
O să ne ţinem de cuvânt!
Joc: „Steguleţe ”
M ateriale: steguleţe ale ţărilor lumii (Rom ânia, G erm ania, Franţa,
M area Britanic, O landa, Statele l Jnile ale Americii, Italia, Spania, A ustralia,
China); jetoane cu harta (firilor coloraţii in culorile steagului.
Sugestii de dcslăsurarc:
Educatoarea îm parte copiilor steguleţe şi le explică acestora că trebuie
să formeze perechi cu copiii care au harta ţării potrivite. Educatoarea ridică
steguleţe şi spune num ele ţării. Copiii care au steguleţul şi harta ţării
respective form ează perechi. După ce toţi copiii s-au grupat, formează
„H ora a copiilor din lum ea întreagă” şi dansează pe o m elodie aleasă de
educatoare.
Tema anuală de studiu: CU CE ŞI CUM EX PR IM ĂM CEEA CE

SIM ŢIM ?
Tema săptăm ânală: Sentimente
M oment la alegere:
Joc: „ Cum sunt astăzi? ”
La întrebarea „Cum eşti a stă zi? ” adresată de către un copil, cel
întrebat, va ridica chipul care i se potriveşte stării lui, m otivând acea stare
emoţională.
Activitatea de grup
Joc: „ Despre sentim entele mele ”
M ateriale: cercuri, creioane colorate.
Pentru a pune în evidenţă aspecte referitoare la unele sentim ente ale
copiilor, educatoarea le sugerează să-şi exprim e părerile (opinia) despre:
„Cum vă sim ţiţi astăzi? ”, „ Cum ne putem arăta şi exprim a dragostea faţă de
cei d ra g i? ”, „Ce putem oferi celor p e care-i iu b im ? ”, „De ce suntem
trişti?”, „Ce este ră u ta tea ? ”, „ D a rfericirea ? ”, „Cum ne com portăm atunci
când suntem fe r ic iţi/ trişti? ”, „ Cum trebuie să punem capăt unui conflict?,'>
etc.
Se dau copiilor cercuri şi creioane colorate. Copiii desenează faţa
(ochii, nasul, guriţa) aşa cum se simt ei în acel mom ent (veseli, trişti, furioşi
etc.). A utoportretele/feţele se lipesc pe o coală mare de hârtie/carton. Fiecare
copil poate lipi autoportretul/faţa lângă colegul cu care este prieten.
La sfârşitul zilei, se analizează feţele şi sentim entele copiilor de la
începutul zilei şi se cere fiecărui copil să-şi exprim e verbal şi vizual,
sentimentul pe care îl are în acel moment.
lem a anuală de studiu: C U M P L A N IF IC Ă M /O R G A N IZ Ă M
A C T IV IT A T E ?
Tema proiectului tematic: Când se întâmplă?
D urata proiectului tematic: 1-2 săptăm âni
LUNI
Tema zilei: „C easul şi cum aflăm o ra ? ”
N outatea zilei
Joc: „ Colecţia de cea su ri”
M ateriale: jetoane cu diferite ceasuri/ceasuri reale: de m asă, de perete,
de mână, de diferite forme: rotunde, pătrate, dreptunghiulare; clepsidre.
Copiii vor aduce ceasuri stricate de acasă şi vor spune ce ştiu despre ele
(sunt electronice, mecanice, au form ă rotundă/pătrată etc.). A poi, vor
răspunde la întrebările educatoarei: „La ce oră v-aţi trezit? ”, „La ce ora aţi
venit la grădiniţă? ”, „Ştie cineva cât este ora în acest m oment? ”, „ Până la
ce oră avem program la g ră d in iţă ? ”, „La ce ne ajută ceasul?’’’ etc.
M ARTI
»
Tema zilei: „Ce zi este astăzi? ” (zilele săptăm ânii)
Joc: „ Zilele să p tă m â n ii”
Copiii sunt fam iliarizaţi cu zilele săptăm ânii şi cu lunile dintr-un an.
Educatoarea citeşte poezia „Zilele săptăm ânii” , de Cornelia Marta:
A stăzi învăţăm , se pare
Câte zile sunt sub soare,
într-o săptăm ână, lună,
Zilele vin şi se-adună.
Prim a, cea de LUNI,
M ARŢI urm ează ca să spui,
M IERCURI va veni şi ea,
JOI, apare uite-aşa!
VINERI este mai aproape
SÂM BĂ TĂ la toţi ne place
Şi urm ează la 11nai
O DUM INICĂ în dur.
A trecut о săptăm ână
Cu-alte patru vei face-o lună\
U ite-aşa tim pul se duce,
Tu creşti mare şi-nveţi multe!
Prima strofa şi ultim a va fi recitită de educatoare, iar strofa din mijloc
de şapte copii. Fiecare copil recită câte un vers pentru fiecare zi din
săptăm ână (copiii pot avea şi ecusoane, pe care sunt scrise zilele săptăm ânii).
La sfârşit, copiii num ără câte zile form ează o săptăm ână.
M IERCURI
Tema z ile i:„ C ând se întâm plă? ” - m omentele zilei
Activitatea de grup
Joc: „ C easornicul ferm eca t ”
M aterial: jetoane cu acţiuni specifice m om entelor zilei: dim ineaţa,
prânz, seara, noaptea.
Jocul se desfăşoară în grupuri mici, pe echipe. Pentru fiecare echipă se
prezintă o im agine reprezentând o acţiune desfăşurată într-un m om ent al zilei
(dim ineaţa, prânz, seara, noaptea). Copiii au ca sarcină să potrivească ora la
care cred că se desfăşoară acea acţiune (la oră fixă, la şi ju m ă ta te, la şi un
sfert, la fă r ă un sfert).
JOI
Tema zilei: „C âţi ani ai tu? D ar părinţii tăi? ”
Activitatea de grup
Joc: „ Vârsta unui om ”
M ateriale: jetoane cu oam eni de diferite vârste (copii, adulţi, bătrâni),
panou.
Educatoarea pune la dispoziţia copiilor jetoane cu oam eni de diferite
vârste. Copiii sunt solicitaţi să aşeze jetoanele cu oam eni în ordinea
crescătoare a vârstei lor, de la copil, la om bătrân şi să denum ească etapele
vieţii omului.
VINERI
Tema zilei: „ Povestea anotim purilor"
Joc: ..Anul şi cele douăsprezece lu n i”
M ateriale: 4 jetoane cu Zâne-anotim puri, jetoane cu aspecte
caracteristice fiecărui anotim p.
Copiii sunt îm părţiţi în 4 grupe (pentru fiecare anotimp). Educatoarea
aşază în mijloc Bătrânul An. Câte un copil din fiecare echipă ia un jeto n cu o
Zână-anotim p şi îl aşază în jurul Anului. Apoi, fiecare echipă selectează
jetoanele potrivite pentru fiecare Zână-anotim p, pe care a selectat-o şi le vor
aşeza lângă ea. Astfel, se formează ciorchinele cu anotim purile şi lunile
anului.
Joc: „ A notim purile ”
M ateriale: 4 cercuri: verde, galben, maro, alb.
Copiii se îm part în 4 echipe. în sala de grupă, în fiecare colţ este câte
un cerc colorat: verde, galben, maro, alb. Fiecare echipă îşi alege un
colţ/culoare. Culorile cercurilor semnifică: verde - prim ăvara, galben - vara,
maro - toam na, alb - iarna.
Se alege un reprezentant din fiecare echipă. A cesta va fi anotimpul
echipei respective şi va sta în centrul cercului. Ceilalţi copii din echipă sc
aşază în faţa lui, faţă în faţă. Un copilul-anotim p va numi câte o lună de-a sa,
iar ceilalţi copii din echipă trebuie să spună cuvinte caracteristice lunii
respective. Ex.: M artie - ghiocel, păsări călătoare, ziua mamei, m ărţişor etc.
Jocul se continuă până când toţi copiii-anotim p îşi num esc lunile şi vor alia
cuvintele caracteristice fiecărei luni.
Jocul se poate folosi la evaluarea proiectului.
Tema anuală de studiu: CUM O R G A N IZ Ă M /PL A N IFIC Ă M O

ACTIVITATE?
Tema săptăm ânală: Mijloace de locomoţie
N outatea zilei
Joc: „ Ghici, ghicitoarea "
M ateriale: jetoane cu mijloace de transport (vehicule şi autovehicule):
Educatoarea citeşte copiilor ghicitori despre m ijloacele de transport, iar
copiii numiţi răspund, alegând im aginea potrivită. Copilul care a răspuns
corect, num eşte un coleg, care va răspunde la urm ătoarea ghicitoare.
Când în gară îl privesc
Cu şarpe-1 asem uiesc!” (trenul)
Când eram mic îi cântam

Când pe cer,eu îl vedeam !” (avionul)
„E mai m are ca o barcă

Stă pe m area înspum ată
N -are vâsle,ci motoare:
Spune-m i,dacă ştii,ce-i oare!” (vapoare)
„D ouă roţi, două pedale

Şi ghidonul nu prea mare
N um ai cât să fie bun
De pe scaun să ajung!
Şi mă plim b voios cu ea
Că e ... m ea!” (bicicleta)
Cutie pe patru roţi,

Duce călătorii toţi.
Te plim bă-n oraş, în ţară,
Poţi vedea ce te-nconjoară. (autobuzul, autocarul)
Cu el m ergem la plimbare,
In ţară şi-n lum ea mare,
Tata, mama, îl conduce,
O familie poate duce. (autoturismul)
„Are roţi, dar nu-i căruţă!

Are uşi,dar nu-i căsuţă!
Se n u m e şte...” (maşinuţă)
Şi la m unte şi la mare, ,
Cu el poţi face-o plimbare.
Cu ghidon şi patru roţi,
Hai ghiceşte-1 dacă poţi. (ATV-ul)
Joc: „ Călătorim cu Trenuleţul Thomas ”
M ateriale: o im agine cu trenuleţul Thomas.
Educatoarea le arată copiilor o im agine cu trenuleţul Thom as.
La rostirea unei culori, copiii se grupează pe „vagoane”, în funcţie dc
culoarea tricoului/eşarfa de la gât. La rostirea propoziţiei: „Porneşte în
călătorie trenuleţul Thomas cu vagoane colorate ”, grupele de vagoane
colorate, se aşază unele după altele şi im ită sunetul şi m ersul trenului.
La finalul jocului, copiii form ează alt trenuleţ cu vagoane, cu alternarea
culorilor vagoanelor, fară să mai fie grupate.
Joc: „ Sem aforul ”
M ateriale: jetoane colorate în roşu, galben, verde (culorile semaforului
de circulaţie), pentru fiecare copil.
Copiii prim esc câte un jeton colorat în culorile semaforului
Educatoarea rosteşte o culoare, iar copiii care au pe jeton culoarea
respectivă, se ridică în picioare. Educatoarea specifică faptul că aceste tiei
culori sunt culorile sem afoarelor de circulaţie. Educatoarea recită versurile
Cum treci strada?
Uite cum:
Sem aforu-ţi iese-n drum
Ochiul roşu spune: stai!
Ochiul verde zice: hai!
D rum u-i liber, poţi să treci... (Sem aforul, Ileana Bum bac)
Educatoarea specifică că aceste două culori sunt culorile sem aforului
pentru pietoni şi că atunci când traversează strada, trebuie să fie foarte ateuji
şi să traverseze num ai pe culoarea verde. Se poate trasa cu creta o zebră şi să
se exerseze trecerea pietonilor. La ridicarea jetonului verde copiii trec
„strada”, iar la ridicarea jetonului roşu copiii stau pe loc şi aşteaptă
schim barea culorii.
Joc: „Să zburăm ... ”
M ateriale: m achctă-aeroport, jucării: avion, elicopter; enciclopedic cu
m ijloace de locom oţie aeriene/planşe.
M acheta şi jucăriile vor li prezentate ca surpriză. Educatoarea va spune
câte o ghicitoare pentru mijloacele de locomoţie aeriene, iar copiii vor alege
jucăria corespunzătoare şi vor imita sunetul şi m işcarea de decolare şi
aterizare.
O pasăre zburătoare,
Te duce în depărtare,
Cât e păm ântul de mare. (Avionul)
Are o elice mare

Şi te duce în spinare
Până departe în zare. (Elicopterul)
Copiii vor căuta şi alte mijloace de locom oţie aeriene în
enciclopedii/planşe.
A ctivitatea în grup
Joc: „ P lu tim ... "
M aterial: hârtie glasată decupată pentru a realiza o bărcuţă cu pânze,
coală A4 albastră, lipici, jetoane cu m ijloace de locom oţie care se deplasează
pe apă.
Copiii intuiesc m aterialul şi sunt solicitaţi să ghicească ce vor putea
realiza cu bucăţile de hârtie prim ite. Ei realizează bărcile, precizează calea de
com unicaţie pe care se pot deplasa şi le aşeză pe o machetă.
Copiii sunt îndrum aţi să caute şi alte m ijloace de locom oţie care se
deplasează pe apă/navale în enciclopedii/planşe.
Activitatea de grup
Joc: „ Călătorim p e apă ”
M ateriale: jetoane/ecusoane cu diferite tipuri de vapoare şi bărci pentru
fiecare copil (vapor, vapor cu pânze, barcă cu vâsle, gondolă, iaht).
Copiii se află în sem icerc, în picioare. Ei prim esc câte un ecuson şi
intuiesc m ijloacele de locom oţie navale. Se num eşte câte un copil (lider de
grup) care are un tip de m ijloc de locom oţie (barcă). Liderii se aşază în faţa
celorlalţi copii. Fiecare lider cheam ă copiii care au pe ecusonul lor acelaşi tip
de mijloc de locom oţie şi îi roagă să se aşeze în spatele lui.
Grupurile form ate vor dansa pe o m elodie aleasă de educatoare şi vor
lucra îm preună pe tot parcursul zilei.
Joc: „ M ijlocul de locomoţie p r e fe r a t"
Copiii se află aşezaţi în cerc, pe covor cu jucăria cu mijlocul de
locom oţie preferat (aleasă dintre jucăriile de la grădiniţă sau pe care a adus-o
de acasă). Pe rând, cei care doresc, îşi îm părtăşesc tot ce ştiu despre acesta,
de unde o au, de ce au ales-o etc. De asem enea, im ită sunetul şi mersul
sugerate de mijlocul de locomoţie respectiv.
Activitatea de grup
Joc: „ Cu ce călătorim ? ”
M ateriale: ecusoane/jetoane cu mijloace de locom oţie terestre (maşini,
tiruri, autocare, trenuri etc.), aeriene (avioane, elicoptere), navale (bărci,
vapoare); jetoane cu: autogară, gară, aeroport, port.
Copiii aleg dintr-un bol câte un ecuson. Educatoarea aşază jetoanele cu
gara, autogara, aeroportul şi portul în câteva colţuri din sala de grupă
Educatoarea dă sem nalul de grupare a copiilor. Ex.: „Toate avioanele .se
grupează la aero p o rt’’/„Toate autobuzele/autocarele se grupează la
a u togară’’/„Toate trenurile se grupează la g a r ă ”/„Toate vapoarele se
grupează la p o r t”. Copiii care au pe ecusoane/jetoane m ijloacele de
locomoţie respective, se grupează la locul potrivit.
Fiecare grupă form ată va m enţiona o destinaţie preferată.
Joc: „ Surpriza ”
M ateriale: o piram idă din carton, jetoane cu imagini: am bulanţă,
m aşina de pom pieri, m aşina de poliţie, barcă, vapor, avion; panou; o cutie în
care se află o surpriză (un avion de jucărie).
M etoda: Piram ida
Pe panou educatoarea aşază o piram idă din carton, form ată din pătrate.
Copiii se află aşezaţi pe perniţe, în semicerc, iar în faţa lor sunt jetoanele cu
im aginile unor m ijloace de transport.
Copiii sunt anunţaţi că vor primi o surpriză dacă vor fi atenţi şi voi
com pleta corect piram ida cu imagini.
Educatoarea va enunţa sarcinile de lucru, iar copiii num iţi vor alege
jetoanele care corespund şi le vor aşeza în căsuţele de pe piram idă.
Sarcini de lucru:
1. Alegeţi jetoanele cu mijloacele de transport care îi ajută pe oameni
în situaţii de urgenţă (am bulanţa, maşina de pompieri, m aşina de poliţie) şi
aşezaţi-le la baza piram idei.
2. Selectaţi jetoanele cu mijloacele de transport care circulă pe apă
(barca şi vaporul) şi aşezu|i-le pe .11 doilea uliul al piramidei.
3. Recunoaşteţi jetonul cu mijlocul tic transport care este condus de
aviator şi aşază-1 în vârful piramidei.
La final, se desface cutia în care se află surpriza (un avion cu
telecom andă) cu care se joacă timp de câteva minute.
Tema anuală de studiu: CUM PL A N IFIC Ă M /O R G A N IZ Ă M

ACTIVITATE?
Tema proiectului tematic: Călători şi călătorii
Durata proiectului tematic: 1 săptăm ână
LUNI
Tema zilei: „Să ne pregătim pentru o excursie la m unte/m are”
Joc: „ Cum ne îmbrăcăm în excursie? ”
M ateriale: jetoane cu obiecte pentru mare şi pentru m unte, valiză,
rucsac.
Copiii încep pregătirile pentru o călătorie, alegând obiectele specifice
zonei în care doresc să călătorească. Ei le aşază în jurul valizei, dacă merg la
mare şi în jurul rucsacului dacă merg la munte.
Copiii vor denum i obiectele şi vor spune ce utilitate au.
M ARŢI
Tema zilei: „ Cu ce putem ajunge la m unte/la mare ”
Joc: „ Cu ce călătorim ? ”
M aterial: jetoane cu un peisaj de la m unte şi unul de la mare; jetoane cu
m ijloace de locomoţie: bicicletă, autoturism , autocar, vapor, telecabină etc.,
panou.
Se prezintă colegilor cele două peisaje. La întrebarea „Cu ce putem
ajunge la m unte/m are? ”, copiii aleg mijlocul de locomoţie potrivit şi îl aşază
în jurul imaginii potrivite, alcătuind astfel, un ciorchine cu mijloace de
locomoţie pentru munte şi un ciorchine cu mijloace de locom oţie pentru
mare.
M IERCURI
Tem a zilei: „Să planificăm transportul călătorilor/să plai ficăm
transportul m ărfurilor ”
Joc: „ G hiceşte ce este...? ”
M aterial: jetoane cu mijloace de locom oţie care transp' rtă m arfa: tren,
avion, vapor, cam ion; jetoane cu căi de com unicaţie: terestre (şosele, căi
ferate), aeriene şi navale puse într-un plic.
Copiii sunt aşezaţi în cerc. Câte un plic porneşte din m ână în mână, iar
la sem nalul „roşu”, copilul la care s-a oprit plicul, îl deschide şi fară ca să
arate im aginea colegilor, form ulează o ghicitoare în aşa fel încât ceilalţi să
ghicească calea de com unicaţie pe care se face transportul mărfurilor. Apoi.
aşază la panou jetonul cu calea de com unicaţie. La auzul denum irii unui
m ijloc de locom oţie (tren, avion etc.), un copil numit, va căuta jetonul ci
im aginea respectivă şi o va aşeza sub calea de com unicaţie corespunzătoare.
JOI
Tema zilei: „în excu rsie”
Joc: „ Călătorie cu p e rip e ţii”
Copiii se află aşezaţi în semicerc, pe covor. Educatoarea sugcreaz;
copiilor să prezinte o întâm plare trăită de ei legată de o călătorie pe care ai
facut-o îm preună cu părinţii, precizând m ijlocul de locom oţie cu care s-ai
deplasat. Copiii vor povesti cum s-au pregătit pentru excursie, cum au ale
destinaţia, m ijlocul de transport etc.
Se subliniază faptul că, atunci când plecăm într-o călătorie este bine s
se respecte anum ite reguli, pentru ca acea călătorie să fie reuşită.
V IN ER I
Tema zilei: „Excursioniştii veseli”
A
Joc: „ O excursie reuşită!"
Sugestii de d eslăsuraiv:
Câţiva copiii sunt rugn|i să îm părtăşească colegilor cum plănuiesc
excursie îm preună cu laniilin lot sau ce excursii au realizat şi care dinţi
acestea i-а im presionat cel mai mull
Tema anuală de studiu: CUM PL A N IFIC Ă M /O RG AN IZĂM
ACTIVITATE?
Tema săptăm ânală: Cum funcţionează?
Joc: „Aparate electro-casnice ”
M ateriale: coală A3, creioane colorate.
Copiii se îm part în 4 echipe şi fiecare prim eşte o coală de hârtie şi
creioane colorate.
Educatoarea citeşte câte o ghicitoare pentru fiecare echipă despre
diferite aparate electro-casnice etc.:
Tortul, untul, fripturica
Le-a vârât în el, mămica,
Pare un dulap vopsit,
înăuntru-i ger cumplit, (frigiderul)
O ricât de departe-ai fi
Cu cei dragi tu poţi vorbi
Cin-te-ajută oare ştii? (telefonul)
Rufele de sunt murdare,

N u e o problem ă mare.
С-a inventat cineva,
O m aşină uite-aşa,
Care le spală uşor,
Şi le stoarce binişor.
Când program ul şi-a-ncheiat,
Tu le pui doar la uscat, (maşina de spălat)
Ce dihanie ciudată,
Cu gât lung şi gură mare,
A -nghiţit, aşa, deodată,
Tot ce-i pulbere-n covoare? (aspiratorul)
Copiii vor răspunde la ghicitori, desenând răspunsul (invenţia). La
final, se afişează lucrările, iar copiii din fiecare echipă vor povesti întâm plări
(plăcute /neplăcute) despre aceste aparate.
Se poate sublinia că o invenţie este o realizare (tehnică) dintr-un
dom eniu al cunoaşterii care reprezintă noutate şi progres faţă de stadiul
cunoscut până atunci. O invenţie poate apărea in urm a unei anum ite
necesităţi, a dorinţei unui inventator de a face ceva mai rapid sau inai
eficient, chiar ca urmare a unei întâm plări. De exem plu, de-a lungul
timpului, s-au inventat m ulte maşini şi aparate casnice, care au uşurat munca
în gospodărie.
Joc: „Invenţii vechi şi n o i”
M ateriale: jetoane/ecusoane cu obiecte vechi şi noi: clepsidră - ceas,
telefon fix vechi - telefon mobil, fier de călcat cu cărbuni - fier de călcat
modern; răcitor - frigider, televizor vechi - plasm ă, m aşină de scris -
calculator etc.
Copiii se îm part în două grupe. O grupă prim eşte ecusoane/jetoane cu
obiecte vechi, iar cealaltă ecusoane cu obiecte noi. La sem nalul educatoarei
copiii îşi caută perechea, apoi fiecare pereche prezintă în faţa grupei, obiectul
vechi şi obiectul nou spunând tot ceea ce ştiu despre ele.
Tema anuală de studiu: CUM PLA N IFIC Ă M /O R G A N IZĂ M O

ACTIVITATE?
Tema săptăm ânală: Ştiinţa din jurul nostru
N outatea zilei
Joc: „ Ştiinţa ”
Educatoarea citeşte copiilor poezia „ Ş tiin ţa ”, de G.Berbeceanu,
explicând copiilor cuvintele şi expresiile necunoscute:
Aş vrea să pun o întrebare:
Să-mi spuneţi: ce-i ştiinţa oare?
Vedem cu toţii-n jur lumina,
Culoarea, umbra şi căldura,
Simţim materialele.
Cum sunt jucărioarele,
Cântăm pe sunete, plutim
Sau bem lichide când dorim;
V-aţi întrebat vreodată, voi.
De unde-au apărut la noi?
Căci dacă te întrebi, atunci,
Să cercetezi ce tc-nconjoară
Şi să explici la toţi ре-аГагЛ!
Se poate sublinia faptul că ştiinţa este ansam blul de cunoştinţe despre
natură, societate şi gândire sau ansam blul de cunoştinţe dintr-un dom eniu al
cunoaşterii. Ştiinţa îi ajută pe oam eni să afle mai multe lucruri despre vieţile
lor şi contribuie la dezvoltarea societăţii.
Joc: „ Surse de energie ’’
M ateriale: jetoane cu surse de energie (vânt, apă, cărbuni, petrol, gaze
naturale); jetoane cu instalaţii care produc energia (turbine eoliene,
hidrocentrală, term ocentrală, panouri solare).
Educatoarea le spune copiilor că planeta Păm ânt furnizează mai multe
surse de energie: vânt, apă, cărbuni, petrol, gaze naturale, din care se poate
produce electricitatea (lum ina electrică/curentul electric).
Se aşază jetonul cu electricitatea la m ijlocul panoului, jetoanele cu
sursele de energie pe o măsuţă, iar cele cu instalaţiile care produc energia pe
altă măsuţă.
Copiii se îm part în 2 echipe. U n copil dintr-o echipă ia un jeto n cu o
sursă de energie şi îl aşază în jurul jetonului din centrul panoului, denum ind-
o (vânt, apă, cărbuni, soare). Un copil din cealaltă echipă asociază fiecărei
surse de energie instalaţia care produce curent electric (vânt - turbine
eoliene; apă - hidrocentrală; cărbuni, petrol, gaze - term ocentrală; soare -
panouri solare) şi alcătuieşte câte o propoziţie despre aceasta. Ex.: Turbina
eoliană funcţionează datorită vântului.
In concluzie, se poate spune că cele trei învelişuri ale Păm ântului
aduc beneficii om ului datorită ştiinţei.
Tema anuală de studiu:C U M P L A N IF IC Ă M /O R G A N IZ Ă M O

A C T IV IT A T E ?
Tema săptăm ânală: lucăriile. bucuria copiilor
M oment la alegere:
Joc: „ Fel de f e l de ju c ă rii ”
M ateriale: jetoane cu jucării din pluş (ursuleţ, elefant, m aim uţă etc.),
lemn (tren, păpuşi ruseşti, zornăitoare, căluţ etc.), pânză (păpuşă, fluture
etc.), plastic (broască, răţuşcă, miel etc.)/jucării pentru toţi copiii; jetoane cu
imagini reprezentând materialul din care sunt confecţionate jucăriile: pluş,
lemn. nlastic. nânză; nanou.
Copiii sunt aşezaţi în cerc, pe covor. La panou/pe covor se aşază
jetoanele cu m aterialul din care sunt confecţionate jucăriile.
Educatoarea, îm preună cu copiii, discută despre jucării şi materialele
din care sunt confecţionate: pluş, lemn, plastic, pânză.
Copiii aleg dintr-un coşuleţ câte un jeton cu o jucărie/jucărie şi
form ulează o propoziţie: „R ăţuşca este din plastic.” . La sem nalul educatoarei
jetoanele cu jucării se grupează în funcţie de m aterialul din care sunt
confecţionate. A poi, copiii aşază jetoanele la panou/pe covor, la locul
potrivit.
La final, copiii pot cânta şi dansa pe m elodia „Cutia cu jucării” a
form aţiei Bim Bam (sursa: http://w w w .trilulilu.ro/m uzica-diverse/bi m h;un
cu tia-cu -ju carii-l).
A
Joc: „ Jucăria preferată ”
Copiii se află aşezaţi în cerc, pe covor. Copiii care şi-au adus jucăria
preferată de acasă, vor povesti despre aceasta: de unde o are, cum se joacă cu
ea, cum se com portă, cum o îngrijeşte etc.
Joc: „ De vorbă cu ju că riile ”
Educatoarea sugerează copiilor să-şi îm părtăşească gândurile despre
jucării pe diferite teme: „Eu şi ju că riile m e le ”, „La m agazinul cu ju c ă r ii",
„ îm p ă ră ţia ju că riilo r”, „ Ju că ria p refera tă ”etc.
In încheiere copiii pot cânta „Fuga ju c ă riilo r ”, m uzica Kaluca Andrei,
text şi interpretare N athalie Gheorghiu.
(sursa: https://www. youtube.com /w atch?v= G lLO IX-iVm c).
Joc: „Jucării de d em u lt”
M ateriale: jetoane sau jucării vechi şi jucării noi (dacă e posibil să l ie
perechi; ex.: păpuşă veche-păpuşă nouă, m aşină veche-m aşină nouă etc.)
Copiii se îm part în 2 echipe, o echipă prim eşte jucării/jetoane cu jucării
vechi, cealaltă echipă prim eşte jucării/jetoane cu jucării noi. După ce copiii
intuiesc im aginile cu jucării/jucăriile, cei care au jucării noi îşi prezintă
jucăria şi cere colegului din cealaltă echipă să facă pereche. Ex.: „Eu am с
m aşină nouă. Cel are o mnşinft veche, îl rog să facă pereche cu m ine.” etc.
Tema anuală de studiu: CIJM PLA N IFIC Ă M /O R G A N IZĂ M O
ACTIVITATE?
Tema săptăm ânală: Pâinea, aliment de bază
Joc: „ G hiceşte ce este...? ”
M ateriale: jetoane cu imagini: sac cu faină, bonetă, sucitoare, lopata
brutarului, franzelă, pâine albă, pâine neagră, corn, covrig, cozonac, baton
etc.
Se aleg câţiva copii pe spatele cărora (fară să vadă restul copiilor şi nici
cel căruia i se pune pe spate) se pun jetoanele cu imagini. Pe rând, fiecare
copil se întoarce cu spatele către colegi pentru ca aceştia să poată vedea
im aginea de pe spatele lui. Copiii din sală descriu, fară să pronunţe cuvântul
care denum eşte im aginea, ajutându-1 pe copil să ghicească ce im agine are pe
spate. D acă ghiceşte repede şi corect este aplaudat. A poi, va urm a alt copil,
până la epuizarea jetoanelor.
Activitatea de grup
Joc: „De la bobul de grâu, la pâinea de p e m a să ”
M ateriale: jetoane cu imagini: agricultor, boabe de grâu, sem ănătoare,
com bină; m orar, m oară (diferite tipuri), faină; brutar, brutărie, malaxor,
aluat, cuptor, pâine; vânzător, magazin, produse de panificaţie; ecusoane cu
imagini: agricultor, morar, brutar, vânzător; panou.
Copiii aleg din coş câte un jeto n cu o meserie, apoi se îm part în 4
echipe: agricultori, morari, brutari, vânzători. Fiecare echipă prim eşte
jetoane cu im agini corespunzătoare meseriei. A ceştia discută în grup (2-3
minute), despre im aginile primite.
Educatoarea aşază la panou im aginile cu agricultorul, m orarul, brutarul
şi vânzătorul (în ordinea cronologică a procesului de obţinere a pâinii).
Fiecare echipă prezintă ce ştie despre etapa pe care o reprezintă şi aşază
jetoanele la panou, sub im aginea respectivă.
Jocul se poate încheia cu cântecul „B rutarii”, de Sanda Ştefan sau
„M oara”, de C.M ereş, im itând acţiunile/m işcările acestora.
Joc: „Şi eu ştiu să fa c p â in e !”
Educatoarea solicită câţiva copii care au participat la realizarea unei
pâini îm preună cu fam ilia lui. Fiecare copil va spune cum şi-a adus
contribuţia la prepararea ei, ce ingrediente s-au folosit, ce m iros avea pâinea
la coacere şi dacă i-а plăcut gustul.
Tema anuală de studiu: CE ŞI CUM V R EA U SĂ FIU?

Tema săptăm ânală: Ce voi fi când voi creşte mare?
Noutatea zilei
Joc: „ La cabinetul m edical ” 9
M aterial: jetoane cu imagini - un m edic şi instrum ente folosite de
către acesta (stetoscop, term om etru, seringă, pastile, sirop etc.)
în tim p ce educatoarea citeşte poezia „La cabinetul m edical” , de
Cornelia M arta, copiii aleg şi aşază la panou imagini cu m eseria de medic şi
instrum entele m edicale folosite de acesta:
M artinele, се-ai păţit?
M i se pare c-ai răcit.
Tu să te duci negreşit.
La m edicul cel vestit.
El te va asculta,
Cu un stetoscop
Şi pastile îţi va da,
Sau poate sirop.
Chiar injecţii de-i primi,
Să le iei, să nu zici „M or” ,
Fiindcă ele îţi vor fi,
De foarte m are ajutor.
N outatea zilei
Joc: „ La Brutărie ”
M aterial: jetoane cu imagini - o brutărie, faină, drojdie, apă, aluat,
brutar, pâine.
Sugestii de deslaşurare:
Copiii sunt informaţi despre activitatea pe care o vor desfăşura în ziua
respectivă - o vizită la brutărie, pentru a vedea şi a se informa cum şi unde sc
fabrică pâinea.
Educatoarea va recita poezia „La b ru tă rie”, de Cornelia M arta, iar
copiii aleg jetoanele potrivite.
Azi cu toţii vom porni,
Către brutărie
Şi o să vedeţi copii,
Lucruri noi o mie.
D in făină, drojdie, apă,
A luatul creşte
Şi brutaru-1 modelează,
A şa cum doreşte.
Din cuptor apoi când scoate,
Pâinea caldă şi pufoasă,
O vom cum păra, copii,
Şi-o m âncăm la masă.
Joc: „ îm i aleg o m eserie ”
M ateriale: jetoane cu diferite meserii: poştaş, vânzător, marinar,
mecanic de locom otivă, şofer, poliţist, educatoare, m edic etc.; câte 2-3
jetoane cu unelte/obiecte specifice fiecărei meserii.
Copiii se află aşezaţi în semicerc, pe covor, iar în m ijloc sunt
jetoanele cu uneltele specifice meseriilor, cu faţa în jos. In tim p ce
educatoarea aşază la panou 4-5 imagini cu meserii, copiii le denum esc.
Pe rând, copiii aleg câte un jeto n cu un obiect şi îl aşază pe panou
alături de im aginea cu m eseria potrivită, m otivând acţiunea.
Se va urm ări ca fiecărei meserii să-i corespundă cel puţin un obiect (o
unealtă/un instrum ent) specific.
Educatoarea validează răspunsul şi punctează echipa. Când se
epuizează jetoanele se stabileşte echipa câştigătoare.
Joc: „ C ofetarul ”
M ateriale: jetoane cu: cofetar, diferite ingrediente, produse şi ustensile
necesare cofetarului, panou.
M etodă: Ciorchinele
în mijlocul unui panou se aşază im aginea cu cofetarul.
Copiii se află aşezaţi pe covor în cerc, iar în mijloc sunt jetoanele cu
fata în ios. Pe rând, copiii aleg câte un jclon, denum esc ustensilele,
ingredientele şi produsele de patiserie şi îl aşază în jurul cofetarului,
alcătuind astfel un ciorchine.
Joc: „ Bucătarul ”
M ateriale: jetoane cu 3 meserii: bucătar, chelner şi ospătar; jetoane cu
obiecte necesare acestor meserii; panou.
M etodă: Ciorchinele
Copiii se află aşezaţi pe covor în cerc, iar în m ijloc sunt jetoanele cu
m eserii aşezate cu faţa în sus, iar cele cu obiectele sunt aşezate cu faţa în jos.
Educatoarea spune o ghicitoare, iar copiii răspund, alegând jetonul
potrivit, care va fi pus la panou.
Ciorbe, supe, sărm ăluţe,
Sosuri calde, chifteluţe,
Pregăteşte iscusit
Căci e m eşter la gătit. (Bucătarul)
Pe rând, copiii iau câte un jeton, denum esc obiectul care se află pe el şi
spun cine îl foloseşte şi pentru ce. O biectele bucătarului vor fi aşezate la
panou, în jurul bucătarului.
Copiii care au răspuns corect, vor prim i câte un „Cerificat de ajutor de
bucătar” .
A
Joc: „ Ce m eserie îţi place? ”
Copiii sunt solicitaţi să povestească ce m eserie au părinţii lor. a-
m eserie le place mai mult, ce ar dori să fie când vor creşte înnri şi sil
m otiveze de ce.
CUPRINS
IM PORTANŢA ŞI M O M ENTELE
„ÎNTÂLNIRII DE D IM IN EA ŢĂ ”
Pag.
De ce este im portantă „întâlnirea de dim ineaţă”? 5
Ce este „întâlnirea de dim ineaţă” ? 6
Beneficiile „întâlnirii de dim ineaţă”? 7
Structura „întâlnirii de dim ineaţă 8
1) M om ente obligatorii ale „întâlnirii de dim ineaţă” 8
1. Salutul
2. Prezenţa
3. Calendarul naturii
2) M om ente la alegere ale „întâlnirii de dim ineaţă” 10
4. îm părtăşirea cu ceilalţi
5. A ctivitatea de grup
6. N outatea zilei
SUGESTII DE JOCURI
Cine sunt/suntem ? 13
Grădiniţă, bine te-am găsit! 13

Săculeţul ferm eca t - noutatea zilei
Spune се-ai găsit? - activitatea de grup
Eu şi familia mea 14
Universul fa m iliei - noutatea zilei
Cu cine locuieşti acasă? - îm părtăşirea cu ceilalţi
Prezentăm fa m ilia - activitatea de grup
Ghici, cine este? - activitatea de grup
Unde locuieşti? - activitatea de grup
Cum petrec tim pul cu fa m ilia mea? - activitatea de grup
Spune cum este...? (mama, tata etc.) - îm părtăşirea cu ceilalţi
Sunt fe ric it cu fa m ilia mea! - îm părtăşirea cu ceilalţi
Eu sunt unic 18
Cine/ce sunt eu, fe tiţă sau băiat? - activitatea de grup
Cine sunt eu, cine este colegul meu? - activitatea de grup
Form ează perechi! - activitatea de grup
Chipul meu - activitatea de grup
A rată ce spun! - activitatea de grup
Simţurile mele 20
Scrisoare de la prietenii noştri - activitatea de grup
Spune cum e ste ...? (văzul, auzul etc.) - aclivilutca de grup
S ănătoşi şi fericiţi! 22
Zâna alim entelor - activitatea de grup
Mâncăm sănătos - activitatea de grup
Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista...? - îm părtăşirea cu ceilalţi
Singurel mă îngrijesc 24
Prietenii curăţeniei - noutatea zilei
Ce este şi la ce se foloseşte? - activitatea de grup
Cum m ă îngrijesc? - activitatea de grup
Pe tărâm ul curăţeniei - activitatea de grup
D octorul Ştie-Tot - îm părtăşirea cu ceilalţi
Când/cum şi de ce se întâm plă? .’.7
Culorile toam nei 27

Toamna - noutatea zilei
Vântul toam nei - activitatea de grup
început de toam nă - activitatea de grup
De ce pleacă păsările călătoare - îm părtăşirea cu ceilalţi
Scăunele m uzicale - activitatea de grup
Ghiceşte cum este fru n za ! - activitatea de grup
Picături zglobii - activitatea de grup
De vorbă cu un norişor - activitatea de grup
Telefonul Zănei-Toamna - activitatea de grup
Poveşti despre toam nă - îm părtăşirea cu ceilalţi
Toamna în livadă <I
Coşul rupt - activitatea de grup
Salată d e ... (mere, pere etc.) - activitatea de grup
Spune ce ai gustat - activitatea de grup
Ce s-ar întâmpla dacă... ? - îm părtăşirea cu ceilalţi
Legum ele toam nei '<
Legumele toam nei - noutatea zilei
în grădina cu legume - activitatea de grup
Fii atent şi aşază corect! - activitatea de grup
Ce ştii despre...? - îm părtăşirea cu ceilalţi
Ce ai găsit în săculeţ? - activitatea de grup
Ghiceşte legum a - activitatea de grup
Găndeşte-te şi aşază corect! - activitatea de grup
Grupăm legumele după culoare - activitatea de grup
Hora legumelor - activitatea de grup
Zarul legum elor - activitatea de grup
Vreau să fac o supică de legume - activitatea de grup
Coşul toam nei (fructe şi legum e) 37
Să recunoaştem /n u lele activitatea de grup
Florile toam nei 39
Dansul crizantemelor - activitatea de grup
Floarea de toamna sunt eu! - activitatea de grup
Toamna cea bogată 40
Toamna darnică - noutatea zilei
Toamna cea bogată - activitatea de grup
Pregătim cămara - îm părtăşirea cu ceilalţi
Suntem gospodine - activitatea de grup
Zâna Toamna - activitatea de grup
Cubul ferm eca t - activitatea de grup
Spune ce eşti? - activitatea de grup
Spune ceva despre... - activitatea de grup
Veniţi, la carnaval! - activitatea de grup
Povestea vitam inelor - îm părtăşirea cu ceilalţi
Iarna în natură 45
Iarna veselă - activitatea de grup
Povesteşte ce ai observat când ai venit la grădiniţă - îm părtăşirea
Iarna năzdrăvană - activitatea de grup
Bucuriile iernii 46
Jocuri de iarnă - activitatea de grup
Chipul iernii - activitatea de grup
în lumea plantelor 47
De Ia săm ânţă la plantă - noutatea zilei
D in ce este fo rm a tă o plantă? - activitatea de grup
Florile prim ăverii 48
Flori de prim ăvară - activitatea de grup
Răspunde corect! - activitatea de grup
Păsări de curte 49
In ograda cu păsări - noutatea zilei
M ergi la fa m ilia ta! - activitatea de grup
Fam iliile de păsări - activitatea de grup
Ce ştii despre păsările care înoată? - îm părtăşirea cu ceilalţi
Puişori, veniţi la m ama! - activitatea de grup
Hrană pentru puişori - activitatea de grup
Prietenii din ogradă - activitatea de grup
Păsări călătoare 54
A şază corect! - activitatea de grup
Form ează întregul! - activitatea de grup
Animale sălbatice 55
Anim ale m ici şi mari - noutatea zilei
Spune ce anim al ai găsit - activitatea do grup
O întâmplare din pădure - îm părtăşirea cu ceilalţi
în ograda bunicii (mam ifere)
Prietenii din ograda bunicii - noutatea zilei
La fe rm a de anim ale - activitatea de grup
Anim ale preferate - îm părtăşirea cu ceilalţi
Spune, la ce te gândeşti? - activitatea de grup
Adevărat sau fa ls? - activitatea de grup
Graiul anim alelor - activitatea de grup
Fam iliile din ogradă - activitatea de grup
Cine-i la fe l ca mine? - activitatea de grup
Fii atent şi răspunde corect! - activitatea de grup
Corectează greşeala! - activitatea de grup
Carnavalul din ogradă - activitatea de grup
La spectacol - activitatea de grup
Anim ale din ţinuturi îndepărtate
La Zoo - îm părtăşirea cu ceilalţi
în ju n g lă - activitatea de grup
în savană şi în ju n g lă - activitatea de grup
în ţinuturi australiene - activitatea de grup
în lumea insectelor
Călătorie în lumea insectelor - activitatea de grup
Regina gâzelor Albinuţa-U ţa - noutatea zilei
Gâze mici, dar muncitoare - activitatea de grup
Ziua greieraşului - activitatea de grup
Atenţie, se cântă şi se dansează! - activitatea de grup
Orchestra insectelor - activitatea de grup
în lumea insectelor - activitatea de grup
Insectele vin la jlo r i - activitatea de grup
Adevărat sau fa ls? - activitatea de grup
Ce ştii... ? - îm părtăşirea cu ceilalţi
Spune ce insectă eşti? - activitatea de grup
Să păstrăm apele curate
Zâna Apelor - activitatea de grup
M esaje Eco - activitatea de grup
A sosit vara!
Bucuriile verii - activitatea de grup
A
Vine vacanţa mare! - îm părtăşirea cu ceilalţi
In adâncul m ărilor
Adevărat sau fals? - activitatea de grup
Peştele-balon - activitatea de grup
l.umea subacvatică - activitatea de grup
l ’imf întrebări fictivitaten di- m im
-
Cum este, a fost şi va li aici pe Pământ? 75
Suntem români 75
Sunt român! - noutatea zilei
Din lada de zestre a bunicii - activitatea de grup
Universul, o lum e nem ărginită 76
Scrisoarea unui astronaut - noutatea zilei
Ce este Universul? - activitatea de grup
Universul fă r ă Soare - îm părtăşirea cu ceilalţi
Ghici, ghicitoarea... - activitatea de grup
Calea Lactee - activitatea de grup
Planetele - activitatea de grup
Povestea planetei Păm ânt - activitatea de grup
0 călătorie p e Lună - îm părtăşirea cu ceilalţi
Alege corect! - activitatea de grup
Fenomene naturale 82
Vulcanul - noutatea zilei
Cutremurul - noutatea zilei
O lume dispărută 83
înapoi în tim p - noutatea zilei
D inozauri - activitatea de grup
Povestea unui dinozaur - îm părtăşirea cu ceilalţi
Aventuri cu apă 85
Aventurile unei picături de apă - activitatea de grup
Poveşti despre apă - îm părtăşirea cu ceilalţi
Animale de la Poli 86
Anim ale polare - noutatea zilei
In ţinuturile de gheaţă - activitatea de grup
Călătorie prin Europa 87
Europa şi Rom ânia - noutatea zilei
Ce ştii despre Europa? - activitatea de grup
Cu ce şi cum exprim ăm ceea ce sim ţim ? 89
Poveştile copilăriei 89
In lumea poveştilor - noutatea zilei
La teatru - îm părtăşirea cu ceilalţi
Poveştile lui Creangă - activitatea de grup
Trăistuţa cu poveştile lui Creangă - activitatea de grup
Ghici, din ce poveste sunt? - activitatea de grup
Ştii din ce personaj sunt? - activitatea de grup
Personaje prej'erate - îm părtăşirea cu ceilalţi
Caută perechea - activitatea de grup
în lumea culorilor 93
Curcubeul prieteniei - noutatea zilei
Lum ea-i p lin ă de culori! - activitatea de grup
Strada cu căsuţe colorate - activitatea de grup
Pădurea verde - activitatea de grup
Să culegem floricele - activitatea de grup
Sărbătorile de iarnă 96
Cizm uliţa lui M oş Nicolae - activitatea de grup
îl aştept p e M oş Nicolae! - îm părtăşirea cu ceilalţi
Se apropie C răciunul - noutatea zilei
Ce doresc să îmi aducă M oşul? - activitatea de grup
Bradul de Crăciun - activitatea de grup
Vine, M oş Crăciun! - activitatea de grup
N oi urăm şi ne bucurăm ! - activitatea de grup
Despre ţara lui M oş Crăciun - îm părtăşirea cu ceilalţi
Spiriduşii lui M oş Crăciun - activitatea de grup
La m ulţi ani, mămico! 10
Urare pentru m ama ta - noutatea zilei
Cum este mama mea? - îm părtăşirea cu ceilalţi
Ce i-am oferit mamei? - îm părtăşirea cu ceilalţi
D aruri pentru m ama - activitatea de grup
Се-ai vrea să-i dăruieşti mamei? - activitatea de grup
V izita iepuraşului de Paşti 10:
Vine iepuraşul! - noutatea zilei
La Paşti - noutatea zilei
Ouă de Paşti - activitatea de grup
Sim boluri de Paşti - activitatea de grup
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti - activitatea de grup
Ziua copilului 10
Ziua copiilor din toată lumea - noutatea zilei
Copii din lumea toată - activitatea de grup
Şi noi, avem drepturi! - activitatea de grup
Din viaţa copiilor lumii - activitatea de grup
Steguleţe - activitate de grup
Sentim ente 10
Cum sunt astăzi? - îm părtăşirea cu ceilalţi
Despre sentim entele mele - activitatea de grup
Cum planificăm /organizăm o activitate?
Când se întâmpin? 10
Zilele săptămânii - activitatea de grup
Ceasornicul ferm ecat - activitatea de grup
' Vârsta unui om - activitatea de grup
Anul şi cele douăsprezece luni - activitatea de grup
Anotimpurile - activitatea de grup
M ijloace de locom oţie
Ghici, ghicitoarea... - noutatea zilei
Călătorim cu trenuleţul Thomas - activitatea de grup
Sem aforul - activitatea de grup
Să zburăm ... - activitatea de grup
Plutim ... - activitatea de grup
Călătorim p e apă - activitatea de grup
M ijlocul de locomoţie preferat - îm părtăşirea cu ceilalţi
Cu ce călătorim ? - activitatea de grup
Surpriza - activitate de grup
Călători şi călătorii
Cum ne îmbrăcăm în excursie? - activitatea de grup
Cu ce călătorim? - activitatea de grup
Ghiceşte ce este... ? - activitatea de grup
Călătorie cu peripeţii - îm părtăşirea cu ceilalţi
O excursie reuşită! - îm părtăşirea cu ceilalţi
Cum funcţionează?
»
Aparate electro-casnice - activitatea de grup
Invenţii vechi şi noi - activitatea de grup
Ştiinţa din jurul nostru
Ştiinţa - noutatea zilei
Surse de energie - activitatea de grup
Jucăriile, bucuria copiilor
Fel de f e l de ju c ă rii - activitatea de grup
Jucăria prejerată - îm părtăşirea cu ceilalţi
De vorbă cu ju că riile - îm părtăşirea cu ceilalţi
Jucării de dem ult - activitatea de grup
Pâinea, alim ent de bază
Ghiceşte ce este... ? - activitatea de grup
De la bobul de grâu, la pâinea de p e masă - activitatea de grup
Ce şi cum vreau să fiu?
Ce voi fi când voi creşte mare?

La cabinetul m edical - noutatea zilei
La brutărie - noutatea zilei
îm i aleg o m eserie - activitatea de grup
Cofetarul - activitatea de grup

Intilnirea de Dimineata PDF 2016 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intilnirea de Dimineata PDF 2016 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Smaranda Maria-Cioflica Gabriela Berbeceanu

Cornelia Marta Elena Ilie

^ţUA BUNA ÎNCEPI

Momentele întâlnirii de dimineaţa

Iilor: Daniela Dosa

daclor: Ion Dosa

ireclor: Elena Contoman

rierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

/right, 2016, Editura Tehno-Art

N oul curriculum pentru învăţăm ântul preşcolar prom ovează

A bordarea curriculum ului din perspectiva dezvoltării globale vizează

A stfel, toate cele trei mari tipuri de activităţi de învăţare, respectiv

în ceea ce priveşte ultim ul tip de activităţi enum erate mai sus,

R utinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga

Pentru întâlnirea de dim ineaţă, ca activitate im portantă a zilei, care

A utocunoaştere (Stim ă de sine, imagine de sine - Cine sunt eu/cine

Dezvoltarea abilităţilor de com unicare - com unicare asertivă - învăţ

M anagem entul învăţării prin joc - M otivarea copilului pentru a

Dezvoltarea em patiei - Dacă tu eşti bine şi eu sunt bine!; Cum să îmi

Luarea deciziilor în funcţie de anum ite criterii şi încurajarea

Medierea conflictelor - învăţ să lucrez în echipă, Singur sau în

în acest context, autoarele acestei lucrări, cadre didactice cu

Apreciem în mod deosebit efortul şi preocuparea colegelor noastre

De ce este importantă „întâlnirea de dimineaţă"?

Educaţia tim purie este concepută ca o artă de a conduce copilul spre

Ce este „întâlnirea de dimineaţă"?

Deoarece fiecare lucru are un început, o zi în care pornim la drum cu

întâlnirea de dim ineaţă este benefică deoarece:

„întâlnirea de dim ineaţă” creează o atm osferă pozitivă pe U>(

Structura întâlnirii de dim ineaţă are m om ente obligatorii (salutul,

I ) Momente obligatorii ale „întâlnirii de dimineaţă"

Ca prim ă com ponentă a întâlnirii de dim ineaţă, salutul, reprezintă

Salutul se realizează astfel:

Saluturile pot fi:

Prezenţa este un alt m om ent im portant al întâlnirii de dim ineaţa. I;,a îi

M om entul în sine poate include mai m ulte variante, dintre care

Calendarul naturii se foloseşte pentru a crea copiilor abilităţi de

2) Momente la alegere ale „întâlnirii de dimineaţă"

In timpul acestui m om ent, copiii prezintă propriile idei, griji,

Scopul activităţilor de grup este crearea coeziunii grupului prin

Scopul principal al noutăţilor zilei este de a furniza noi inform aţii.

în continuare, su nt date sugestii de jo c u r i pen tru m om entele la

Tema anuală de studiu: CINE SUN T/SU N TEM ?

Tema anuală de studiu: CINE SUN T/SU N TEM ?

D in familie fac parte,

N u ştie încă să vorbească,

E nins, de ani îm bătrânit,

El este eroul meu,

Puţin cărunt şi tata-i spune „tată”,

Tema anuală de studiu: CINE SUN T/SU N TEM ?

Tema anuală de studiu: CINE SUN T/SU N TEM ?

Ierna anuală de studiu: CINE SUN T/SU N TEM ?

Noi vo - ioşi ple - căm Ca să ne spă - lăm.

Educatoarea citeşte poezia „ început de toam nă ", de G. Berbeceanu, iar

Tema anuală de studiu: CÂND/CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂ M PLĂ?

Tema anuală de studiu: CÂND/CUM , ŞI DE CE SE ÎN TÂ M PLĂ ?

Multe flori mici pe tulpină

Frumoase cresc în grădină

Tema anuală de studiu: C ÂND/CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂ M PLĂ?

2. Vântul bate tare 3. Râul a-ngheţat

Tema anuală de studiu: CÂN D /C UM ŞI DE CE SE ÎN TÂ M PLĂ ?

Tema anuală de studiu: C ÂN D /C UM ŞI DE CE SE ÎNTÂ M PLĂ?

Tema anuală de studiu: CÂND/CUM ŞI DE CE SE ÎN TÂ M PLĂ ?