Sunteți pe pagina 1din 4

Școala,dincolo de orele de curs

Profesor învățământ primar Manea Florica

Școala Gimnazială Nr.2 Boldești-Scăeni,Prahova

,,Copiii învăță ceea ce trăiesc!


Dacă trăiesc în încurajare,copiii învață să fie încrezători.
Dacă trăiesc în acceptare,copiii învață să iubească.
Dacă trăiesc în aprobare,copiii învață să se placă pe sine.
Dacă trăiesc înconjurați de recunoaștere,copiii învață că este bine să ai un țel.
Dacă trăiesc împărțind cu ceilalți,copiii învață generozitatea.
Dacă trăiesc în bunăvoință și considerație,copiii învață respectul.
Dacă trăiesc în prietenie,copiii învață că e plăcut să trăiești pe lume.”
Dorothy Law Nolte
Încurajându-i pe elevii noștri înseamnă că le transferăm curaj din inima noastră,într-a
lor.Putem spune că recunoaștem asta ca o menire a noastră de a-i ajuta și de a-i susține în timpul
școlii,când ei își dezvoltă deprinderile și încrederea în sine,atât de necesare pentru a sta pe
propriile picioare.
În privința sprijinului pe care li-l acordăm ,ei trebuie să afle cât de mult sau cât de puțin
au progresat și să-i ajutăm să avanseze sau să-i încurajăm când dau greș.
Privind acest aspect,putem spune că este drumul pe care și noi l-am parcurs cu elevii noștri în
lărgirea orizontului,cât și în cunoașterea creațiilor populare românești.
Cercurile de elevi au menirea să completeze prin căi specifice instrucția și educația
școlară.
Activitatea în cerc,la nivelul claselor primare,constă în formarea unor abilități legate de
confecționarea unor obiecte simple ,jucării din hârtie și carton ,ceramică ,pânză,deșeuri de lemn
sau de piele,materiale din natură,etc,care vor permite copiilor mai târziu,odată cu creșterea și
dezvoltarea lor,să treacă la activități tehnice.
Cu alte cuvinte,activitatea practică,reprezintă primul pas pe drumul spre tehnică,fiind o
etapă necesară și obligatorie pentru fiecare copil.Frustrarea sau întârzierea contactului cu practica
aplicativă poate avea urmări nedorite în pregătirea elevilor pentru muncă și viață,fiind cunoscut
faptul că acumulările la această vârstă sunt,în bună măsură,hotărâtoare pentru evoluția ulterioară
a copilului.De aici rezultă că se impune și în activitatea în cercuri alegerea și folosirea unor
strategii didactice care să optimizeze activitatea respectivă.
În cadrul cercului,,Cercului și fantezie”,ne-am propus realizarea unor obiecte de folosință
mai îndelungată, jocuri și jucării cu materiale din natură și refolosibile aplicând în general
aceleași strategii ca și la o oră obișnuită de abilități practice.
Deosebirea constă însă în faptul că la activitatea aplicativă din cadrul cercului,atât cadrul
didactic cât și elevii au o libertate mai mare de activitate,de manifestare a
ingeniozității,creativității și fanteziei.Citindu-le elevilor povești cu eroi și locuri din zonele
țării,am ajuns la mesajul textelor și apoi la ilustrarea unor scene din textele citite.
Am ales și executat lucrări care pot fi confecționate din materiale ieftine ce le avem la
dispoziție,căutând să fim originali,să încercăm metode și procedee noi de lucru.Astfel ,în
activitățile din cerc s-au confecționat colaje din materiale din natură și deseuri,pe diferite
suporturi;s-au executat tablouri în pai după modele create de elevi,mărțișoare executate în
diferite tehnici.Materialele textile au fost procurate de la firma de confecții din localitate unde
lucrează părinți ai elevilor.
Motivația elevilor am încurajat-o prin organizarea de expoziții cu cele mai reușite
lucrări,confecționând unele ,,cadouri”pentru părinții sau frații lor cu diferite prilejuri.Banii
adunați prin valorificarea unor lucrări i-am folosit pentru procurarea de materiale din comerț și
cumpărarea unor cărți ce au fost înmânate elevilor merituoși la serbarea de an școlar,sub forma
unor premii speciale.
În realizarea unor figurine care să fie personaje din poveștile și legendele citite,au avut
ajutorul bunicilor și părinților.Tot bunicile ne-au pus la dispoziție modele populare vechi de
cusături pe care elevii le-au folosit în executarea obiectelor(șervețele,semns de carte)din cadrul
expoziției.
Urmărind pașii țăranului român care urcă cu turma la munte cântând din fluier melodii
numai de el știute,îi determinăm pe elevi să respecte acest,,dar”primit de la creatorii
populari,,înalți ca brazii,tari ca stejarii” însușindu-și astfel din tradițiile românești.
Încercăm să cunoască cât mai mult din tradițiile și obiceiurile noastre realizând portofolii cu
tradiții și obiceiuri pe anotimpuri.
Căutând să aflăm dacă au talent și dorință de a cânta,am ajuns la concluzia că e nevoie să
desfășoare ore suplimentare la Casa de Cultură din oraș.Astfel sunt mulți elevi care activează în
cadrul formației locale de dansuri populare,trupei de dans modern,cercului de pictură și muzică.
Bucuria lor cea mai mare o au când cântă alături de colegii din clasă pentru orice invitat,în
cadrul cercului pedagogic al învățătorilor din zonă.
Am menționat acest interes pentru arta populară pe tot parcursul activității instructiv-
educative având organizate activități în afara orelor de clasă:vizite la Muzeul Satului,Muzeul
Țăranului Român,diferite mănăstiri.
Activitățile practice desfășurate în afara clasei cu ajutorul părinților și a comunității
,antrenează elevii în procesul propriei lor instruiri și înlătură pasivitatea prin caracterul activ
impus activităților de modul de organizare,de obiectivele propuse,de atitudinea liber consimțită a
școlarilor.
Școala conduce copilul spre viață,prin viață și pentru viață.Dar viața despre care e vorba
aici,desigur,este viața individuală,însă înglobată în colectivitate.Trebuie deci,în ce privește
aspectul social al școlii,să ținem seama de o realitate exterioară a copilului,care este
colectivitatea cu diversele ei aspecte și exigențe,cu modificările aduse de progresul științific,cu
dezavantajele sale privind progresul oamenilor luați izolat.
Misiunea educației este stabilirea unei corespondențe cât mai strânse și mai inteligente
posibil între copii și comunitate.Deci,principiul fundamental al oricărui program de educașie și
de instrucție este acela de a stabili o dublă armonie între exigențele sociale și posibilitățile
copilului,între experiența individuală și idealurile sociale.
Chiar din școală trebuie să-l facem pe elev să participe la ocupațiile și preocupările
societății în care va trăi.Școala are menirea de a realiza ,atât prin ceea ce execută,cât și prin
calitățile și capacitățile pe care le dezvoltă,o inițiere în viața reală.
O tendință remarcabilă în dezvoltarea actuală a sistemului de învățământ din România o
reprezintă creșterea influenței comunității locale asupra unității școlare.
Bibliografie:
 Dorothy Law Nolte,2001,Cum se formează copiii noștri,Ed.Humanitas Practic,București
 Nicolau,Irina,2001,Ghidul sărbătorilor românești,Ed.Humanitas Practic,București
 Cucoș,Constantin,1999,Educația .Dimensiuni culturale și interculturale,Ed Polirom,Iași